Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 47/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 47
ȘEDINȚA DIN: 18.03.2008
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ene Ecaterina JUDECĂTOR 2: Căliman Carmen
- -- JUDECĂTOR 3: Elena Popescu
- - - - grefier
************
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - este reprezentat legal de -
La ordine a venit spre soluționare apelul formulat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL NEAMȚ, împotriva sentinței penale nr.210/P din 8.11.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 cod pr. penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă intimata inculpată Baroi asistată de avocat ales, intimatul parte vătămată și parte responsabilă civilmente Baroi și intimatul serviciu de specialitate.
Procedura de citare este completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Apărătorul intimatei inculpate depune la dosar o caracterizare, o completare la encefalogramă și un set de lucrări de ale inculpatei.
Apărătorul intimatei inculpate și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților, pentru dezbateri.
Reprezentantul parchetului având cuvântul invocă netemeinicia sentinței apelate sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate cât și a modalității de executare a acesteia, instanța de fond neavând în vedere împrejurările concrete ale comiterii faptei.
Între fapta săvârșită și consecințele acesteia pe de o parte și pedeapsa aplicată inculpatei există o disproporție excesivă, instanța reținând și făcând aplicarea în mod greșit și excesiv a circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatei, minimizând excesiv gradul de pericol social al faptei și aplicând o pedeapsă ce nu realizează scopul pedepsei.
Față de aceste considerente solicită admiterea apelului declarat de parchet, desființarea sentinței apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, majorarea pedepsei aplicată inculpatei și înlăturarea dispozițiilor art. 86/1, 86/2 și 86/3, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin.1 lit. a teza a-II- și b cod penal.
În subsidiar, precizează că instanța în mod nelegal aplicat art.86/1, 86/2 și 86/3 cod penal, temeiul corect fiind cel prev. de art. 110/1 raportat la art. 11o cod penal.
Solicită menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței apelate.
Avocat având cuvântul pentru apelanta inculpată solicită respingerea ca nefondat a apelului declarat de parchet, menținerea sentinței apelate ca fiind legală și temeinică atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât și modalității de executare.
Consideră că nu există disproporție între fapta comisă și pedeapsa aplicată inculpatei, având în vedere și explicațiile medicale cu privire la starea inculpatei.
Martora care a fost audiată în instanță a avut- în îngrijire pe inculpată, fiind medicul ei, a relatat că internarea inculpatei într-un spital de specialitate nu ar rezolva problemele acesteia ci ar avea grave influențe asupra psihicului ei, precizând diagnosticul inculpatei, diagnostic care explică comiterea faptei.
Dealtfel străbunica inculpatei a avut probleme de sănătate, având diagnosticul de schizofrenie.
Invocă în susținerea apelului și concluziile raportului de evaluare psiho- socială precum și raportul de expertiză medico- legală efectuat în cursul cercetării judecătorești care relevă diagnosticul inculpatei, precizând evoluția afecțiunii acesteia și manifestările în cazul acestei afecțiuni.
Consideră că acest raport de coroborează cu declarația inculpatei și martorei.
Această faptă nu este un simplu caz de omor. Între victimă și inculpată au fost conflicte pe parcursul vieții, sentimentul fricii inculpatei fiind bine conturat.
Consideră că în mod just, a instanța de fond s-a solicitat reținerea dispozițiilor art. 73 lit. b cod penal, aceasta provocare fiind determinată în timp. Solicită a se avea în vedere și motivarea instanței de fond din care rezultă că între victimă și inculpată au existat relații conflictuale, în sensul că victima în permanență avea pretenții exagerate de la inculpată atât în ceea ce privește performanțele școlare cât și în viața personală, minora fiind tracasată de victimă. Consideră că există legătură de cauzalitate între starea de provocare și acțiunea inculpatei.
Dacă relația între victimă și inculpată ar fi fost una corectă nu s-ar fi ajuns aici.
Apreciază că circumstanțele atenuante în mod corect au fost reținute având în vedere multiplele preocupări ale inculpatei și împrejurarea că aceasta a avut un comportament corect, aspect care rezultă și din referatul de evaluare, aceasta putând să se reintegreze în societate.
Totodată arată că punerea în libertate a inculpatei nu a fost o eroare, inculpata continuându-și studiile și având posibilitatea de urma un tratament medical ce nu s-ar putea realiza în penitenciar.
Aceasta este luată în evidență atât la N cât și la și la
În concluzie arată că instanța de fond în mod corect reținut circumstanțe atenuante în favoarea inculpatei, a redus pedeapsa și a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
Intimatul parte vătămată și parte responsabilă civilmente având cuvântul precizează că afecțiunea inculpatei început încă de la două luni.
Între inculpată și victimă au fost numeroase conflicte în sensul că victima avea pretenții exagerate de la inculpată, încerca să izoleze de alte persoane.
Inculpata a fost luată în evidență la N și la și urmează un tratament medical.
Solicită respingerea apelului declarat de parchet, menținerea sentinței penale apelate ca fiind legală și temeinică.
Apelanta inculpată în ultimul cuvânt, solicită respingerea apelului declarat de parchet pentru a-i acorda posibilitatea de urma tratamentul medical.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. 210/8.11.2007, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr.643/P/2006, în temeiul art. 174,175 lit. c cod penal cu aplicarea art. 99 și urm. din codul penal, art. 74 alin. 1 lit. a,c și alin. 2 cod penal și art. 76 alin. 2 cod penal s-a dispus condamnarea inculpatei Baroi la 4 ani închisoare.
În baza art. 86/1 cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 862Cod penal s- fixat termen de încercare 6 ani, de la data rămânerii definitive a hotărârii.
În temeiul art. 863Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpata se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
- se va prezenta la datele fixate la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț;
- va anunța orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
- va comunica și justifica schimbarea locului de muncă;
- va comunica informații de natură a putea fi controlate mijloacele sale de existență.
S-a atras atenția inculpatei asupra dispozițiilor art. 864Cod penal referitoare la revocarea suspendării executării pedepsei sub supraveghere, în cazul comiterii unei noi infracțiuni.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatei perioada reținerii și arestării preventive, de la data de 20 ianuarie 2006 la data de 13 mai 2006.
În temeiul art. 113 Cod penal fost obligată inculpata la tratament medical de specialitate până la însănătoșire.
S- luat act că partea vătămată Baroi nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În temeiul art. 163 Cod procedură penală, s-a dispus conservarea toporului corp delict, aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Neamț, până la soluționarea definitivă a prezentei cauze.
S-a constatat că inculpata a fost asistată de apărător ales.
În temeiul art. 191 Cod procedură penală, a fost obligată inculpata să achite statului suma de 1.200 lei cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut următoarele:
Inculpata avea la data faptei vârsta de 17 ani și era elevă la Liceul de Arte Plastice " " din B, locuind în gazdă, întrucât domiciliul ei era în comuna cel, județul N, unde stătea cu mama și cu bunica sa maternă, părinții fiind divorțați.
Deși locuia cea mai mare parte a timpului în B, în vacanțe și în timpul liber se întorcea în comuna cel.
La data de 18 ianuarie 2006, în jurul orelor 1100, inculpata a fost sunată de mama sa, Baroi, care i-a spus că bunica sa maternă a decedat. În cadrul discuțiilor purtate, victima i-a relatat minorei că un prieten de familie se află în B și o poate aduce cu mașina până în P
Minora a ajuns la domiciliu mamei ei în aceeași zi, spre seară și după ce a discutat cu victima despre ce mai au de făcut, s-a culcat.
A doua zi, inculpata s-a trezit mai târziu, respectiv în jurul orelor 1100și, între ea și victimă a avut loc o ceartă, în care victima i-a reproșat că s-a trezit prea târziu, motiv pentru care i-a dat mai multe sarcini.
Relațiile anterioare dintre victimă și inculpată erau conflictuale, în sensul că, permanent victima avea pretenții exagerate de la fiica sa, atât în ceea ce privește performanțele școlare, cât și viața personală, minora fiind tracasată de comportamentul mamei sale. Conflictul dintre cele două s-a accentuat în momentul în care inculpata s-a împrietenit cu un coleg de clasă, victima începând să o jignească pe fiica sa, făcând referire la moralitatea acesteia.
În cursul zilei de 19 ianuarie 2006, inculpata și victima au primit la domiciliu mai mulți vecini, care au venit să o vadă pe Baroi care decedase și, să ajute la pregătirile pentru înmormântare. În aceeași zi, după amiază, inculpata a venit la P N, iar victima a mers la B, cele două reîntâlnindu-se în jurul orelor 1800.
Deoarece în locuință se aflau mai multe rude, inculpata și victima nu s-au certat în momentul în care s-au reîntâlnit, dar după plecarea acestora au continuat discuțiile contradictorii.
Între timp la locuința lor a venit martora și, împreună au aranjat prosoapele și lumânările pentru înmormântare.
În jurul orelor 2230inculpata și victima au rămas din nou singure și, inculpata a plecat la o prietenă care locuia în apropiere, martora, unde a stat aproximativ o J de oră. După ce s-a întors la domiciliu, inculpata s-a așezat la masă să mănânce, timp în care a început din nou să se certe cu victima, care i-a reproșat că a stat prea mult la prietena sa.
Inculpata i-a spus mamei sale că vrea să facă o baie și i-a cerut un prosop și un halat. Aceasta a refuzat să-i dea aceste lucruri, motiv pentru care minora a renunțat să mai facă baie și s-a uitat la televizor.
Victima a început din nou să o certe, reproșându-i că mai bine nu venea de la Între cele două a avut loc o altercație, inculpata îmbrâncind-o pe victimă, care a căzut cu capul de pragul unei încăperi. Văzând că aceasta continuă să o certe, inculpata s-a uitat în jur și a căutat un obiect contondent cu care să o lovească.
Văzând pe scările care urcă la etaj o care avea o muchie ce servea la scos cuie, a luat acea și a lovit-o pe mama sa de mai multe ori în zona capului. Inculpata pretinde că victima a continuat să o certe și, deoarece își dorea să nu o mai audă vorbind, a urcat la etaj, a găsit o frânghie de culoare albă, tip cord, i-a înfășurat-o în jurul gâtului și a tras puternic prin spate, până ce victima nu s-a mai mișcat.
După comiterea faptei, realizând că victima a decedat, inculpata s-a spălat pe mâini, s-a schimbat de haine și a intenționat să meargă la o vecină pentru aoa nunța despre ce s-a întâmplat.
După ce s-a mai liniștit, inculpata a plecat spre P N și s-a întors spre dimineață, timp în care, așa cum declară, a umblat pe străzi. Înainte de a pleca, aceasta și-a aruncat cartela de la telefonul mobil precum și frânghia cu care a ștrangulat-o pe victimă în canalul
A doua zi dimineață inculpata a mers la domiciliul tatălui său și s-a culcat, fiind trezită de acesta în momentul în care au venit organele de poliție.
Deși victima a fost lovită puternic în zona capului, aceasta nu a decedat ca urmare a acestor lovituri, moartea victimei fiind violentă și datorându-se asfixiei mecanice prin ștrangulare.
Pe tot parcursul cercetării judecătorești, inculpata a avut o atitudine sinceră, de recunoaștere a faptei comise, relatând că datorită relațiilor tensionate existente între ea și victimă și a faptului că în ziua respectivă au avut loc între ele mai multe altercații, care i-au creat o stare de agitație, a comis fapta, pentru a nu o mai auzi pe victimă cum o ceartă.
Deși în cursul urmăririi penale inculpata a fost supusă unei expertize medico legală psihiatrice, care a stabilit că are discernământul păstrat cu privire la fapta comisă, în cursul cercetării judecătorești s-a dispus completarea expertizei, în sensul de a se stabili dacă la momentul săvârșirii faptei, minora a avut discernământ.
Din raportul de nouă expertiză medico-legală psihiatrică întocmit de Institutul Național de Medicină Legală " Minovici" B rezultă că, la data faptei, inculpata a prezentat o reacție impulsiv heteroagresivă cu îngustarea conștienței și cu deficit sever a capacității de stăpânire, survenită în context conflictual trenant, exacerbat reactiv la vârsta adolescenței. Aceasta a avut mult scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și mai ales asupra consecințelor social negative ale faptei pentru care este judecată și față de care discernământul a fost mult diminuat.
Raportat la probatoriul administrat în cauză, instanța a constatat că fapta inculpatei minore de aol ovi pe mama sa de mai multe ori cu un corp contondent și de aos trangula, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, prevăzută de art. 174, 175 lit. c Cod penal cu aplicarea art. 99 și următoarele Cod penal, pentru care a dispus condamnarea la pedeapsa închisorii.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat s-a avut în vedere gradul de pericol social al faptei comise, modalitatea de comitere și consecințele produse, dar și contextul situațional care a declanșat reacția violentă a inculpatei.
Inculpata, prin apărător, a solicitat reținerea circumstanței atenuante a provocării, motivat de faptul că, reacția violentă a minorei a fost determinată de stare de tulburare provocată în timp de atitudinea victimei.
Instanța constatat că în cauză nu se pot reține dispozițiile art. 73 lit. b Cod penal, întrucât pentru incidența acestor dispoziții se cere ca victima să dovedească o agresivitate sau o altă comportare care să fie considerată ca gravă, de natură să cauzeze făptuitorului o stare de puternică tulburare, astfel încât să nu fie în stare să se abțină de la o ripostă prin săvârșirea infracțiunii. Or, în cauză, reacția violentă a inculpatei a fost determinată de mai mulți factori, care țin nu numai de atitudinea mamei, structurată în timp, ci și de temperamentul inculpatei și de afecțiunile psihice ale acesteia, cer, așa cum rezultă din probele administrate, s-au declanșat încă din copilărie.
Instanța a reținut însă drept ca circumstanțe atenuante conduita bună a inculpatei anterior comiterii faptei, atitudinea sa sinceră pe tot parcursul procesului penal, existența perspectivelor mari de reintegrare în societate a acesteia, așa cum rezultă din referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Neamț.
Așa cum rezultă din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică coroborat cu celelalte probe administrate în cauză, inculpata provine dintr-o familie cu eșec conjugal de tip expresiv emoțional care nu a oferit confort psihic sau exemplu pozitiv de ieșire din conflict, modelul educativ fiind nefavorabil atât prin exemplul parental, mai ales al mamei - având în vedere că aceasta avea preocupări mistice, care influențau negativ comportamentul său față de fiică -, cât și prin abuz psihic și fizic din partea mamei, cu exprimarea unui sistem punitiv neadecvat temperamentului copilului. Mai mult decât atât, minora s-a dezvoltat într-un mediu de reală privare afectivă iar conflictele permanente mamă-fiică au accentuat trăirile specifice adolescenței, au adâncit sentimentele de insatisfacție contribuind la declanșarea unor stări reactive, la sensibilizarea excesivă a acesteia, la trăiri negative, însă doar la nivelul familiei și nu și în afara acesteia. De asemenea, se reține în raportul de expertiză că măsurile punitive, privative de libertate nu apar ca benefice nici sub aspectul dezvoltării inculpatei și nici ca scop de inserție socio-profesională - aceasta fiind în prezent studentă -, evidențiindu-se risc suicidar.
Raportat la aceste aspecte, instanța a apreciat că scopul pedepsei poate fi atins fără executarea acesteia în regim de detenție, cu atât mai mult cu cât inculpata a fost arestată timp de 5 luni, motiv pentru care, în baza art. 861Cod penal s-a dispus suspendarea executării pedepsei sub supraveghere.
În baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la data de 20 ianuarie 2006 la data de 13 mai 2006.
Având în vedere concluziile raportului de expertiză medico-legală psihiatrică, în temeiul art. 113 Cod penal s-a dispus obligarea inculpatei la tratament medical de specialitate, până la însănătoșire.
Împotriva sentinței a declarat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, criticând hotărârea pentru netemeinicie atât sub aspectul cuantumului pedepsei cât și modalității de executare a acesteia.
În dezvoltarea motivelor de apel s-a arătat că între fapta săvârșită și consecințele acesteia, pe de o parte și pedeapsa aplicată există o disproporție flagrantă, instanța reținând și făcând aplicarea în mod greșit și excesiv a circumstanțelor atenuante în favoarea inculpatei.
În conformitate cu dispozițiile art. 72 cod penal la stabilirea și aplicarea pedepselor, se ține seama, printre altele, de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează răspunderea penală, acestea din urmă constând în stări, situații exterioare conținutului esențial al infracțiunii, dar care sunt de natură să influențeze gravitatea socială concretă.
S- mai arătat că reținând drept circumstanțe atenuante conduita bună a inculpatei anterior săvârșirii faptei, atitudinea sa sinceră pe tot parcursul procesului penal și existența perspectivelor mari de reintegrare în societate a acesteia, instanța a minimalizat excesiv gradul de pericol social al faptei, aplicând o pedeapsă ce nu realizează în nici un mod scopul pedepsei.
Este stabilit cu valoare de principiu ca atingerea dublului scop educativ și preventiv al pedepsei, este esențial condiționată de caracterul obiectiv al acesteia, revenind în mod obiectiv instanței de judecată datoria asigurării unui echilibru real între gravitatea faptei și periculozitatea socială a infractorului pe de o parte, și durata, natura și modalitatea de executare a sancțiunii pe de altă parte.
Orice abatere de la judicioasa utilizare a criteriilor de individualizare în procesul de stabilire și de aplicare a pedepsei, afectează temeinicia și legalitatea hotărârilor judecătorești de condamnare.
De asemenea s-a arătat că analiza cauzei prin prisma principiilor și textelor legale invocate confirmă justețea soluției sub aspectul existenței faptelor și vinovăției autoarei, dar, în egală măsură, evidențiază caracterul neadecvat al pedepsei aplicate inculpatei din perspectiva cuantumului acesteia și a modalității de executare.
Oral, cu ocazia dezbaterilor, procurorul de ședință a extins motivele de apel, precizând că hotărârea este nelegală sub aspectul omisiunii de a indica temeiul de drept aplicabil în cazul suspendării executării pedepsei pentru inculpații minori.
Verificând sentința, pe baza motivelor invocate, a lucrărilor dosarului, dar și din oficiu în limitele prevăzute de art. 371 cod pr. pen.Curtea constată că apelul este fondat în parte, din considerente ce se vor expune.
Prima instanță a reținut corect situația de fapt, din declarațiile inculpatei coroborate cu raportul medico- legal de autopsie rezultând că, în seara zilei de 19 ian. 2006 pe fondul unei stări de conflict inculpata și- lovit mama mai întâi cu o în zona capului și apoi ștrangulat-o cu o frânghie gen cordon, până când victima a decedat.
Este adevărat că starea conflictuală ce a precedat comiterea faptei este stabilită numai pe baza declarațiilor inculpatei, dar din declarațiile martorilor Baroi, ( fl.129,130 dos. inst. fond) coroborate cu declarația părții vătămate Baroi rezultă că între victimă și inculpată a existat aproape în permanență o relație tensionată, generată în primul rând de victimă, care dezaproba frecvent comportamentul inculpatei, context în care uneori îi adresa cuvinte vulgare și chiar o lovea( fl.68).
În ce privește individualizarea pedepsei, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată a fost corect adaptată la gradul de pericol social concret al infracțiunii și la persoana inculpatei.
Astfel, în mod corect prima instanță a reținut circumstanțe atenuante,
fiind de reținut că legea, în speță codul penal, nu exceptează nicio infracțiune de la aplicarea circumstanțelor atenuante, atât timp cât din probele administrate în cauză rezultă existența acestora.
Este în afara oricărui dubiu, că anterior faptei inculpata a avut o bună conduită, fiind apreciată de personalul didactic ca o elevă silitoare, conștiincioasă, inteligentă și disciplinată (fl.49,61,62 dos. inst. fond), iar de colegi ca o persoană liniștită și o bună prietenă ( fl.63-65).
După săvârșirea faptei, inculpata a avut o atitudine sinceră, furnizând toate datele privind comiterea acesteia, în condițiile în condițiile în care nu a fost prezentă nicio altă persoană și pe tot parcursul procesului penal și- manifestat regretul.
Semnificația unor circumstanțe atenuante o au și afecțiunile psihice de care suferă inculpata în cursul anilor 2004 și 2005 fiind internată în instituții de specialitate (fl. 82,219,117).
Sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate, potrivit art. 174,175 cod penal coroborat cu art. 109 cod penal, infracțiunea săvârșită de inculpată se pedepsește cu închisoare de la 7 ani și 6 luni la 12 ani și 6 luni închisoare, iar ca urmare a aplicării circumstanțelor atenuante minimul special poate fi coborât până la 2 ani și 6 luni închisoare, aspecte în raport de care Curtea apreciază că pedeapsa de 4 ani închisoare a fost judicios stabilită.
În ce privește modalitatea de executare pedepsei Curtea apreciază că suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei este de natură a asigura scopul prev. de art. 52 cod penal.
Nu se poate ignora gradul de pericol social al infracțiunii comise de inculpată, dar la evaluarea acestuia se are în vedere nu numai valoarea socială lezată, dar și împrejurările concrete în care a fost comisă.
Inculpata făcea parte dintr-o familie dezorganizată părinții săi fiind divorțați. Chiar anterior divorțului între ea și victimă a existat o relație conflictuală, existând probe că victima a exercitat asupra inculpatei atât violență verbală cât și fizică, de mai multe ori aceasta fiind văzută cu semne de lovituri( fl. 61,62).
Pe de altă parte, inculpata a avut probleme de sănătate, din declarațiile medicului psihiatru care o are în evidență de la naștere, rezultând că la vârsta de 2 luni a făcut convulsii, afecțiune care poate determina consecințe psihice în viitor( fl. 130).
Pe fondul unui echilibru psihic fragil, relațiile conflictuale menționate, au fost recepționate de inculpată în mod exacerbat, determinând un anumit mod de manifestare, persoanele din jurul său caracterizând-o ca pe o persoană introvertită.
Semnificativ în acest sens este și referatul de examinare psihologică, examinare ce a avut loc la data de 30.05.2005, în conținutul acestui înscris menționându-se printre altele că "frustrările afective acumulate s-au transformat în furie reprimată în inconștient" ( fl.59).
De altfel, apelând la asistența medicală de specialitate, inculpatei i s-a recomandat printre altele un climat psihoprotectiv în mediul familial și evitarea situațiilor psihotraumatizante( fl.82).
Cea de-a doua expertiză medico- legală psihiatrică efectuată în cauză și care a constat într-o examinare în cadrul comisiei, dar și în afara acesteia doar de către un medic psihiatru, interviul psihiatric însumând aproximativ 8 ore( fl.219), a făcut o analiză amplă a tuturor factorilor care au influențat negativ comportamentul inculpatei, accentul fiind pus pe conflictele permanente mamă- fiică.
Potrivit raportului de expertiză, aceste conflicte au accentuat trăirile specifice adolescentei, au modificat negativ percepția valorilor, au adâncit progredient sentimentele de insatisfacție contribuind la declanșarea unor stări reactive, cu precizarea că adaptarea neadecvată a examinatei s-a manifestat doar la nivelul familiei de origine și nu în afara ei.
Coroborând datele probatorii, medicale și nonmedicale comisia a concluzionat că la data comiterii faptei inculpata a prezentat o reacție impulsivă heteroagresivă survenită în context conflictual și a avut mult scăzută capacitatea psihică de apreciere critică asupra conținutului și mai ales asupra consecințelor social negative ale faptei, față de care discernământul a fost mult diminuat.
Stabilind acest context al comiterii infracțiunii, comisia a opinat că o sancțiune privativă de libertate nu apare ca benefică atât sub aspectul dezvoltării adolescentei, cât și ca scop de inserție socio-profesională( fl. 211-220).
În plus, în referatul de evaluare s-a concluzionat că inculpata prezintă perspective mari de reintegrare.
Față de toate aceste probe, în mod corect prima instanță a apreciat că reeducarea inculpatei se poate realiza fără executarea pedepsei, datele privind persoana inculpatei relevând că privarea de libertate a acesteia ar putea avea un efect destructiv, contrar scopului prev. de art. 52 cod penal, astfel criticile vizând netemeinicia hotărârii fiind nefondate.
Apelul este însă fondat cu privire la omisiunea primei instanțe de a indica drept temei al suspendării sub supraveghere și al stabilirii termenului de încercare a dispozițiilor privind aplicarea acestei instituții în cadrul inculpaților minori.
Din considerentele arătate, în temeiul art. 379 pct.2 lit. a cod penal, se va admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț.
Se va desființa sentința numai sub aspectul menționat și rejudecând,Curtea va dispune suspendarea executării pedepsei sub supraveghere și în temeiul art. 110/1 cod penal, iar la stabilirea termenului de încercare se vor menționa și dispozițiile art. 11o cod penal.
Se vor menține celelalte dispoziții din sentință.
În baza art. 192 alin. 3 cod pr. penală cheltuielile judiciare vor rămâne în sarcina statului.
PENTRU ACESTE MOTI9VE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul art. 379 pct.2 lit. a cod pr. penal, admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Neamț, împotriva sentinței penale nr. 210/P/8.11.2007, pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Neamț, cu privire la temeiul legal al suspendării executării pedepsei sub supraveghere și al termenului de încercare stabilit în sarcina inculpatei minore.
Desființează sentința penală atacată sub aceste aspecte;
Reține cauza spre rejudecare și în fond;
În temeiul art. 86/1 cod penal coroborat cu art. 110/1 cod penal dispune suspendarea executării sub supraveghere executării pedepsei.
În temeiul art. 86/2 cod penal coroborat cu art. 11o cod penal fixează termen de încercare de 6 ani, începând cu data rămânerii definitive a hotărârii.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Constată că inculpata minoră a fost asistată de apărător ales.
În temeiul art. 192 alin. 3 cod pr. penală cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina statului.
Cu drept de recurs în termen de 1o zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședință publică astăzi 18.03.2008
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - - -
GREFIER
- -
Red.
Red..04.2008
Tehnored. PE/ 7.04.2008 / 3 ex
Președinte:Ene EcaterinaJudecători:Ene Ecaterina, Căliman Carmen, Elena Popescu
