Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 48/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMANIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 48
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN: 18.03.2008
CURTEA DIN:
PREȘEDINTE: Ene Ecaterina JUDECĂTOR 2: Căliman Carmen
- -- JUDECĂTOR 3: Elena Popescu
- - - - grefier
************
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BACĂU - este reprezentat legal de -
La ordine a venit spre soluționare apelul formulat de inculpatul G, împotriva sentinței penale nr.6/P din 16.01.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr-.
Dezbaterile în cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art. 304 cod pr. penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă apelantul inculpat G asistat de avocat ales, lipsă fiind intimata parte vătămată.
Procedura de citare este completă.
S-a făcut referatul oral al cauzei după care:
Întrebat fiind, apelantul inculpat precizează că nu înțelege să dea declarație în fața instanței de apel.
Arată că își menține apelul formulat în cauză.
Apărătorul apelantului inculpat și reprezentantul parchetului având cuvântul pe rând, precizează că nu mai au alte cereri de formulat.
Nemaifiind alte cereri de formulat, Curtea constată dosarul în stare de judecată și acordă cuvântul părților, pentru dezbateri.
Avocat având cuvântul pentru apelantul inculpat, invocă netemeinicia și nelegalitatea sentinței apelate, considerând că încadrarea juridică a faptei este greșit reținută, încadrarea juridică corectă fiind cea prev. de art. 183 cod penal. Nu s-a luat în considerare că fapta nu prezintă sub aspectul laturii subiective elementul - intenție-.
Din hotărârea instanței de fond rezultă că inculpatul apelant a săvârșit fapta cu intenție indirectă și că inculpatul a acceptat rezultatul faptei.
Nu s- reținut însă că victima l- provocat, în sensul că aceasta a" sărit la inculpat la bătaie, iar acesta i-a aplicat o corecție, dându- câteva palme.
Din susținerile parchetului rezultă că inculpatul ar fi lovit victima cu pumnii și picioarele, aspect care nu rezultă din probatoriul administrat, respectiv declarațiile martorilor audiați în cauză și declarațiile părții vătămate. Din contră, din declarațiile acestora rezultă că între inculpat și victimă a existat o relație bună, inculpatul se ocupa de casă, iar victima era dezechilibrată și consuma alcool.
Din aceste probe nu rezultă că inculpatul a avut o intenție indirectă de a ucide victima, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat ci cele ale infracțiunii prev. de art. 183 cod penal.
Totodată consideră că pedeapsa aplicată de instanța de fond este prea mare, Instanța de fond a reținut că gradul de pericol social nu este ridicat, având în vedere și alcoolemia victimei. Consideră că aceasta din urma datorită alcoolemiei cădea și se lovea în cădere de diverse obiecte.
existent în cauză profită inculpatului. Nu există probe din care să rezultă că inculpatul ar fi lovit victima cu picioarele, deoarece nu a fost nimeni de față la comiterea faptei.
Consideră că moartea victimei a avut mai multe cauze, astfel că nu numai inculpatul este vinovat de decesul acesteia. Solicită a se avea în vedere și actul medico- legal.
Inculpatul a avut o atitudine bună în societate, nu are antecedente penale, solicitând admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, schimbarea încadrării juridice în art. 183 cod penal și reducerea corespunzătoare a pedepsei.
Solicită a se lua act că a fost apărător ales.
Reprezentantul parchetului având cuvântul precizează că încadrarea juridică a faptei este corectă, așa cum rezultă din raportul medico- legal, moartea victimei fiind violentă, producându-se prin aplicarea unui mare de lovituri în mai multe zone ale corpului, rezultând intenția indirectă inculpatului de ucide victima.
Din probe nu rezultă că inculpatul ar fi fost provocat de victimă și nici că a avut grijă de aceasta.
În ceea ce privește cuantumul pedepsei aplicată de instanța de fond, acesta a fost stabilit potrivit criteriilor de individualizare a pedepsei prev. de art. 72 cod penal, fiind corespunzător naturii infracțiunii și persoanei inculpatului.
Consideră că sentința apelată este nelegală cu privire la pedeapsa complementară și accesorie, solicitând admiterea apelului sub acest aspect, desființarea sentinței apelate, reținerea cauzei spre rejudecare și pe fond, interzicerea drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. teza a-II-a și lit, b cod penal în condițiile art. 71 alin.2, menținerea stării de arest a apelantului inculpat, deducerea în continuare a detenției, menținerea celorlalte dispoziții ale sentinței apelate.
Avocat având cuvântul în replică pentru apelantul inculpat, solicită a se avea în vedere că inculpatul are gradul II de invaliditate și probleme la coloana vertebrală și nu poate suporta regimul de detenție.
Apelantul inculpat în ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului și pe fond reducerea pedepsei aplicată de instanța de fond, raliindu-se la concluziile apărătorului.
S-au declarat dezbaterile închise trecându-se la deliberare.
CURTEA
DELIBERÂND
Asupra apelului penal de față constată următoarele,
Prin sentința penală nr. 6/P/16.01.2008 a Tribunalului Neamțs -a dispus;
În baza art. 334 Cod procedură penală, s- respins, ca nefondată cererea inculpatului de schimbare a încadrării juridice din infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174, 175 alin. 1 lit. c Cod penal, în infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prev. de art. 183 Cod penal.
A fost condamnat inculpatul, fiul lui și al, născut la data de 8.09.1959 în comuna, județul N, CNP- -, cu același domiciliu, sat, arestat preventiv în Penitenciarul Bacău, cetățenie română, studii 4 clase, divorțat, fără ocupație, fără antecedente penale, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. de art. 174, 175 alin. 1 lit. c Cod penal, cu aplic. art. 74 alin. 1 lit. a, 76 alin. 2 Cod penal, la pedeapsa de 12 ( doisprezece ) ani închisoare și interzicerea drepturilor civile prev. de art. 64 lit. a, b, d și e Cod penal, pe o durată de 5 ( cinci ) ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 357 alin. 3 Cod procedură penală, s-au interzis inculpatului drepturile civile prev. de art. 64 lit. a, b, d și e Cod penal, pe durata prev. în art. 71 alin. 2 Cod penal.
În baza art. 350 alin. 1 Cod procedură penală, s-a menținut măsura arestării preventive a inculpatului.
În baza art. 88 Cod penal, s- scazut din durata pedepsei închisorii timpul reținerii și al arestării preventive, de la 29.05.2007 la zi.
S-a constatat că onorariul apărătorului din oficiu, în cuantum de 100 lei, a fost achitat.
În baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, a fost obligat inculpatul să plătească statului 1200 lei, cheltuieli judiciare avansate.
Pentru a pronunța această hotărâre prima instanță a reținut că;
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Neamț nr. 537/P/2007 din 2.08.2007, înregistrat la această instanță sub nr- din 7.08.2007, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului G, arestat preventiv în cauză, pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174,175 lit. c Cod penal.
S-a reținut în rechizitoriu că inculpatul a agresat-o pe sa, lovind-o în mod repetat cu pumnii și picioarele, cauzându-i leziuni ce au condus la decesul acesteia.
În cursul urmăririi penale au fost administrate următoarele probe: procesul verbal de cercetare la fața locului, planșa foto, raportul medico-legal de necropsie și planșa foto, declarațiile martorilor, B, B, raportul de expertiză medico-legală psihiatrică și declarațiile inculpatului.
Moștenitorii victimei nu s-au constituit părți civile în procesul penal.
Fiind ascultat, inculpatul a declarat (fila 18) că atât el cât și victima obișnuiau să consume alcool. În ziua de 25.05.2007, i-a dat victimei una sau două palme pentru că a sărit la el. A doua zi, când s-a întors acasă, a găsit-o căzută și murdară de sânge la cap, astfel că a chemat salvarea. A mai declarat inculpatul că a mai lovit-o și de alte ori pe sa cu palmele, pentru că aceasta era în stare de ebrietate și sărea la el.
În cursul cercetării judecătorești s-a administrat proba cu înscrisuri: bilete de ieșire din TBC Bisericani (filele 20,22,23), deciziile asupra capacității de muncă nr. 140 din 11.01.2005 și 2002 din 5.07.2001 (filele 21,24), certificat de apreciere (fila 30), bilet de trimitere (fila 40), certificatul nr. 10362 din 24.07.2002 (fila 41) și dispoziția nr. 126 din 30.07.2002 (fila 42) și proba cu martorii (fila 19), (fila 39), (fila 102), (fila 103), B (fila 104), (fila 105), B (fila 106) și (fila 130).
Analizând probele administrate în cursul urmăririi penale și în cursul cercetării judecătorești, instanța a reținut următoarea situație de fapt:
Inculpatul G și victima sunt frați.
Ambii locuiesc în casa părintească din comuna, sat, județul Relațiile dintre ei au fost bune până în urmă cu câțiva ani, când au început să consume în exces băuturi alcoolice.
Pe fondul consumului de alcool, inculpatul obișnuia să lovească victima cu palmele și picioarele peste cap și corp. Deseori surorile și vecinii victimei o vedeau lovită, iar când o întrebau ce s-a întâmplat, aceasta le spunea că a fost bătută de inculpat. Uneori, după ce era lovită de inculpat, victima cerea găzduire vecinilor. Și, inculpatului și a victimei, a fost lovită de inculpat după ce l-a întrebat de ce lovește victima.
Datorită consumului excesiv de alcool, victima uneori cădea, fiind găsită așa de surorile ei care veneau în vizită.
Victima suferea de oligofrenie gr. I-II cu tulburări de comportament. Prin dispoziția primarului comunei, s-a instituit curatela și a fost numită curator sa.
În zilele de 24 și 25 mai 2007, inculpatul a lovit victima în mod repetat peste cap și corp cu pumnii și picioarele, după care a plecat de acasă. În jurul orei 13,00, când s-a întors, a găsit victima căzută și a anunțat-o pe lor, care a chemat ambulanța. La scurt timp, victima a decedat.
Moartea victimei a fost violentă. Ea s-a datorat șocului hemoragic și traumatic, consecința unor contuzii multiple epicraniene, faciale, toracice, ale membrelor și multiplelor fracturi costale, la o persoană în stare avansată de ebrietate. Alcoolemia victimei în momentul decesului a fost de 3,60 gr.%0.
Situația de fapt reținută a rezultat din coroborarea probelor administrate în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești. Astfel, din declarațiile martorilor (fila 19), (fila 39), (fila 102), (fila 103), B (fila 104), (fila 105), B (fila 106) și (fila 130), rezultă că atât inculpatul cât și victima consumau băuturi alcoolice, că o vedeau pe victimă lovită, iar aceasta le spunea că inculpatul a bătut-o cu pumnii și picioarele, că martora a fost lovită de inculpat când l-a întrebat de ce o pe lor, că martora a fost rugată de victimă să o găzduiască pentru că inculpatul o și că victima uneori cădea când consuma alcool, fiind găsită căzută atât în casă cât și în curte.
Din biletul de trimitere din 19.02.2002 (fila 40), și certificatul nr. 10362 din 24.07.2002 (fila 41), rezultă că victima suferea de oligofrenie gr. I-II cu tulburări de comportament, astfel că prin dispoziția nr. 126 din 30.07.2002 a primarului comunei (fila 42), s-a instituit curatela și s-a numit curator.
Din raportul medico-legal nr. 80 din 28.05.2007 întocmit de Cabinetul medico-legal R (fila 19 dosar urmărire penală), rezultă cauzele morții și alcoolemia victimei în momentul decesului, așa cum au fost reținute anterior, și că leziunile puteau fi produse prin lovire cu mijloace, corpuri și de corpuri contondente. S-a constatat că leziunile sunt recente, cu excepția unor echimoze violaceu-verzui, care au o vechime de 3-5 zile.
Instanța a înlăturat din probatoriul administrat aprecierile martorilor că victima le spunea că inculpatul o lovește pentru că îi era rușine că, datorită stării de ebrietate în care se afla, cădea și se lovea. Aceste aprecieri sunt subiective și nu sunt susținute de concluziile raportului medico-legal, din care reiese că leziunile erau multiple și puteau fi produse prin lovire cu mijloace, corpuri și de corpuri contondente. Chiar inculpatul a declarat (fila 18) că a lovit victima și în ziua de 25.05.2007 și de alte ori.
Apărarea inculpatului că i-a dat victimei una sau două palme (fila 18), este contrazisă de concluziile raportului medico-legal. Victima a suferit multiple leziuni, care s-au produs prin lovire cu mijloace, corpuri și de corpuri contondente. Susținerea inculpatului că lovea victima pentru că aceasta era în stare de ebrietate și sărea la el nu este dovedită cu niciuna din probele administrate în cauză.
Faptele inculpatului, așa cum au fost reținute și dovedite, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat prevăzută de art. 174, 175 alin. 1 lit. c Cod penal. Inculpatul a lovit victima cu pumnii și picioarele, cauzându-i leziuni care au condus la decesul acesteia.
În cauză nu a putut fi reținută infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte prevăzută de art. 183 Cod penal. Această infracțiune se săvârșește cu intenție depășită, caracterizată prin intenție în ceea ce privește acțiunea de lovire și culpă în ce privește moartea victimei. Din raportul medico-legal nr. 80 din 28.05.2007 întocmit de Cabinetul medico-legal R (fila 19 dosar urmărire penală), rezultă că moartea victimei s-a datorat șocului hemoragic și traumatic, consecința unor contuzii multiple epicraniene, faciale, toracice, ale membrelor și multiplelor fracturi costale, la o persoană în stare avansată de ebrietate. Inculpatul a aplicat victimei, care era o persoană în stare avansată de ebrietate și suferea de oligofrenie, multiple lovituri în diferite zone ale corpului, în special în cap și în torace, și chiar dacă nu a urmărit moartea victimei, a acceptat, totuși, eventualitatea ca ea să survină ca o consecință a faptei sale. Lipsa unui mobil de natură să-l determine pe inculpat să suprime viața sorei sale nu poate duce la concluzia că nu a acționat cu intenție, pentru că a acceptat eventualitatea producerii decesului datorită multiplele lovituri aplicate, zonelor corpului lovite și intensității loviturilor. Există, astfel, intenția în modalitatea prevăzută în art. 19 pct. 1 lit. b Cod penal, motiv pentru care fapta inculpatului se încadrează în infracțiunea de omor calificat prevăzută de art. 174, 175 alin. 1 lit. c Cod penal.
La individualizarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale prevăzute în art. 72 Cod penal. respectiv dispozițiile părții generale a codului penal, limitele de pedeapsă fixate în partea specială, gradul de pericol social al faptei săvârșite, persoana inculpatului și împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală.
Gradul de pericol social al faptei săvârșite rezultă din modul și mijloacele săvârșirii ei, din împrejurările în care a fost săvârșită, scopul urmărit, urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce și din persoana și conduita făptuitorului.
Inculpatul obișnuia să o lovească pe sa, cu care locuia împreună, i-a aplicat lovituri multiple, cu pumnii și picioarele în diferite zone ale corpului, în condițiile în care victima era în stare de ebrietate și suferea de oligofrenie gr. I-II.
Fapta sa a avut un rezultat grav, respectiv moartea victimei, care s-a datorat șocului hemoragic și traumatic, consecința unor contuzii multiple epicraniene, faciale, toracice, ale membrelor și multiplelor fracturi costale. Fapta a fost săvârșită datorită neînțelegerilor dintre ei, apărute pe fondul consumului excesiv de alcool atât al inculpatului cât și al victimei. Fapta a fost săvârșită de o singură persoană, care a acționat cu intenție indirectă, ceea ce-i atribuie faptei o periculozitate mai scăzută decât în cazul în care intenția ar fi fost directă, deoarece a urmări rezultatul este mai grav decât numai a-l accepta.
Inculpatul are vârsta de 49 de ani, studii 4 clase, este pensionar și divorțat.
Din biletele de ieșire din TBC Bisericani (filele 20,22,23), rezultă că a suferit de TBC pulmonar, motiv pentru care s-a constatat că are capacitatea de muncă pierdută în totalitate, fiind încadrat în gradul de invaliditate II (filele 21,24). Inculpatul a efectuat tratamentul tuberculozei și a fost considerat vindecat (fila 30).
Din raportul de expertiză medico-legală psihiatrică nr. A- din 13.07.2007 întocmit de INML " Minovici" B (filele 63,64 dosar urmărire penală), rezultă că inculpatul prezintă tulburare organică de personalitate pe fond toxic etilic, păstrează capacitatea psihică de apreciere critică a conținutului și consecințelor faptelor sale și are discernământul păstrat în raport cu fapta de care este învinuit.
În ceea ce privește gradul integrării sociale a inculpatului, instanța a reținut că acesta nu este încadrat în muncă, fiind pensionar, datorită bolii (TBC pulmonar) de care a suferit și de care în prezent este considerat vindecat. Sub aspectul integrării familiale, inculpatul este divorțat, a săvârșit fapta față de sa bolnavă, cu care locuia împreună, ambii fiind consumatori de băuturi alcoolice în exces, iar din declarațiile martorilor rezultă că este harnic și gospodar și că are o atitudine normală față de celelalte surori. inculpatului, a declarat, totuși, (fila 102), că și ea a fost lovită de inculpat când l-a întrebat de ce o pe victimă. Este de reținut, sub aspectul conduitei în familie, că inculpatul a fost condamnat în anul 1994 la pedeapsa de 1 an și 6 luni de închisoare cu suspendarea condiționată a executării pedepsei, pentru săvârșirea infracțiunii de abandon de familie (fila 49 dosar urmărire penală). Pentru această condamnare a fost reabilitat de drept.
Referitor la conduita inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii, instanța a reținut că acesta nu are antecedente penale (pentru condamnarea din anul 1994 fost reabilitat de drept) și nu există date din care să rezulte că ar fi avut o conduită contrară regulilor de conviețuire socială. Chiar și față de victimă a avut o conduită normală până în urmă cu aproximativ un an, când au început amândoi să consume băuturi alcoolice în exces, martorul B declarând (fila 106), că erau "o familie model". în considerare în întregul său, conduita inculpatului înainte de săvârșirea infracțiunii a fost bună și caracterizează favorabil persoana sa, pentru a fi considerată circumstanță atenuantă.
După săvârșirea infracțiunii, inculpatul a avut o atitudine de negare a săvârșirii faptei, susținând că doar a lovit victima cu palma, o dată sau de două ori, pentru a-i aplica o corecție. Totodată, a susținut că leziunile care au condus la decesul victimei se datorează faptului că aceasta, datorită stării de ebrietate în care se afla, cădea și se lovea. Susținerea sa nu este confirmată, așa cum s-a arătat anterior, de celelalte probe administrate.
Având în vedere cele anterior reținute, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 12 ani închisoare, prin reducerea pedepsei sub minimul special, în condițiile art. 76 alin. 2 Cod penal, ca urmare a reținerii circumstanței atenuante prevăzută de art. 74 lit. a Cod penal. Această pedeapsă este pe măsura tulburării pe care fapta a produs-o în mediul social și poate asigura scopul prevăzut în art. 52 Cod penal.
Totodată, inculpatul a fost condamnat și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a, b, d și e Cod penal, pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale, fiind îndeplinite cerințele art. 65 Cod penal. Pedeapsa complementară este obligatorie potrivit dispozițiilor art. 175 Cod penal, iar pedeapsa principală aplicată este pedeapsa închisorii mai mare de 2 ani.
Ca urmare a condamnării la pedeapsa închisorii, s-a aplicat și pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor civile prevăzute de art. 64 lit. a, b, d și e Cod penal, pe durata prevăzută în art. 71 alin. 2 Cod penal.
Pentru interzicerea dreptului prevăzut în art. 64 lit. a teza I-a, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 65 și 71 Cod penal și hotărârea Curții Europene a Drepturilor Omului dată în cauza Hirst contra Regatului Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord. Din această hotărâre, rezultă că dreptul la vot garantat de art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției nu este absolut și poate face obiectul unor limitări, statele contractante având o largă marjă de apreciere în materie. Această marjă de aprecierea nu este nelimitată. Restricțiile și limitările în materia dreptului la vot trebuie apreciate de o instanță independentă în fiecare caz în parte. Parlamentul nu poate interzice automat (prin lege) exercitarea unui drept subiectiv fundamental, ca dreptul de a alege, unei categorii întregi, cum este aceea a deținuților dintr-un stat parte al Convenției, întrucât acest fapt ar avea efecte arbitrare.
În cauză, inculpatul a comis o infracțiune de omor calificat constând în uciderea sorei sale. Gravitatea faptei relevă că inculpatul nu avea capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viața. Din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viață al celor mai apropiați semeni, se impune în mod rezonabil concluzia că nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ. Astfel, este proporțională și justificată măsura interzicerii dreptului său de a alege.
Interdicția dreptului prevăzut în art. 64 lit. c Cod penal nu se impune pentru că infracțiunea de omor calificat nu are nici o legătură cu vreo funcție, profesie sau activitate.
Pentru interzicerea drepturilor prevăzute în art. 64 lit. d și e Cod penal, instanța a avut în vedere dispozițiile art. 71 Cod penal și ale art. 8 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, potrivit cărora această interdicție constituie o ingerință în exercitarea dreptului la respectarea vieții private și de familie. În raport cu tipul de infracțiune săvârșită de inculpat, omor calificat asupra unui membru de familie, cu conduita acestuia, așa cum a fost reținută anterior, și cu interesul minorului sau a persoanei aflate sub tutelă sau curatelă, limitarea exercitării acestor drepturi ale inculpatului este o măsură necesară pentru protejarea minorului ori a persoanei aflate sub tutelă sau curatelă și, ca atare, urmărește un scop legitim. Această interdicție va fi aplicată, cu toate că în prezent inculpatul nu are copii minori și nici nu este tutore sau curator, pentru că până la rămânerea definitivă a acestei hotărâri sau până la executarea pedepsei, este posibil ca inculpatul să dobândească drepturile menționate în art. 64 lit. d și e Cod penal.
În cursul procesului penal, moștenitorii victimei nu s-au constituit părți civile (fila 29 dosar urmărire penal.
În ceea ce privește măsura arestării preventive, Tribunalul a reținut că temeiurile care au determinat arestarea preventivă impun în continuare privarea de libertate a inculpatului. Astfel, inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174, 175 lit. c Cod penal, care este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani, iar lăsarea sa în libertate prezintă pericol pentru ordinea publică, rezultat din gravitatea faptei comise, din posibilitatea săvârșirii de noi infracțiuni și din sentimentul de insecuritate socială pe care l-ar crea lăsarea în libertate a inculpatului. Așa fiind, în baza art. 350 Cod procedură penală, se va menține măsura arestării preventive a inculpatului. Timpul reținerii și arestării preventive va fi scăzut din durata pedepsei aplicate.
Ca o consecință a condamnării sale, în baza art. 191 alin. 1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat să plătească statului cheltuielile judiciare avansate.
Împotriva sentinței penale susmenționată a declarat apel, în termen legal, inculpatul G pentru nelegalitate și netemeinicie, invocând-se greșita încadrare dată faptei deduse judecății, întrucât fapta sa constituie infracțiunea de loviri cauzatoare de moarte, întrucât nu a existat intenția infracțională de a ucide, iar în subsidiar, apelantul inculpat a solicitat să se constate că pedeapsa aplicată este excesiv de severă solicitând reducerea cuantumului pedepsei aplicate.
Analizând sentința penală atacată atât sub aspectul motivelor de apel invocate, dar și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept existente, curtea constată că apelul declarat este întemeiat, dar sub un alt aspect decât cel invocat.
Instanța de fond a reținut o stare de fapt corectă, existând probe certe de vinovăție a inculpatului în raport cu fapta de omor calificat săvârșită și reținută în sarcina sa. Prezumția de nevinovăție a fost înlăturată, iar inculpatul nu a dovedit lipsa de temeinicie a probelor administrate. fapta sa de a lovi agresiv, în mod repetat, cu pumnii și picioarele, victima în zona capului și a toracelui, cauzându -i un șoc hemoragic și traumatic, consecința unor contuzii multiple epicraniene, faciale, toratice ale membrelor și multiple facturi costale ce a provocat moartea violentă, constituie infracțiunea de omor săvârșit cu intenție directă. Inculpatul a prevăzut moartea victimei ca rezultat posibil al actelor lui de violență și a acceptat acest rezultat.
Este adevărat că obiectul juridic al infracțiunii prevăzută la art. 183 pen. este identic cu cel al omuciderilor, deoarece valoarea socială protejată este viața persoanei iar nu numai integritatea corporală sau sănătatea acesteia, însă elementul material al infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte constă într-o acțiune săvârșită cu intenția de a produce o suferință fizică, o vătămare corporală sau o lezare a sănătății victimei și nu o acțiune săvârșită cu intenția de a ucide, ca în cazul de față când inculpatul a acționat cu agresivitate și acțiunile sale exercitate în mod repetat au vizat doar regiunile vitale ale organismului victimei. Inculpatul nu acționat doar cu intenția de a provoca o suferință fizică, ci cu intenția da a -și ucide, a prevăzut posibilitatea morții acesteia, rezultat pe care l-a acceptat. În cazul infracțiunii de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte, vinovăția îmbracă exclusiv forma intenției depășite, calificată în acest fel pentru că făptuitorul deși a urmărit cauzarea unor suferințe fizice sau vătămarea corporală ori a sănătății nu a urmărit și nu a acceptat producerea morții victimei.
Hotărârea primei instanțe comportă însă critici sub aspectul aplicării dispozițiilor privind cuantumul pedepsei principale, conținutul pedepsei complementare și accesorii.
Astfel, raportat la împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, - atât inculpatul cât și victima întrețineau condițiile unei vieți dezagreabile date de consumul excesiv de alcool, dar și persoana inculpatului care nu a mai cunoscut rigorile legii penale și suferă de afecțiuni psihice pe fond toxi - etilic, instanța apreciază că scopul preventiv educativ al pedepsei va putea fi atins și prin aplicarea unei pedepse mai blânde, impunându-se în consecință reducerea cuantumului acesteia.
Deși în art. 71 pen. astfel cum a fost modificat prin Legea nr. 278/2006, se prevede că drepturile prevăzute în art. 64 alin.1 lit. a)-c) pen. se interzic de drept în cazul condamnării la pedeapsa detențiunii pe viață sau la pedeapsa închisorii, este de observat că, potrivit art. 11 alin.2 și art. 20 alin.2 din Constituție, tratatele ratificate de Parlament fac parte din dreptul intern și au prioritate atunci când privesc drepturile omului și sunt mai favorabile decât legile interne. Or, interdicția absolută de a vota impusă tuturor deținuților contravine art. 3 din Protocolul nr. 1 al Convenției pentru apărarea drepturilor omului. Prin Hotărârea din 30 martie 2004, privind cauza Hirst contra Marea Britanie s-a motivat că, indiferent de durata pedepsei și de natura infracțiunii care a atras-o, nu se justifică excluderea persoanei condamnate din câmpul persoanelor cu drept de vot, neexistând nicio legătură între interdicția votului și scopul pedepsei, acela de a preveni săvârșirea de noi infracțiuni și de a asigura reinserția socială a infractorilor.
În consecință, instanța de fond ar fi trebuit să acorde eficiență acestor dispoziții din legislația europeană și să interzică inculpatului numai drepturile prevăzute în art. 64 alin.1 lit. a teza a II-a, lit. pen. atât în ceea ce privește pedeapsa accesorie cât și pedeapsa complementară. Mai mult, interdicția drepturilor prevăzute de art. 64 lit. d și e pen. sunt inaplicabile în cauză întrucât nu este adecvată în cauză și nu se justifică în raport cu natura infracțiunilor pentru care s-a angajat răspunderea penală a inculpatului.
Pentru toate aceste considerente, constatând că hotărârea primei instanțe este netemeinică și nelegală sub aspectele înfățișate, în temeiul art. 379 pct. 2 lit. a pr. pen. se va admite apelul declarat, se va desființa sentința penală atacată sub aspectele arătate, și prin reținerea cauzei spre rejudecare va dispune în sensul celor mai sus reținute.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Văzând și dispozițiile art. 383 alin.1/1 pr. pen. art. 381 alin.1 pr. pen. și art.192 alin. 3 pr. pen.;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 379 pct.2 lit. a admite C.P.P. apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 6/P/16.01.2008, pronunțată de Tribunalul Neamț, în dosarul nr- numai cu privire la cuantumul pedepsei principale și la conținutul pedepsei complementare și accesorii.
Desființează sentința sub aceste aspecte și rejudecând:
Reduce cuantumul pedepsei închisorii aplicate inculpatului G pentru infracțiunea prev. de art. 174,175 lit. c cod penal, cu aplicarea art. 74 alin. 1 lit. a și 76 alin. 2 cod penal de la 12(doisprezece) la 9( nouă) ani închisoare.
Înlătură din conținutul pedepsei complementare și accesorii interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a teza I, d și 6 cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței apelate.
În baza art. 383 alin. 1/1 raportatC.P.P. la art. 350 alin. 1 cod pr. penală menține starea de arest inculpatului și deduce în continuare perioada executată prin arest preventiv de la 16.01.2008 la zi.
Constată că inculpatul a fost asistat de avocat ales.
În baza art. 192 alin. 3 cod pr. penală cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru inculpat și de la comunicare pentru partea vătămată.
Pronunțată în ședință publică, azi 18.03.2008, în prezența inculpatului arestat.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
- -
Red. D/ red.CC/21.03.2008/Tehnored. PE/21.03.2008/ 3 ex
Președinte:Ene EcaterinaJudecători:Ene Ecaterina, Căliman Carmen, Elena Popescu
