Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 48/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIE PENALĂ Nr. 48
Ședința publică de la 09 Aprilie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu
Grefier: - -
Pe rol fiind pronunțarea apelului penal, având ca obiect " omor" promovat de inculpata apelantă împotriva sentinței penale nr.732 din 28.11.2008, pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul penal nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică, lipsesc părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă că dezbaterile au avut loc în ședința publică din 2 aprilie 2009 ( cu participarea atunci, în calitate de reprezentant al Ministerului Public, a doamnei procuror ) susținerile părților prezente fiind consemnate în încheierea de ședință din acea zi, care face parte integrantă din prezenta hotărâre.
Din lipsă de timp pentru deliberare și pentru a se da posibilitatea părților să depună la dosar concluzii scrise, instanța a amânat pronunțarea pentru astăzi, 9 aprilie 2009.
În termenul de pronunțare, la dosarul cauzei s-au depus, prin serviciul de registratură, concluzii scrise formulate de inculpata apelantă.
După deliberare,
Curtea,
Asupra apelului penal de față.
Prin sentința penală nr.732 din 28 noiembrie 2008 Tribunalului Iași, s-a respins ca nefondată excepția invocată de inculpata privind nulitatea absolută a actului de sesizare a instanței.
S-a respins ca nefondată cererea inculpatei de schimbare a încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu din infracțiunea de omor calificat prev. de art. 174 -175 alin. 1 lit. c și d Cod penal în infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 alin. 1 Cod penal.
Inculpata - a fost condamnată la pedeapsa de 10 ani închisoare și la pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,e Cod penal pe o durată de 5 ani pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 174 alin. 1, 175 alin. 1 lit. c și d Cod penal cu aplicarea art. 74 lit. a,c Cod penal și art. 76 alin. 1 lit. a Cod penal.
S-a aplicat inculpatei interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b Cod penal pe durata prev. de art. 71 Cod penal.
S-a menținut măsura obligatorie de a nu părăsi țara prev. de art. 145 ind. 1 Cod procedură penală luată împotriva inculpatei prin încheierea de ședință din 21 martie 2008.
S-a luat act de declarația părții vătămate că nu se constituie parte civilă în cauză.
Inculpata a fost obligată la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut următoarele:
Se reține în actul de sesizare a instanței că în după-amiaza zilei de 27.10.2006, inculpata, -, în timp ce se afla singură în apartamentul tatălui său, a lovit, în mod repetat cu capul de marginea chiuvetei din baie pe fiica sa în vârstă de 3 luni, -, rezultată din relația de concubinaj pe care o avea cu numitul și cu care locuia în imobilul menționat, context în care i-a produs leziuni grave intracraniene ce au determinat decesul acesteia în circa două ore.
În raport de actele de cercetare premergătoare efectuate în cauză la data de 11.11.2006 s-a dispus prin rezoluția procurorului din 11.11.2006 începerea urmăririi penale față de numita -, pentru săvârșirea infracțiunii de "lovituri cauzatoare de moarte", prev. de art. 183 Cod penal, iar ulterior acestui moment, pe baza probelor strânse în timpul anchetei penale, s-a dispus, prin ordonanța din 9.10.2007, schimbarea încadrării juridice a faptei, în infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174-175 lit. c și Cod penal.
În cursul urmăririi penale, fiind audiată în calitate de învinuită, -, în prezența avocatului desemnat din oficiu, a recunoscut că a lovit pe fiica sa în mod intenționat de trei ori cu capul de chiuveta din apartamentului, datorită certurilor pe care le avea cu tatăl său care îi impunea să părăsească imobilul și să predea copilul unei instituții de stat pentru creșterea și ocrotirea minorului.
În aceeași declarație, inculpata a descris și maniera în care a realizat fapta, și anume ținând corpul copilului cu fața spre ea, l-a lovit cu ceafa de marginea chiuvetei, aspecte pe care le-a relatat mai târziu, respectiv după înmormântarea copilului, concubinului și familiei acestuia, dar și tatălui său,.
Ulterior schimbării încadrării juridice dată faptei, inculpata, fiind reaudiată de procuror la data de 21.01.2008, a negat săvârșirea faptei, încercând să contureze ideea că leziunile constatate pe corpul victimei au fost cauzate de concubinul său care s-a preocupat de copil, începând cu ora 22,00 din seara zilei de 27.10.2006, timp în care ea se afla în B apartamentului.
Și în cursul cercetării judecătorești, inculpata a adoptat aceeași conduită procesuală.
Astfel, deși inițial a susținut că decesul copilului a fost determinat de leziunile corporale provocate de concubinul său, inculpata, cu prilejul audierii din 14.04.2008, a susținut și o altă versiune și anume că, în seara zilei de 27.10.2006, în jurul orelor 18,00 în timp ce spăla copilul în chiuvetă, i-a alunecat din mâini, suferind leziuni în zona capului, împrejurare pe care n-a relatat-o și concubinului ei, deși acesta se afla în locuință.
În prima etapă procesuală au fost administrate următoarele probe: procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșe fotografice cu aspecte de la investigația tehnico-științifică a locului faptei, raportul de constatare medico-legală de necropsie nr. 1619/22.11.2006, raportul de constatare tehnico-științifică nr. 37544/10.11.2006 ce conține concluziile testării la aparatul poligraf a învinuitei, expertiza medico-legală psihiatrică a inculpatei din care rezultă că fapta a fost comisă cu discernământ; procesul - verbal de sesizare privind moartea violentă a copilului -; declarațiile inculpatei, declarațiile martorilor, -, -, --, ; ; confruntarea realizată între inculpată și martorii, și;
Cu ocazia cercetării locului faptei, au fost ridicate mai multe bunuri și anume, bonețică albă cu de sânge a copilului, 3 pernuțe de copil (cu model floral, roză și roșie-inimioară) și o păturică albastră.
În cursul judecății, au fost reaudiați martorii, -, --, iar la stăruința inculpatei a fost audiată și martora. (în circumstanțiere).
Referitor la numitul - concubin al inculpatei și tatăl victimei infracțiunii - se impune precizarea că în cursul urmăririi penale a fost audiat în calitate de martor iar în cursul judecății, respectiv la termenul din 10.11.2008 (fila 137) a declarat că nu dorește să participe în proces în calitate de parte vătămată și parte civilă, ci doar în calitate de martor.
Tot în cursul judecății, raportul de constatare medico-legală (necropsie9 privind pe victima ) a fost supus verificării și avizării Comisiei de Avizare și Control a Actelor Medicale din cadrul I, iar obiecțiunile aduse acestuia au fost soluționate în suplimentul din 19.06.2008.
Analizând întreg ansamblul probator al cauzei administrat în cele două etape procesuale, instanța reține următoarea situație de fapt:
Inculpata locuia împreună cu concubinul său, într-un apartament din I, șos. - nr. 184, ce aparține tatălui acesteia, martorul, iar din relația de concubinaj a celor doi a rezultat minora -.
Atât înainte de nașterea copilului cât și ulterior acestui moment, între inculpată și tatăl său au avut loc mai multe certuri, generate de faptul că ea nu avea un loc de muncă, asigurîndu-și existența din veniturile reduse ale concubinului său - angajat temporar ca muncitor necalificat la un depozit de materiale de construcții, dar și din pensia de invaliditate a tatălui său. Din acest motiv, deseori, tatăl inculpatei i-a propus acesteia ca, după naștere, copilul să fie predat unei instituții de ocrotire, propunere ce a fost respinsă de ambii concubini, iar ei să se mute la o gazdă, aspect ce rezultă din declarațiile martorului, și.
Pe fondul nemulțumirilor create de propunerile repetate făcute de tatăl său în sensul arătat mai sus, în seara zilei de 27.10.2006, inculpata, aflată singură în apartamentul menționat, a dus copilul în baie, l-a prins cu ambele mâini de subsuori și, ținându-l cu fața spre ea, l-a izbit de trei ori cu capul de marginea chiuvetei înlocuind apoi bonetele de pe capul acestuia cu altele curate aflate pe capul copilului, deoarece erau pătate de sânge, înlocuindu-le cu altele curate. De asemenea pentru a șterge urmele infracțiunii inculpata a înlăturat apoi, prin spălare, de pe bonete, păturică, pernuțe, petele de sânge cauzate de leziunile intracraniene provocate copilului în modul arătat, adoptând ulterior față de soțul său o conduită normală, și anume că se preocupă în mod serios de înlăturarea cauzelor care au provocat plânsul continuu al copilului. Ajuns în locuința inculpatei în jurul orelor 23,00 martorul a constatat că fetița plângea continuu, însă a prezumat că această stare este determinată de cauze obișnuite. La scurt timp, observând că fetița aflată în brațele inculpatei "a dat ochii peste cap", a sunat la Serviciul de Ambulanță.
După ce a sunat din nou la serviciul menționat, inculpata a coborât în fața blocului pentru a aștepta ambulanța.
În timpul deplasării ambulanței spre Spitalul " " din I, copilul inculpatei mai era în viață, însă personalul medical aflat de serviciu la triajul spitalului a constatat că survenise decesul acestuia, corpul victimei fiind depus apoi la Spitalului "Sf. " din
Raportul de constatare medico-legală de necropsie nr. 1619/22.11.2006 atestă faptul că moartea victimei a fost violentă, că s-a datorat comei cerebrale traumatice, consecință a contuziei cerebrale în cadrul unui traumatism cranio-cerebral acut închis cu fractură de craniană, iar aspectul și topografia leziunilor pledează pentru producerea lorprin loviri active repetate cu (de) corpuri contondente.
Concluziile raportului de constatare medico-legală (necropsie) au fost confirmate în cursul judecății, atât de suplimentul întocmit de IML I din dispoziția instanței cât și de
Comisia de Avizare și Control a actelor medicale din cadrul I (fila 108 și fila 129 din dosarul de fond), făcându-se și precizarea că tipul, localizarea și morfologia leziunilor traumatice pledează pentru producerea lor prin lovire activă, neexistând argumente absolute pentru a susține producerea lor prin mecanismul de cădere a victimei.
Cum s-a arătat anterior, inculpata, deși a recunoscut săvârșirea faptei în condițiile reținute mai sus, a prezentat și alte două versiuni în apărarea sa, respectiv:
-că a scăpat victima din mâini în timp ce o spăla deasupra chiuvetei din baie, leziunile traumatice suferite de aceasta din urmă fiind produse prin cădere și nu în alt mod;
- că victima a fost lovită de concubinul ei, care s-a preocupat de îngrijirea victimei în seara de 27.10.2006, începând cu orele 22,00, în timp ce ea se afla în baie unde a rămas o oră.
Ambele versiuni prezentate de inculpată în apărare nu pot fi primite, vinovăția sa fiind pe deplin demonstrată atât de concluziile raportului de constatare medico-legală menționat care se coroborează cu declarațiile martorilor audiați în cauză coroborate cu procesul verbal de cercetare la locul faptei, de confruntările realizate între aceasta și martorii audiați, cu concluziile raportului de constatare tehnico-științifică efectuată de I asupra obiectelor ridicate din locuința acesteia cu prilejul cercetărilor la locul faptei (fila 53 din dosar urm. penală).
Astfel, martorul - concubinul inculpatei - a relatat că în seara zilei de 27.10.2006, a ajuns acasă în jurul orelor 22,45, a auzit victima plângând, în timp ce era ținută de inculpată în brațe, iar la scurt timp, respectiv pe la orele 24,0 văzut că a început "să dea ochii peste cap", motiv pentru care au sunat la salvare, la orele 24,05 și 24,1o. Nu a observat urme de lovituri sau de sânge pe față, capul și bonetele copilului, iar în intervalul menționat (22,45 - 24,00) nici unul dintre ei nu a intrat în B apartamentului.
Martorul a declarat și că, ulterior înmormântării victimei, inculpata a recunoscut, în prezența familiei lui, că a lovit copilul, de trei ori, cu capul de chiuvetă pentru a scăpa de reproșurile tatălui ei.
Martorii, au confirmat în declarațiile date pe parcursul procesului penal că inculpata a recunoscut că a lovit în mod intenționat copilul, cu capul de chiuvetă, de trei ori, pentru a scăpa de certurile cu tatăl ei.
Relevantă este și declarația martorului din care rezultă că, în aceleași împrejurări, inculpata a recunoscut inițial că a lovit victima pentru că plângea, apoi retracta afirmația făcută, spunându-le că a scăpat-o din mâini.
Și confruntările realizate în timpul anchetei penale între inculpată și martorii, și se coroborează pe deplin cu declarațiile enunțate mai sus ce relevă aspectul că inculpata a recunoscut săvârșirea faptei, respectiv că a lovit victima, de trei ori, cu capul de marginea chiuvetei din baie, în același sens fiind și declarația sa din 11.11.2006 dată în fața procurorului, în prezența avocatului desemnat din oficiu.
Cum concluziile raportului de constatare medico-legală ce atestă că leziunile traumatice identificate pe corpul victimei au fost produse prin loviri active și repetate cu/de corpuri contondente, fiind exclusă posibilitatea producerii lor prin mecanismul de cădere - se coroborează cu declarațiile martorilor menționați și celelalte probe enunțate dar și cu declarația inculpatei din 11.11.2006, instanța va reține vinovăția acesteia.
În drept, fapta inculpatei, constând în lovirea repetată cu capul de marginea chiuvetei din B apartamentului a fiicei, -, în vârstă de 3 luni, provocându-i grave leziuni intracraniene ce au determinat decesul acesteia în circa două ore, realizează elementele constitutive ale infracțiunii de "omor calificat" prev. și ped de art. 174-175 lit. c și d Cod penal.
Sub aspectul laturii subiective a infracțiunii, instanța, va reține că aceasta a fost săvârșită cu intenție directă, prev. de art. 19 alin. 1 lit. Cod penal - aspect conturat cu
pregnanță atât de probele științifice și testimoniale administrate în cauză (actele medico-legale) cât și de declarația inculpatei din 11.11.2006.
Cum același probatoriu relevă cu suficiență modalitatea concretă în care s-a săvârșit infracțiunea - prin aplicarea repetată (de trei ori) a loviturilor, ținând copilul de subsuori, cu fața spre inculpată, într-o zonă vitală a corpului, și anume cea a capului, respectiv prin izbirea acestuia de un obiect a ucide - marginea ceramică a chiuvetei - dar și poziția psihică a inculpatei avută în momentul săvârșirii infracțiunii - aceea de a-și ucide copilul în condițiile descrise anterior, fiind exclusă posibilitatea săvârșirii infracțiunii din culpă, cum pretinde inculpata, instanța va respinge, ca nefondată cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei în rechizitoriu, din infracțiunea de omor calificat prev. și ped. de art. 174 alin. 1 - 175 lit. c, d Cod penal în infracțiunea de "ucidere din culpă" prev. și ped. de art. 178 alin. 1 Cod penal, formulată de inculpată la termenul din 29.09.2008, prin avocatul ales.
Prin urmare, constatând pe deplin dovedită vinovăția inculpatei, instanța va antrena răspunderea penală a acesteia, respectiv va dispune condamnarea sa.
Tratamentul sancționator va fi stabilit cu luare în considerare a criteriilor generale prescrise de art. 72 Cod penal privind individualizarea judiciară a pedepselor respectiv: gravitatea deosebită a faptei conturată de modalitatea concretă de săvârșire, de natura și importanța relațiilor sociale lezate, de limitele de pedeapsă stabilite de textul incriminator operant în cauză, dar și de circumstanțele personale ale inculpatei.
Deși inculpata a adoptat o conduită procesuală nesinceră, instanța va reține în favoarea sa ca circumstanțe atenuante următoarele împrejurări: conduita socială avută anterior săvârșirii faptei, vârsta tânără la care se află aceasta, nivelul redus de instrucție și educație al acesteia.
Astfel, se va dispune condamnarea inculpatei la pedeapsa închisorii al cărui cuantum va fi stabilit sub limita minimului special al textului sancționator, ca efect al reținerii și aplicării disp. art. 74 lit. a și c și art. 76 alin. 1 lit. a Cod penal, dar și la pedeapsa complementară constând în interzicerea exercitării drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, e pe o durată de 5 ani Cod penal ce va fi executată în condițiile arătate de art. 65 Cod penal.
De asemenea, se va aplica inculpatei, în condițiile arătate de art. 71 alin. 1, 2 Cod penal, pedeapsa accesorie constând în interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 alin. 1 lit. a, b Cod penal, instanța apreciind că în raport de natura și gravitatea infracțiunii reținute în sarcina sa, aceasta nu este demnă de a se prevala de exercițiul drepturilor de a alege și de a fi ales.
În ce privește măsura preventivă luată față de inculpată la primul termen de judecată constând în obligarea acesteia de a nu părăsi țara pe durata derulării procesului penal, conform art. 1451Cod procedură penală, constatând că subzistă și la acest moment temeiurile de fapt și de drept ce au determinat luarea acestei măsuri, va menține măsura în discuție.
Se va lua act de declarația persoanei vătămate - tatăl victimei, că nu emite pretenții în cauză.
În ce privește excepția invocată de inculpata, prin apărătorul ales, în cursul judecății, vizând nulitatea absolută a actului de sesizare a instanței ca urmare a lipsei mențiunii de pe acesta că a fost supus verificării prim-procurorului parchetului, sub aspectul legalității și temeiniciei în condițiile art. 264 alin. 3 Cod procedură penală, instanța, constatând că această neregularitate a fost acoperită de către Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași atât la momentul învestirii instanței (adresa de la fila 2 cu mențiunile prevăzute de art. 264 alin. 3 Cod procedură penală) cât și ulterior, prin comunicarea rechizitoriului cu mențiunile necesare (fila 146 și urm.) o va respinge ca nefondată.
Împotriva sentinței a declarat apel inculpata -, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Instanța de fond a procedat în mod greșit la citarea numitului, fostul concubin al inculpatei, în calitate de parte vătămată în condițiile în care acesta a fost citat și audiat în procesul penal ca martor. S-au înfrânt dispozițiile art. 82 Cod procedură penală.
Instanța a procedat nelegal când l-a întrebat pe dacă înțelege să se constituie parte civilă în procesul penal, fiind încălcate dispozițiile art. 15 Cod procedură penală.
Instanța nu a fost legal sesizată, rechizitoriul nefiind confirmat de prim procurorul parchetului, fapt ce atrage nulitatea absolută a actului potrivit art.l97 al. 2 Cod procedură penală și a deciziei penale nr. 9/18 februarie 2008 Înaltei Curți de Casație și Justiție.
Solicită schimbarea încadrării juridice din infracțiunea prev. de art. 174 -175 lit. c și d Cod penal în art. 178 al. 1 Cod penal cu aplicarea unei alte pedepse și a modalității de executare conform art. 81. Infracțiunea de omor se săvârșește cu intenția de a suprima viața unei persoane adică fie cu intenție directă atunci când a prevăzut rezultatul acțiunii sale, moartea victimei, fie cu intenție indirectă, când făptuitorul a prevăzut rezultatul și fără a-l urmări a acceptat totuși posibilitatea survenirii acesteia.
Semnele de violență găsite pe corpul victimei prin raportul de necropsie nu pledează pentru modul de acțiune al inculpatei așa cum este reținut prin hotărâre. În cazul în care victima ar fi fost lovită cu capul de chiuvetă, atunci zona lovită, respectiv baza craniului s-ar fi prezentat sub forma unei dungi de forma marginii chiuvetei și nu de forma unei echimoze de formă relativ cu diametru de 2,0 cm, și ar fi condus la un traumatism cranio -cerebral deschis, ceea ce nu este contestat în raportul de expertiză.
La percheziția domiciliară nu au fost găsite urme de sânge nici în baie unde se presupune că s-a săvârșit infracțiunea și nici pe obiectele de îmbrăcăminte și lucrurile victimei. de sânge puse în evidență pe perna, perna roșie și bonețica albă au fost insuficiente sub aspect cantitativ pentru a determina specia căreia îi aparține.
Din raportul de necropsie la punctul 2 se reține traumatism cranio -cerebral închis așa încât nu sunt urme de sânge care să provină de la o lovitură aplicată în zona capului victimei.
Anterior datei de 27 octombrie 2006, la 20 septembrie 2006 inculpata a mers la control cu fiica sa având în vedere starea sănătății minorei și s-a procedat la internarea sa în spital. prezenta rahitism și i s-a recomandat luarea unui tratament medicamentos cu pharma ferrum precum și alte medicamente. Aceste picături sunt de culoare roșiatică având consistența și culoarea sângelui.
În procesul verbal de cercetare la fața locului din 1 nov. 2006 s-au găsit pe o măsuță recipiente cu medicamente, ferrum etc.
Susținerea că inculpata a procedat la lovirea victimei în mod repetat cu capul de marginea ceramică a chiuvetei este greșită și fără temei, aceste lovituri ar fi dus la un traumatism cranio -cerebral deschis ceea ce nu este constatat în raportul de necropsie și s-ar fi găsit și alte urme de violență pe corpul victimei.
Din declarația martorilor rezultă că inculpata și-a dorit foarte mult acel copil, că se ocupa de copilul său.
Inculpata nu și-ar fi ucis niciodată copilul și aceasta s-a datorat unei manevre greșite din partea inculpatei în momentul în care îi făcea baie, atunci fiind posibil să fi lovit copilul cu capul de robinet.
Referitor la declarațiile martorilor din lucrări, aceste declarații aparțin rudelor concubinului inculpatei. Recunoașterea săvârșirii faptei inculpatei s-a produs imediat după înmormântare, atunci când aceasta era afectată, tulburată de eveniment și a fost dată numai în prezența rudelor respective sub presiune și amenințare.
Solicită schimbarea încadrării juridice în infracțiunea de ucidere din culpă prev. de art. 178 Cod penal și aplicarea unei pedepse orientate sub minimul special prevăzut de lege.
Instanța nu a avut în vedere depoziția martorei persoană la care inculpata a lucrat o perioadă de timp având grijă de copiii ei, unul dintre copii fiind, iar martora a relatat că a avut încredere să-și lase copiii în grija inculpatei.
Apelul este nefondat.
Referitor la nelegala sesizare a instanței, rechizitoriul nefiind confirmat de procurorul ierarhic superior celui care l-a întocmit, Curtea reține că în cursul cercetării judecătorești, în conformitate cu art. 264 Cod procedură penală și decizia nr. 9/2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secțiile Unite, neregularitatea invocată a fost acoperită prin transmiterea către instanță a rechizitoriului confirmat sub aspectul legalității și temeiniciei acestuia de către procurorul ierarhic celui care l-a întocmit conform art. 264 alin. 3 Cod procedură penală ( 146 și 155 dosar inst. de fond). Rechizitoriul întrunește condițiile unui act legal de sesizare al instanței în cauză.
Referitor la critica greșitei citări a concubinului inculpatei în calitate de parte vătămată și a interpelării acestuia cu privire la constituirea de parte civilă, acte procesuale și procedurale efectuate în cauză deși acesta fusese audiat ca martor în cursul urmăririi penale, Curtea reține că prin încheierea de ședință din 10 noiembrie 2008, Tribunalul Iașia luat act de precizarea numitului în sensul că nu se constituie parte vătămată sau parte civilă în cauză ci își păstrează calitatea de martor ( 136 și 138 dosar tribunal).
Față de aceste precizări în cauză nu s-au încălcat dispozițiile art. 82 ci au fost respectate.
Conform art. 15 Cod procedură penală constituirea ca parte civilă se poate face în cursul urmăririi penale precum și în fața instanței de judecată până la citirea actului de sesizare.
În cauză acest moment procesual a fost depășit la data citării și solicitării de către instanță a declarației în acest sens, însă prin declarația dată de de neparticipare în proces ca parte vătămată și neconstituire de parte civilă nu s-a produs nicio vătămare intereselor inculpatei și în consecință nu afectează sub nici un aspect legalitatea hotărârii pronunțate.
Instanța de fond a administrat toate probele necesare aflării adevărului care au fost complet și just apreciate, iar faptele și împrejurările reținute corespund probelor și reprezintă adevărul.
Instanța de fond a examinat în detaliu probele administrate, actele medico -legale, declarațiile de martori, declarațiile inculpatei stabilind o situație de fapt fondată.
Din actele medico -legale, raportul de necropsie, suplimentul la raportul de necropsie și avizul Comisiei de Avizare și Control din cadrul I rezultă cu certitudine că moartea victimei a fost violentă, că s-a datorat comei cerebrale traumatice, consecința contuziei cerebrale în cadrul unui traumatism cranio-cerebral acut închis cu fractură de craniană, că aspectul și topografia leziunilor pledează pentru producerea lor prin loviri active repetate cu obiecte contondente. Tipul, localizarea și morfologia leziunilor traumatice pledează pentru producerea lor prin lovire activă neexistând argumente absolute pentru a susține producerea lor prin mecanismul de cădere a victimei (Avizul Comisiei de Avizare și Control).
În concluzie față de natura leziunilor, de localizarea lor și morfologia lor se apreciază producerea prin loviri active. Criticile formulate în apel se referă la felul leziunilor produse și contrazic concluziile raportului de necropsie, a suplimentului la raport și a avizului medical. Mai mult decât atât, acțiunea inculpatei de loviri repetate a victimei în zona capului este dovedită prin probele testimoniale în cauză precum și de propria declarație a inculpatei dată în faza urmăririi penale în prezența apărătorului din 11 noiembrie 2006.
În declarația dată în fața instanței, inculpata a prezentat două versiuni privind faptele în sensul că a scăpat victima din mâini în timp ce o spăla deasupra chiuvetei din baie și
eventualele manopere agresive ale concubinului ei asupra copilului în timpul cât inculpata a așteptat salvarea. Ambele versiuni nu sunt susținute de nici o altă probă a cauzei. Sunt contrazise de întregul material probatoriu administrat dar și de propriile declarații inițiale în care inculpata a recunoscut fapta declarând în detaliu modul de derulare și care se coroborează cu toate celelalte probe.
Nu se susține în hotărârea de condamnare că s-au găsit urme de sânge. Se face referire la constatarea I că urmele fine de sânge prelevate de pe perna, perna roșie și bonețica albă puse în evidență nu au fost suficiente pentru a determina specia căreia îi aparține (53 dosar urmărire). lor cu eventualele medicamente cu care era tratată victima, corelare făcută prin motivele de apel, nu schimbă situația de fapt pe de o parte, iar pe de altă parte nici nu este relevantă, susținerea fiind și contrazisă prin însăși constatarea medico -legală invocată din care rezultă că urmele respective evidențiate sunt urme fine de sânge însă specia căreia îi aparține apare ca indeterminabilă, în niciun caz că acelea ar fi putut fi urme de soluții medicamentoase.
De asemenea declarațiile martorei și poziția acesteia de încredere acordată inculpatei pentru creșterea copiilor nu este relevantă și nu modifică situația de fapt reținută prin hotărâre nici sub aspectul faptelor comise și nici a poziției subiective a inculpatei în momentul comiterii faptei.
Fapta inculpatei constând în lovirea repetată cu capul de marginea chiuvetei a fiicei ei în vârstă de 3 luni, provocându-i grave leziuni intracraniene care au determinat decesul acesteia în aproximativ două ore, întrunește elementele constitutive sub aspect obiectiv și subiectiv ale infracțiunii de omor calificat prev. de art. 174 -175 lit. c și d Cod penal.
Modul de acțiune al inculpatei, modalitatea concretă de săvârșire a faptei exclude posibilitatea săvârșirii infracțiunii din culpă, așa încât schimbarea de încadrare juridică solicitată,în infracțiunea prev. de art. 178 alin. 1 Cod penal nu este posibilă.
Pedeapsa a fost just individualizată, s-a dat eficiență circumstanțelor personale atenuante reținute, coborându-se sub minimul special cuantumul acesteia și este proporțională cu fapta și persoana inculpatei.
În apel I -Poliția municipiului Iac omunicat instanței că inculpata -, împotriva căreia în prezenta cauză, prin încheierea de ședință din 21 martie 2008 s-a luat măsura preventivă a obligării de a nu părăsi localitatea, s-a prezentat la organele de poliție până la data de 1 iulie 2008 și de la această dată nu s-a mai prezentat, nu este găsită la domiciliu și nici la ultimul loc de muncă, SA I (fila 13 dosar),
Curtea apreciază că față de această situație nu se poate dispune înlocuirea măsurii obligării de a nu părăsi localitatea cu măsura arestării preventive conform art. 145 alin. 3 Cod procedură penală pentru nerespectarea obligațiilor de supraveghere întrucât cadrul procesual, apelul declarat de inculpată, nu permite să se agraveze situația acesteia în propria cale de atac conform art. 372 Cod procedură penală, această obligație acoperind și măsurile preventive dispuse și executate în cauză.
Așa fiind, conform art. 379 pct. 1 lit. b Cod procedură penală va respinge ca nefondat apelul inculpatei și va menține sentința penală atacată ca fiind legală și temeinică.
Văzând și dispozițiile articolului 192 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr.732 din 28 noiembrie 2008 Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă inculpata la plata sumei de 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare față de stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 9 aprilie 2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
- - -
Grefier
- -
Red.
Tehnored.
2 ex.
12.05.2009
Tribunalul Iași:
-
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu, Tatiana Juverdeanu
