Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 79/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 79/A/2008
Ședința publică din 23 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Soane Laura
JUDECĂTOR 2: Pătrăuș Mihaela Dumitrescu Adina
Procuror: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 27.10.1971, din Penitenciarul Oradea, împotriva sentinței penale nr.202/P din 3 iunie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosarul nr-, inculpatul fiind trimis în judecată sub aspectul comiterii infracțiunii de tentativă de omor calificat, faptă prev. și ped. de art.20 Cod penal raportat la art.174-175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.37 lit.b Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant deținut în Penitenciarul Oradea, asistat de avocat din oficiu, în baza delegației nr.3566 din 26.06.2008 emisă din oficiu de Baroul Bihor și martorul, lipsă fiind partea vătămată intimată, partea civilă intimată Spitalul Clinic Județean O și martorul.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Instanța procedează la audierea martorului, declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosarul cauzei.
Apărătorul inculpatului, avocat insistă în audierea martorului care este plecat în Ungaria.
Martorul prezent arată că martorul este plecat în Ungaria unde lucrează, nu știe când se întoarce, nu cunoaște adresa acestuia, doar faptul că locuiește în Budapesta.
Apărătorul inculpatului insistă în audierea martorului.
Inculpatul prezent arată că nu mai dorește audierea martorului, față de cele arătate de martorul prezent.
Nefiind cereri sau chestiuni prealabile, instanța acordă cuvântul asupra apelului.
Apărătorul inculpatului, avocat depune copia certificatului de naștere al minorului -, inculpatul având 6 minori în întreținere. Solicită admiterea apelului, modificarea în totalitate a sentinței, achitarea inculpatului în temeiul art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. e Cod procedură penală, existând o cauză care înlătură caracterul penal al faptei, prevăzut de art. 44 Cod penal: legitima apărare. În subsidiar, solicită aplicarea unei pedepse spre minimul special, cu reținerea stării de puternică tulburare prevăzută de art. 73 lit. b Cod penal. Din declarațiile martorilor audiați la Tribunalul Bihor rezultă că inculpatul a fost urmărit de partea vătămată cu un par, inculpatul aflându-se în stare de provocare. După 2 - 3 săptămâni de la incident, partea vătămată s-a dus în Ungaria la lucru.
Procurorul solicită respingerea apelului inculpatului, menținerea hotărârii primei instanțe ca legală și temeinică, înlăturarea declarației martorului audiat astăzi întrucât este confuză, nu-și aduce bine aminte și a revenit asupra declarației inițiale. Consideră că pedeapsa este just individualizată.
Inculpatul, având ultimul cuvânt, arată că nu l-a lovit el, ci nevasta care a luat parul și l-a lovit, incidentul s-a întâmplat la inculpat în curte. Victima a cerut bani de la inculpat pentru împăcare. Solicită admiterea apelului, este nevinovat.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 202/P din 03.06.2008, Tribunalul Bihor, în baza art. 20 Cod penal raportat la art. 174 - 175 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, a condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 27.10.1971 în loc. lui, CNP -, cetățean român, studii 8 clase, 6 copii (4 copii minori), stagiul militar satisfăcut, domiciliat in loc., nr. 503, jud. B, în prezent deținut in Penitenciarul Oradea, la o pedeapsă de:
- 8 ani închisoare cu art. 71, 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b Cod penal cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 350 Cod procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii si arestului preventiv de la 05.12.2007 la zi.
În baza art. 118 lit.b Cod procedură penală, a dispus confiscarea în favoarea statului unei furci - corp delict, înregistrat in Registrul de Mijloace de probă la Tribunalului Bihor cu nr. 28/ 25.01.2008.
A constatat că partea vătămată, domiciliată in sat, nr. 514, com., jud. B, nu a formulat pretenții civile in cauză.
A obligat inculpatul la plata sumei de 1393,46 RON despăgubiri civile în favoarea Spitalului Clinic Județean de Urgență O cu majorări de întârziere de la data de 04.03.2008 și până la data plății efective.
În baza art. 191 al.1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la plata sumei de 1600 RON, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut următoarele:
A constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, înregistrat la instanță la data de 27.12.2007, a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii prev. și ped. de art.20 Cod penal, raportat la art.174-175 lit. i Cod penal cu aplic. art.37 lit. b Cod penal, constând în aceea că, în data de 15.10.2007, pe stradă, în colonia de țigani din satul, cu o furcă de fier, inculpatul i-a aplicat o lovitură în zona capului părții vătămate, în urma căreia aceasta a suferit leziuni corporale care au necesitat 70 de zile de îngrijiri medicale, leziuni care i-au pus în primejdie viața, viața fiindu-i salvată datorită intervenției medicale prompte și calificate.
fiind (fila 13 dosar instanță), inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, susținând că este adevărat că s-a certat cu partea vătămată, dar că, de fapt, soția sa, a fost cea care a luat o, cu care a lovit-o pe partea vătămată în cap și că în momentul în care soția sa a lovit-o pe partea vătămată, se afla și el pe stradă, fiind aproape de aceștia. De asemenea, susține că partea vătămată a fost cea care a avut în mână o furcă, pe care nu știe de unde a luat-o, iar furca ridicată de organele de poliție de la el de acasă o folosea la întors gunoiul, însă nu aceasta era cea cu care ar fi venit partea vătămată la el.
Examinând actele și lucrările dosarului, respectiv proces verbal de consemnare plângere, proces verbal de cercetare la fața locului, certificat medico legal, declarațiile martorilor, declarațiile inculpatului, instanța a reținut următoarele:
Prin denunțul penal formulat la data de 24.10.2007 și înregistrat la Postul de Poliție, partea vătămată a solicitat efectuarea de cercetări penale față de inculpatul, pe motiv că, în data de 15.10.2007, pe o stradă din colonia de țigani din, l-a lovit cu o furcă în cap, provocându-i leziuni care i-au pus viața în primejdie, salvarea sa datorându-se intervenției medicale prompte și calificate.
Efectuându-se cercetări penale în cauză, s-a stabilit că inculpatul a săvârșit infracțiunea în următoarea împrejurare:
În data de 15.10.2007, în jurul orei 09,00, partea vătămată s-a deplasat la locuința martorului, unde au consumat băuturi alcoolice până la momentul apariției inculpatului, care i-a invitat la locuința sa și i-a anunțat că și-a trimis o fiică să cumpere băutură.
Acceptând invitația, cei doi, împreună cu inculpatul, s-au deplasat la locuința acestuia din urmă, unde au consumat împreună aproximativ 300 ml palincă.
La un moment dat, victima i-a dat bani unei fiice a inculpatului și a trimis-o să le cumpere 2 flacoane de bere, a câte 2 litri fiecare.
Cei trei au consumat împreună un flacon de bere, după care martorul a plecat la domiciliul său.
După plecarea martorului, victima a rămas la locuința inculpatului împreună cu acesta și soția sa.
Dorind să bea și conținutul celui de-al doilea flacon cu bere, victima i-a cerut, de mai multe ori, inculpatului să pună flaconul pe masă.
Enervat de refuzul inculpatului, victima l-a luat de piept pe inculpat, fără a-l lovi, după care a plecat spre locuința sa.
Imediat după plecarea victimei, inculpatul, înarmat cu o furcă de fier, soția și, cu câte un par, au fugit după victimă, pe care au ajuns-o în dreptul locuinței lui.
Ajungând-o pe victimă, inculpatul a lovit-o cu furca de fier în cap, lovitură în urma căreia a amețit și s-a sprijinit de un copac.
În ajutorul victimei, au intervenit și, care a fost și ea lovită cu furca peste mână de către inculpat, iar cealaltă martoră a fost lovită cu parul de către soția inculpatului.
La fața locului, a ajuns și fratele inculpatului, care însă nu a lovit-o pe victimă, proferând injurii și amenințări.
Victima a fost ridicată de cele două martore și de către, care au anunțat și organele de poliție, iar ulterior a fost transportată la Spitalul M, iar de aici la Spitalul Județean O - Secția Neurochirurgie, fiind spitalizat în perioada 15.10 - 23.10.2007.
La data de 23.10.2007, partea vătămată a fost examinată medico-legal, ocazie cu care s-au constatat următoarele:
"1. Numitul prezintă leziuni posttraumatice ce pot data din 15.10.2007.
2. Leziunile s-au produs prin lovire cu un corp contondent dur.
3. Leziunile necesită 70 zile îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații.
4. Leziunile au pus în primejdie viața victimei".
De menționat că inculpatul nu a recunoscut comiterea infracțiunii, susținând că, de fapt, victima a fost lovită cu un par de către soția sa. Aceste susțineri sunt însă contrazise de probele administrate în cauză, respectiv declarația părții vătămate (fila 14 dosar), care arată că " eu am văzut în mâna soției inculpatului o lopată, cu care m-a lovit peste omoplatul drept, după care, nu știu precis care din cei doi, m-a lovit cu ul în cap, lovitură ce am primit-o din spate, însă fiind în stare de ebrietate, nu mai rețin care din cei doi m-a lovit,însă știu că ul era în mâna inculpatuluieu am observat furca în mâna inculpatului înainte de a primi lovitura. Această furcă îi aparținea inculpatului".; declarația martorei (fila 41 dosar), care arată că " la aproximativ 15 minute după ce a plecat de la noi, am auzit copiii strigând afară că se ceartă inculpatul cu partea vătămată. Atunci, am ieșit afară, pentru a vedea ce se întâmplă și am observat că inculpatul și soția acestuia fugeau după partea vătămată. Aceștia l-au ajuns chiar în dreptul porții casei noastre și atunci am văzut că soția inculpatului l-a lovit pe partea vătămată cu o lopată, pe care o avea asupra ei,după care inculpatul a lovit partea vătămată cu o furcă. Eu am observat că inculpatul l-a lovit pe partea vătămată cu furca în cap. Menționez că atât soția inculpatului, cât și inculpatul, l-a lovit pe partea vătămată doar o singură dată Menționez că atunci când inculpatul și soția acestuia l-au lovit pe partea vătămată, eu mă aflam în curte, vrând să ies afară, la aproximativ 1,5 - 2 metri de locul în care se aflau aceștia"; declarația martorului (fila 42 dosar), care arată că " după aproximativ 20 de minute, eu am auzit afară și am ieșit să văd ce se întâmplă și l-am observat pe partea vătămată, care era căzut la pământ și îi curgea sânge în zona capului. - mers repede la el și l-am întrebat ce s-a întâmplat,iar acesta mi-a spus că a fost lovit de inculpatul.- observat că inculpatul stătea un pic la o parte și după ce mi-a spus partea vătămată ce s-a întâmplat, eu m-am dus înspre inculpat și i-am spus să plece de acolo Menționez că în dimineața respectivă, noi trei am consumat aproximativ 400 ml de votcă și aproximativ 2 pahare de bere, fiecare. că acasă la, acesta luase 2 flacoane de 2 litri de bere și, din câte știu eu, între cei doi s-a iscat o ceartă de la berea rămasă "; declarația martorei (fila 43 dosar), care arată că " nu știu ce s-a întâmplat, dar la un moment dat, am văzut pe partea vătămată având în mână un, cu care s-a îndreptat înspre soțul meu, vrând să-l lovească. Atunci,soțul meu, pentru a se apăra, fără să pot preciza cu ce anume, respectiv cu ul sau cu un lemn, l-a lovit pe partea vătămatăMenționez că l-a lovit doar o singură dată pe partea vătămată"; declarația martorei (fila 54 dosar), care arată că a observat un scandal între partea vătămată și inculpat, inculpatul fiind fugărit de partea vătămată, după care aceasta a intrat în casă. "Nu cunosc ce s-a întâmplat ulterior între cei doi. Când a venit poliția și salvarea, eu am ieșit afară din casă și atunci am observat că partea vătămată era lovit în zona capului, respectiv acesta era pansat la capL-am auzit pe spunând organelor de poliție că l-a lovit pe, dar numai datorită faptului că acesta a încercat să-l lovească cu furca și el s-a apărat cum s-a putut, deoarece are acasă 6 copii și trebuie să trăiască pentru aceștia"; precum și declarația martorei (fila 53 dosar), care, de asemenea, arată că, personal, ea a văzut doar prima fază a incidentului, când părțile s-au certat de la băutură și când partea vătămată ar fi fugit cu o furcă după inculpat. "Menționez că nu știu ce s-a întâmplat ulterior, deoarece, de frică, nu am ieșit afară Ulterior, din spusele inculpatului, am aflat că după ce eu am intrat în casă, partea vătămată a continuat să fugă cu acel după el și până la urmă cei doi s-au bătut, dar nu cunosc detalii despre acea bătaie dintre cei doi".
De menționat că, de asemenea, în cauză, s-a dispus efectuarea unei expertize medico-legale care să stabilească ce obiect a produs leziunile descrise în certificatul medico-legal al părții vătămate (furcă, par, etc.) și poziția victimă-agresor, sens în care a fost, de asemenea, înaintată SML B și furca - corp delict, ridicată de organele de poliție de la inculpat, și s-a concluzionat că "obiectul care a produs leziunile localizate la nivelul capului victimei, considerăm că a fost de la furca - corp delict, pus la dispoziție, iar poziția mai probabilă victimă-agresor a fost: ambii în ortostatism și agresorul în spate și lateral stânga față de victimă, victima fiind lovită de către acesta cu de la furcă în partea a capului. După lovirea victimei cu corpul dur, aceasta a căzut la nivelul solului" (filele 75-77 dosar).
Față de toate acestea, tribunalul a apreciat ca fiind dovedită vinovăția inculpatului, astfel încât, în baza art. 20 Cod penal raportat la art. 174 - 175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, a condamnat inculpatul la o pedeapsă de 8 ani închisoare cu art. 71, 64 lit. a teza II și lit. b Cod penal și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza II și b Cod penal cu titlu de pedeapsă complementară pe o perioadă de 3 ani după executarea pedepsei principale.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere modul și împrejurările comiterii faptei, pericolul social concret al infracțiunii săvârșite, constând în aceea că inculpatul a lovit partea vătămată cu o furcă în cap, provocându-i leziuni ce i-au pus în primejdie viața, dar și persoana inculpatului, recidivist postexecutoriu, faptul că nu a dat dovadă de sinceritate, nerecunoscând săvârșirea infracțiunii, dar și poziția părții vătămate, care ulterior, în fața instanței, a arătat că nu mai are pretenții de la inculpat, dorind să se împace cu acesta, mai ales că sunt rude, aspect ce a determinat instanța să se orienteze spre minimul special prevăzut de lege. De menționat că, în favoarea inculpatului, nu s-au reținut circumstanța atenuantă a scuzei provocării, câtă vreme declarațiile martorilor audiați în cauză, referitor la acest aspect, au fost contradictorii și subiective, raportat la gradul de rudenie al acestora (martorii fiind rude cu una sau alta dintre părți sau chiar cu ambele), dar la stabilirea cuantumului pedepsei s-a avut în vedere faptul că, de fapt, inculpatul a lovit partea vătămată în urma unor discuții contradictorii și după ce aceștia au consumat împreună o cantitate mare de băuturi alcoolice.
În ceea ce privește pedepsele accesorii aplicate inculpatului, a considerat că se impune limitarea conținutului acestora. Astfel, potrivit practicii (a se vedea cazul si Pârcălab contra Romaniei), nu pot fi interzise ab initio toate drepturile prev.de art.64 ca Cod Penal si pedeapsa accesorie, pe durata executării efective a pedepsei privative de libertate de către inculpat, ci doar acele drepturi care se impun vis--vis de natura, felul si gravitatea infracțiunii săvârșite de către acesta, precum și ținând seama de interesele minorului, sens în care urmează a fi interzise inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie și de altfel și complementară, doar drepturile prev.de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală, a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 Cod penal, a dedus din pedeapsa aplicată durata reținerii si arestului preventiv de la 05.12.2007 la zi.
În baza art. 118 lit. b Cod procedură penală, a dispus confiscarea în favoarea statului unei furci - corp delict, înregistrat in Registrul de Mijloace de probă la Tribunalului Bihor cu nr. 28/ 25.01.2008.
A constatat că partea vătămată nu a formulat pretenții civile in cauză.
A obligat inculpatul la plata sumei de 1393,46 RON despăgubiri civile în favoarea Spitalului Clinic Județean de Urgență O cu majorări de întârziere de la data de 04.03.2008 și până la data plății efective.
În baza art. 191 al.1 Cod procedură penală a obligat inculpatul la plata sumei de 1600 RON, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Împotriva sentinței penale mai sus arătate a formulat apel inculpatul solicitând admiterea acestuia, desființarea în totalitate a acesteia și achitarea sa în baza art. 11 pct. 2 lit. a raportat la art. 10 lit. e Cod procedură penală raportat la art. 44 Cod penal, sau în subsidiar aplicarea unei pedepse orientate spre minimul special prevăzut de lege.
În motivare apelului formulat s-a arătat că inculpatul a fost în stare de legitimă apărare, din declarațiile martorilor audiați la instanța de fond rezultând că acesta a fost urmărit de partea vătămată cu un par; dacă nu se consideră că acesta a fost în stare de legitimă apărare atunci se impune să se rețină că acesta se afla în stare de provocare, astfel că se impune reținerea în favoarea sa a circumstanțelor atenuante prevăzute de art. 73 lit. b Cod penal.
Examinând hotărârea apelată din oficiu și prin prisma motivelor invocate, Curtea va reține că aceasta este legală și temeinică, având în vedere următoarele motive:
În mod legal și temeinic prima instanță a reținut că inculpatul se face vinovat de comiterea infracțiunii prevăzută și pedepsită de art. 20 Cod penal raportat la art. 174-175 lit. i Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, constând în aceea că în data de 15.10.2007, pe stradă, în colonia de țigani din satul, cu o furcă de fier, i-a aplicat părții vătămate o lovitură în zona capului; în urma loviturii primite, partea vătămată a suferit leziuni corporale care au necesitat spre vindecare 70 zile de îngrijiri medicale, acestea punând în pericol viața părții vătămate.
Deși inculpatul nu a recunoscut comiterea faptei, susținând că soția sa a fost cea care a lovit-o pe partea vătămată, Curtea consideră că în mod corect prima instanță a înlăturat această declarație, care nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză.
Astfel, partea vătămată l-a indicat pe inculpatul ca fiind persoana în mâna căreia se afla furca cu care a fost lovit, precizând totodată că soția inculpatului l-a lovit cu o lopată pe care o avea în mână; declarația părții vătămate se coroborează cu declarația martorei care a fost prezentă la incident și l-a văzut pe inculpatul când a lovit-o pe partea vătămată cu furca în cap și cu a martorului care a ajutat-o pe partea vătămată după ce aceasta a fost lovită și care i-a spus că "a fost lovit de inculpatul ".
Declarația inculpatului este contrazisă și de declarația soției sale, martora care a declarat că inculpatul a lovit-o pe partea vătămată pentru a se apăra "cu ul sau cu un lemn"; de altfel, din declarația martorei rezultă că după incident, chiar inculpatul ar fi declarat că l-a lovit pe datorită faptului că acesta a încercat să-l lovească cu furca și el s-a apărat cum a putut pentru că are 6 copii pentru care trebuie să trăiască.
Raportat la probatoriul administrat în cauză, Curtea consideră că vinovăția inculpatului a fost pe deplin dovedită, iar condamnarea acestuia pentru comiterea infracțiunii de tentativă de omor este legală și temeinică, neimpunându-se achitarea acestuia.
Referitor la susținerile apărătorului inculpatului, potrivit cărora acesta s-a aflat în stare de legitimă apărare, Curtea consideră că acestea sunt nefondate întrucât din probele administrate în cauză nu rezultă că partea vătămată ar fi exercitat asupra inculpatului sau altei persoane un atac material, direct, imediat și injust care să pună în pericol grav persoana sa și care să-l determine pe acesta să reacționeze în acest mod.
Este adevărat că la domiciliul inculpatului, partea vătămată s-a enervat pe inculpat că acesta a refuzat să pună pe masă un flacon de bere din care au consumat împreună și l-a luat de piept fără a-l lovi, după care a plecat spre locuința sa; însă inculpatul și soția sa au fost cei care au urmărit partea vătămată înarmați cu o furcă de fier și cu pari și ai lovit-o pe aceasta.
Anterior momentului când aceștia i-au aplicat lovituri părții vătămate, acesta nu a exercitat nici un act de violență împotriva acestora, astfel că nu este îndeplinită condiția cerută de art. 44 Cod penal și anume aceea a existenței unui atac direct, material, imediat și injust care să preceadă actele de violență exercitate de inculpat.
Nu se poate reține în favoarea inculpatului nici faptul că acesta s-ar fi aflat în stare de provocare atâta vreme, așa cum corect a reținut și prima instanță, declarațiile martorilor referitor la acest aspect au fost contradictorii și subiective, aceștia fiind rude cu inculpatul sau cu partea vătămată.
Împrejurarea relevată de inculpat în apărare sa, potrivit căreia la scurt timp de la incident partea vătămată s-a deplasat în Ungaria unde a lucrat ca muncitor la o fabrică de tăiat scânduri, ceea ce denotă că leziunile provocate nu au fost atât de grave nu are relevanță sub aspectul stabilirii gravității leziunilor provocate, din actele medicale aflate la dosar rezultând că leziunile produse necesită 70 zile de îngrijiri medicale, dacă nu survin complicații, acestea punând în pericol viața părții vătămate.
Pentru aceste motive, Curtea va respinge ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul apelant, împotriva sentinței penale nr. 202 / 2008 Tribunalului Bihor pe care o menține în întregime iar în baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală îl va condamna pe acesta la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 100 lei, reprezentând onorariul apărătorului desemnat din oficiu, avocat, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
În baza art. 160 ind. b Cod procedură penală, se va menține măsura arestării preventive a inculpatului și se va deduce din pedeapsă durata arestului preventiv până la 23 septembrie 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.1 lit."b" Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul apelant, fiul lui și, născut la 27.10.1971, deținut în Penitenciarul Oradea împotriva sentinței penale nr. 202 din 03 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 300 lei, cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
În baza art. 160 ind. b Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpatului și deduce din pedeapsă arestul preventiv până la 23 septembrie 2008.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare și comunicare cu inculpatul arestat și părțile civile lipsă.
Pronunțată în ședința publică azi, 23 septembrie 2008.
Președinte, Judecător, Grefier,
- - - - - -
Red. în concept: - 07.10.2008
Tehnored. - 4 ex. - 08.10.2008
Jud. fond:
1 com. - inc. - 08.10.2008
Președinte:Soane LauraJudecători:Soane Laura, Pătrăuș Mihaela Dumitrescu Adina
