Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 80/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
DECIZIA PENALĂ Nr. 80
Ședința publică de la 09 Iunie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Otilia Susanu
JUDECĂTOR 2: Maria Cenușă
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-au luat spre examinare apelurile declarate de inculpata și părțile civile și împotriva sentinței penale nr. 260 din data de 02 aprilie 2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpata apelantă, în stare de deținere, asistată de av. -, apărător desemnat din oficiu, partea civilă, lipsă fiind celelalte părți.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare.
Partea civilă, depune la dosar o notă de precizări, înscris ce este primit, datat și semnat de președintele completului de judecată.
Inculpata arată că înțelege să-și retragă apelul formulat, declarația sa fiind consemnată într-un proces verbal atașat separat la dosarul cauzei.
Partea civilă, interpelat, arată că este mama sa.
Instanța procedează la audierea părții civile cu privire la apelul formulat, declarația sa fiind consemnată într-un proces verbal atașat separat la dosarul cauzei.
Instanța, față de declarația inculpatei, de retragere a apelului, acordă cuvântul părților în dezbateri, asupra apelurilor de față.
Av. - pentru inculpata apelantă solicită a se lua act de declarația de retragere a apelului, dată de inculpată.
Cu privire la apelurile declarate de părțile civile solicită respingerea apelurilor formulate și menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, atât cu privire la latura penală cât și cu privire la latura civilă a cauzei.Consideră că instanța de fond a apreciat corect atât cuantumul pedepsei aplicată inculpatei cât și despăgubirile civile.
Partea civilă, solicită admiterea apelurilor declarate, majorarea pedepsei aplicată inculpatei.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul solicită a se lua act de declarația de retragere a apelului formulată de inculpata apelantă.
În apelul părților civile solicită admiterea apelurilor formulate de părțile civile, majorarea pedepsei aplicată inculpatei întrucât apreciază că așa zisa stare de provocare nu poate influența majorarea pedepsei, față de situația de fapt, raporturile dintre părți și statutul acestora.
Consideră că inculpata putea să stopeze violențele soțului prin luarea unor măsuri, de separare în fapt sau divorț și se pune problema dacă exista starea de provocare, în condițiile în care partea era obișnuită cu acea stare de violență.
Față de aspectele expuse,formulează concluzii de admitere a apelurilor părților civile și majorarea pedepsei aplicată inculpatei.
Inculpata având cuvântul arată că este mulțumită de pedeapsa aplicată. Cu privire la apelurile declarate de părțile civile, solicită respingerea apelurilor.
CURTEA DE APEL
Deliberând asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. 260/02.04.2009 a Tribunalului Iași, s-au hotărât următoarele:
Condamnă inculpata, fiica lui G și, la data de 19.02.1969, în I, domiciliată fără forme legale în comuna, jud. I, fără antecedente penale, cetățean român, -, în prezent aflată în Penitenciarul Iași, la pedeapsa de 8 ani închisoare pentru săvârșirea infracțiunii de ˝omor calificat˝, prevăzut și pedepsit de art. 174-175 lit. c Cod penal, cu aplicarea disp. art. 73 lit. b și art. 76 alin. 2 Cod penal, și 3 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a 2-a, b Cod penal, ca pedeapsă complementară.
Interzice inculpatei drepturile prevăzute de art. 64 lit. "a" teza a 2-a, "b" Cod penal pe durata prevăzută de art. 71 Cod penal.
În baza art. 350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatei.
În baza art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive, de la 30.10.2008, la zi.
În baza art. 14 și 346 Cod procedură penală admite acțiunea civilă formulată de părțile civile și și, în consecință, obligă inculpata să achite fiecărei părți civile câte 5000 lei, reprezentând daune morale și câte 2500 lei, reprezentând daune materiale (cheltuieli de înmormântare și praznice).
În baza art. 191 Cod procedură penală obligă inculpata să achite suma de 800 lei reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, tribunalul a reținut următoarele:
Inculpata și victima au fost soț și soție, aceștia locuind o perioadă de timp la mai multe persoane în vârstă, pe care le ajutau în gospodărie. În toamna anului 2008 cei doi locuiau la martorul, în vârstă de 84 de ani. În noaptea de 29/30.09.2008 soții au avut niște discuții legate de bani, pe fondul consumului de băuturi alcoolice. Victima i-a cerut inculpatei să îi dea banii rămași, primiți pe ultima lună lucrată de inculpată, însă aceasta nu mai avea toți banii întrucât plătise în avans chiria pentru o cameră. Victima s-a înfuriat și i-a cerut să îi dea banii rămași, inculpata a refuzat și atunci a început să o lovească. Martorul a intervenit și a mers să anunțe poliția. După plecarea lui inculpata a fost agresată din nou de către soț întrucât voia să părăsească locuința și atunci a luat de pe tăblia bufetului aflat în hol un cuțit cu negru din textolit și l-a înjunghiat pe în partea, în dreptul inimii. Victima a încercat să iasă din casă a ajuns în curte și a căzut pe trotuar, decedând.
Inculpata nu și-a propus probe în dovedirea situației de fapt arătate în declarații însă și-a propus un martor în circumstanțiere.
Din coroborarea probelor administrate atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății instanța constată că situația de fapt a fost corect reținută prin rechizitoriu.
Astfel, deși inculpata a arătat că nu-și amintește dacă l-a înjunghiat pe victimă, coroborând declarațiile acesteia cu declarațiile martorei, care s-a întâlnit cu inculpata imediat după săvârșirea faptei, rezultă cu certitudine că inculpata este cea care a omorât victima.
În ziua când a avut loc incidentul dintre cei doi aceștia consumaseră băuturi alcoolice. Din banii câștigați de inculpată, anterior, aceasta plătise un avans pentru chiria unei camere unde urma să se mute împreună cu victima., care era în stare avansată de ebrietate așa cum rezultă din declarația martorului, a început să se certe cu inculpata, cerându-i banii rămași. Tot acest martor a arătat că, în urma certurilor victima a început să o lovească pe inculpată foarte tare, cu pumnii și picioarele, iar martorul a plecat să anunțe poliția. Atât martorul căt și martorii, și au arătat că inculpata mai fusese agresată și anterior de către victimă, tot pe fondul consumului de băuturi alcoolice. Martorul a relatat o împrejurare în care victima a lovit pe inculpată cu o lopată peste gură. Tot acest martor a arătat că mai cunoaște un incident dintre cei doi, în care victima a amenințat cu cuțitul pe inculpată, însă toate incidentele dintre cei doi porneau de la lipsa banilor și a unei locuințe. Martora a arătat că și ea a fost martora unui incident dintre cei doi când victima o bătea pe inculpată cu picioarele și o amenința. În același sens se arată și declarația martorei. Toate aceste incidente au avut loc anterior, însă în ceea ce privește incidentul din ziua de 30.09.2009 declarația martorului este relevantă și se coroborează cu declarația inculpatei. Astfel martorul a arătat că motivul pentru care a plecat să cheme organele de poliție era legat de faptul că inculpata era lovită foarte tare de victimă. La momentul când au venit organele de poliție victima era decedată iar inculpata plecase spre locuința părinților săi, la. Martora s-a întâlnit cu inculpata care i-a spus că îl omorâse pe soțul său și a observat că avea mâinile pline de sânge. Martora a vorbit la telefon cu inculpata pentru a descoperi unde se afla și inculpata i-a spus și acestei martore că îl omorâse pe soțul ei și că se duce la părinții ei la.
Situația de fapt reținută conduce la concluzia că inculpata a săvârșit fapta pe fondul unei puternice stări de tulburare, determinată de provocare din partea victimei, provocare constând în violențele exercitate asupra inculpatei anterior incidentului din ziua respectivă. Acest aspect este evidențiat de declarațiile martorilor audiați în cauză, așa cum am arătat mai sus. Instanța va reține că în cauză sunt îndeplinite toate condițiile pentru a se reține provocarea. Astfel, au existat violențe asupra inculpatei din partea victimei, așa cum rezultă din probele administrate, violențe care au determinat o stare de tulburarea evidentă a inculpatei, iar riposta din partea inculpatei a avut loc imediat după ultima violența îndreptată împotriva sa.
În drept, fapta inculpatei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat, cu reținerea circumstanței atenuante a provocării, prev. de art. 174-175 lit. c Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 73 lit. b cod penal.
Săvârșirea faptei și vinovăția inculpatei au fost dovedite cu următoarele mijloace de probă: procesul verbal de sesizare, procesul verbal de cercetare la fața locului, procesul verbal cu numerele de telefon apelate de inculpată în ziua de 30.09.2008, planșele fotografice, concluziile raportului de necropsie, declarațiile inculpatei date atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecării cauzei, declarațiile martorilor audiați în cauză, atât în cursul urmăririi penale cât și în cursul judecății.
Inculpata, prin apărător, a solicitat aplicarea dispozițiilor art. 44 alin. 3 Cod penal și achitarea, arătând că fapta a fost săvârșită în condiții de legitimă apărare și nu în condițiile provocării. Susținerile inculpatei nu pot fi primite de către instanță din mai multe considerente: Pentru existența legitimei apărări este necesară existența cumulativă a mai multor condiții legate atât de atac cât și de apărare. Situația de fapt reținută mde instanță se circumscrie stării de provocare, inculpata avea posibilitatea să evite declanșarea conflictului, întrucât cearta dintre cei doi a pornit de la o sumă de bani. În același timp, după intervenția martorului inculpata putea să apeleze la ajutorul acestuia sau putea să plece cu acesta, însă a rămas în locuință, martorul fiind cel care a apreciat că se impunea să cheme organele de poliție. Inculpata, pe de altă parte nu a cerut martorului nici să o ajute și nici să cheme organele de poliție. În aceste condiții, inculpata a rămas în locuință, s-a certat cu soțul său și când acesta a început să o lovească cu palmele, sub imperiul unei puternice stării de tulburare l-a înjunghiat cu un cuțit de pe masă.
La individualizarea judiciară a pedepsei instanța are în vedere atât circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, starea de provocare în care se afla inculpata, cât și cele personale ale inculpatei, faptul că aceasta nu are antecedente penale, a recunoscut săvârșirea faptei și a regretat-o, și va aplica dispozițiile art. 76 alin. 2 Cod penal, coborând sub minimul special prevăzut de lege, dând eficiență circumstanțelor atenuante reținute.
Instanța face aplicarea dispozițiilor art. 64 lit. a teza a doua, b Cod penal și art. 71 Cod penal, nefiind posibilă interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 Cod penal, în mod global și nedelimitat, așa cum s-a stabilit de către jurisprudența
În termenul prevăzut de art. 363 alin. 1 Cod procedură penală hotărârea a fost apelată de inculpată și de părțile civile.
La termenul de judecată din 09.06.2009 inculpata declară că își retrage apelul formulat.
Părțile civile critică hotărârea sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatei și solicită o pedeapsă mai mare, având în vedere împrejurările în care s-a comis fapta, împrejurări care nu susțin circumstanța atenuantă a provocării reținută de instanța de fond.
Examinând actele și lucrările dosarului prin prisma criticilor formulate, dar și din oficiu, în limitele prev. de art. 371 alin. 2 Cod procedură penală Curtea constată următoarele:
Din coroborarea probatoriului administrat în cauză, cu referire la procesul-verbal de cercetare la fața locului, planșele fotografice, raportul de necropsie, declarațiile martorilor și ale inculpatei, rezultă cu certitudine că inculpata a comis fapta în condițiile provocării.
Dispozițiile art. 73 lit. "b" Cod penal ce se referă la provocare, condiționează incidența acesteia de existența unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau printr-o altă acțiune ilicită gravă.
Martorii, care a asistat în noaptea de 29/30.09.2008, la conflictul dintre inculpată și victimă a relatat că victima a agresat-o repetat pe inculpată, pe fondul consumului de alcool.
De altfel, se reține că acest martor a intervenit și a mers să anunțe poliția, realizând cât de grav este conflictul dintre cei doi. După plecarea martorului, inculpata a încercat să plece din casă, dar victima a lovit-o din nou, încercând să o împiedice și în acest context faptic, inculpata a luat cuțitul și l-a înjunghiat în zona inimii pe soțul său.
Declarația acestui martor se coroborează cu declarațiile inculpatei.
Și ceilalți martori din lucrări, respectiv, -, au confirmat susținerile inculpatei cu privire la comportamentul agresiv al victimei.
Relațiile dintre soții erau grav deteriorate și pe fondul consumului excesiv de alcool își bătea adesea soția și o amenința.
Inculpata a recunoscut săvârșirea faptei și în fața martorei, cu care s-a întâlnit imediat, apoi, în fața organelor de poliție care au ajuns la locul faptei.
Din probele dosarului rezultă fără dubiu că inculpata a acționat în condițiile provocării,prevăzută de dispozițiile art. 73 lit. "b" Cod penal, așa încât critica părților civile nu este întemeiată.
În ce privește tratamentul sancționator aplicat, Curtea reține că au fost respectate criteriile prev. de art. 72 Cod penal, ținându-se cont atât de cauzele ce agravează răspunderea penală, cât și de cele care o atenuează.
Constatând că nu sunt motive de desființare a hotărârii recurate, în temeiul art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală, Curtea va respinge ca nefondat apelul părții civile.
În temeiul art. 369 Cod procedură penală se va lua act de declarația inculpatei de retragere a apelului.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală ce reglementează cheltuielile judiciare,
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
1. Respinge ca nefondate apelurile declarate de părțile civile și împotriva sentinței penale nr. 260 din data de 02 aprilie 2009 Tribunalului Iași, hotărâre pe care o menține.
2. Ia act de declarația inculpatei - deținută în Penitenciarul Iași, că își retrage apelul promovat împotriva aceleiași sentințe.
În baza art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa ce urmează executa inculpata și arestarea preventivă cuprinsă între 02 aprilie 2009 - 09 iunie 2009.
Obligă inculpata apelantă să plătească statului suma de 280 lei cheltuieli judiciare, din care 200 lei onorariul pentru apărătorul din oficiu va fi avansat din fondul
Obligă pe apelanții părți civile și, să plătească statului câte 40 lei, cu același titlu.
Definitivă, pentru inculpata-apelantă;
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare pentru partea civilă și de la comunicare pentru partea civilă.
Pronunțată în ședință publică, azi 09 Iunie 2009.-
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - -
Grefier,
- -
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
24.06.2009
2 ex.-
Președinte:Otilia SusanuJudecători:Otilia Susanu, Maria Cenușă
