Omor calificat Art 175 cod penal. Decizia 81/2008. Curtea de Apel Galati
Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 81
Ședința publică din data de 21 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Petruș Dumitru Judecător
Judecător Dr. - - - - Președintele Curții de Apel
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de Procuror - din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL GALAȚI
-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind soluționarea apelurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și inculpatul (în prezent deținut în Penitenciarul Galați ) împotriva sentinței penale nr. 49 din data de 06.02.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr-.
La apelul nominal a răspuns apelantul inculpat în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu cu delegație la dosar, lipsă fiind intimata parte vătămată.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul că acest termen a fost acordat la cererea apelantului inculpat Pentru a beneficia de un termen de arhivă; s-a mai arătat că la dosar s-au depus două memorii formulate în scris de intimata parte vătămată, pentru a fi avute în vedere la soluționare, după care:
Reprezentantul Ministerului Public solicită a se trece la dezbateri, întrucât nu are cereri de formulat în cauză.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat nu are cereri de formulat în cauză.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și conform prevederilor art. 377 alin. 1 Cod procedură penală acordă cuvântul părților în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că sentința pronunțată de instanța de fond este nelegală în parte sub aspectul aplicării pedepsei complementare a interzicerii drepturilor și pedepsei accesorii prevăzute de art. 64 lit. d Cod penal.
Totodată, invocă un motiv de apel suplimentar, în sensul că nu se impunea aplicarea pedepselor interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. e Cod penal, art. 64 lit. a teza I și art. 64 lit. c Cod penal, întrucât infracțiunea săvârșită de inculpatul nu are legătură cu exercitarea drepturilor părintești, iar din actele și lucrările dosarului nu rezultă că inculpatul s-ar face vinovat de neîndeplinirea obligațiilor părintești sau de rele tratamente aplicate minorului.
De asemenea, aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părintești prev. de art. 64 lit. d și e Cod penal nu corespunde unei necesități primordiale privind interesele copilului și nu este justificată de un interes legitim, apărând ca o ingerință în viața privată și de familie a inculpatului, constituind o încălcare a dispozițiilor art. 8 din Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale, astfel că, aplicarea acestor pedepse a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. d și e Cod penal, consideră că nu este necesară, atât ca pedeapsa complementară cât și ca pedeapsa accesorie.
Consideră că aplicarea pedepsei accesorii sau complementare prev. de art. 64 lit. c Cod penal nu este necesară, deoarece inculpatul nu s-a folosit pentru săvârșirea infracțiunii de o funcție sau profesie, iar în ce privește interzicerea drepturilor prev. de art. 64 al. 1 lit. a teza I consideră că s-a procedat în mod necorespunzător, având în vedere și hotărârea pronunțată în cauza "Hrist împotriva Marii Britanii" din care rezultă că interzicerea generală a drepturilor de vot contravine art. 3 din Protocolul 1 la Convenția pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale.
Solicită admiterea apelului așa cum a fost formulat iar în rejudecare, să se dispună desființarea în parte a sentinței în sensul înlăturării aplicării pedepsei complementare și accesorii prev. de art. 64 lit. d, e, a teza I și lit. c Cod penal, rămânând doar pedeapsa prevăzută de art. 64 al. 1 lit. a teza II și lit. b Cod penal.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat susține că își însușește motivele de apel invocate de parchet.
În apelul inculpatului, apărătorul acestuia susține că se invocă nelegalitatea sentinței de fond, în sensul că, interpretând în mod subiectiv probele administrate în cauză, instanța nu s-a pronunțat și nu a motivat de ce nu s-a reținut scuza provocării așa cum s-a solicitat de către apărare.
În acest sens, invocă certificatul medico legal din dosarul de urmărire penală, din care rezultă că, examinat medical fiind inculpatul, se atestă că acesta a avut nevoie de îngrijiri medicale de 7-8 zile. Este evident că ignorând acest act de o importanță capitală în susținerea apărării inculpatului, instanța a analizat parțial probele administrate în cauză și în mod subiectiv.
S-a făcut referire la declarațiile martorului, singurul martor care a fost prezent la fața locului, face referire doar la faptul că acesta a arătat că inculpatul a lovit victima cu furca, dar nu a arătat că inculpatul l-a rugat să nu își lase oile pe malul pârâului deoarece fac murdărie în fața casei sale și i-a cerut să plece.
Totodată, instanța nu a reținut faptul că victima l-a făcut "crăcănat și chior" aspecte relevate și de martorul și însăși martorul i-a spus victimei să plece cu oile din acel loc, aceasta răspunzându-i " nu plec, pentru că nu îmi este frică de el".
Solicită a fi avute în vedere toate aceste aspecte, jicnirile aduse inculpatului, faptul că oile erau acolo și nu pentru prima dată, faptul că l-a lovit pe inculpat cu i, fapt confirmat de certificatul medico legal.
Consideră că o interpretare corectă a probelor de la dosar ducea la concluzia că inculpatul a săvârșit fapta sub imperiul scuzei provocării.
Invocă declarația dată de martora, care nu a fost la fața locului și nu știe nimic de modul în care s-au petrecut lucrurile dar știe că inculpatul a venit acasă plin de sânge și că era lovit la cap, lucru consemnat și în certificatul medico legal.
Solicită a fi avute în vedere aspectele invocate în apărarea inculpatului, să se interpreteze în mod corect, probele coroborate, declarația martorului în întregime, nu numai parțial, dacă inculpatul a săvârșit fapta sub imperiul scuzei provocării și a atitudinii victimei, nefiind rima dată când se comporta în felul arătat.
Solicită a se constata că fapta a fost comisă sub imperiul scuzei provocării și să se dispună reducerea pedepsei aplicate inculpatului, iar pe latură civilă să se dispună reducerea pretențiilor civile în mod corespunzător, având în vedere că are patru copii în întreținere.
Reprezentantul Ministerului Public consideră că instanța de fond a reținut corect situația de fapt și a motivat în mod corespunzător hotărârea pronunțată, având în vedere și declarațiile martorilor și, a înlăturat motivat susținerile inculpatului privind atitudinea agresivă a victimei, întrucât sunt contrazise de declarațiile martorilor arătați anterior, din care rezultă că victima a luat ii pentru a se apăra de inculpatul care s-a îndreptat cu furca înspre ea și a lovit-o în cap și fiind căzută la pământ inculpatul a continuat să-i mai aplice o lovitură cu furca.
Față de aceste aspecte, consideră că în moc corect nu s-a reținut scuza provocării.
Referitor la pedeapsa aplicată inculpatului, consideră că aceasta are un cuantum corespunzător față de modalitatea de comitere a infracțiunii, zona corpului unde a fost lovită victima, în cap, cu o furcă, în moc repetat și faptul că a continuat să o lovească după ce aceasta a căzut la pământ.
Solicită menținerea pedepsei aplicate inculpatului, urmând a admite apelul inculpatului doar în ce privesc motivele comune invocate în apelul parchetului și menținerea stării de arest a inculpatului prin decizia ce va fi pronunțată în cauză.
Apărătorul desemnat din oficiu pentru apelantul inculpat solicitând cuvântul în replică solicită a se avea în vedere că unicul martor ocular este și a văzut că victima a fost prima care a lovit cu i și nu înțelege de ce se face referire la ceilalți martori care nu au fost de față de faptă.
Cu privire la starea de arest a inculpatului, față de infracțiunea reținută în cauză, urmează a se aprecia.
Conform prevederilor art. 377 alin. ultim Cod procedură penală se acordă cuvântul apelantului inculpat care susține a fost atacat, jicnit și lovit de victimă și anterior faptei nu a mai avut probele cu legea.
Curtea, declarând închise dezbaterile, rămâne în pronunțare.
După deliberare
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr. 49/2008 Tribunalul Vranceaa condamnat pe inculpatul, la pedeapsa de 20 ani închisoare și 7 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b,c,d,e Cod penal pentru săvârșirea infracțiunii de omor calificat, prev. și ped. de art. 174 al.1 Cod penal combinat cu art. 175 al.1 lit. i Cod penal.
S-a scăzut din pedeapsa principală de executat perioada reținerii și arestării preventive a inculpatului începând cu 11.04.2007 la zi.
S-a menținut starea de arest a inculpatului în baza art. 350 al.1 Cod procedură penală.
S-a dispus confiscarea furcii folosită de inculpat la săvârșirea infracțiunii în baza art. 118 al.1 lit. b Cod penal.
S-a interzis exercițiul drepturilor inculpatului prev. de art. 64 lit. a,b,c,d,e Cod penal în condițiile art. 71 al.2 Cod penal.
S-a admis acțiunea civilă intentată de persoanele vătămate (născut la 13.05.1994), ( născut la 16.08.1995) și (născut la 26. octombrie 1997) prin reprezentant legal constituite părți civile în procesul penal.
A fost obligat inculpatul la plata către părțile civile, și, a sumei de 500 lei lunar pentru fiecare, cu titlu de prestații periodice până la majoratul acestora sau până la împlinirea vârstei de 25 ani în cazul continuării studiilor.
Pentru a pronunța această hotărâre instanța de fond a reținut în fapt următoarele:
In data de 10. 04. 2007, orele 19.00 inculpatul se afla pe terenul din apropierea casei sale, pe abia râului riveran; victima își deplasa oile in aceeași arie, ocazie cu care inculpatul i-a reproșat ca-i face mizerie in fata porții. Victima i-a răspuns inculpatului prin adresarea de cuvinte murdare ceea ce a determinat iritarea acestuia; inculpatului s-a deplasat către victimă, având în mana o furca din fier; victima a luat in mana doi i cu care a aruncat in inculpat, lovindu-l numai cu unul. Inculpatul ajuns in apropierea victimei a lovit-o cu furca in cap; aceasta a căzut la pământ, unde a mai fost lovita odată de inculpat tot cu furca.
Cele ce preced se probează prin depoziția martorului ocular, care arată în amănunt derularea incidentului in forma reținută de instanța; în același sens fiind si depoziția martorului, care deși nu a văzut incidentul arata ca l-a întâlnit pe inculpat imediat, având o furca in mana, iar acesta i-a spus ca l-a rezolvat pe victima .
Martorul a relatat amănunte contrare celor declarate de martorii menționați, insistând pe aspectul dedus din împrejurarea ca inculpatul se afla in picioare lângă victima căzută la pământ si o lovea ; după plecarea inculpatului victima nu s-a mai ridicat de la pământ, fiind trasa pe marginea drumului de către mai multe persoane.
Martora a arătat aspecte ce țin de starea emoțională a inculpatului după incident; acesta a venit acasă speriat, nu a putut relata ce s-a întâmplat; inculpatul avea urme de lovituri pe unul dintre brațe.
Inculpatul in depozițiile sale a arătat ca a lovit victima dar pentru a se apară, întrucât aceasta a venit spre el cu un bat in mana si o piatra.
Instanța retine din depoziția inculpatului numai aspectele care se coroborează cu declarațiile martorilor; susținerile inculpatului privind atitudinea agresiva a victimei nu pot fi reținute întrucât sunt contrazise de declarațiile martorilor.
Apărarea inculpatului in sensul ca reacția sa a fost determinata de atitudinea victimei nu poate fi primita favorabil întrucât aspecte relevate de acesta constând în faptul ca victima s-a deplasat spre el cu un bat si o piatra in mana, l-a prins de piept si l-a lovit cu piatra in cap sunt in dezacord cu depozițiile martorului ocular. In aceste condiții instanța socotește ca susținerile nedovedite ale inculpatului nu pot fi reținute și nici împrejurările favorabile pe care le circumscriu.
Raportul de expertiza medico legal a confirmat ca moartea victimei a fost una violenta; cauza morții, topografia și morfologia leziunilor constau in "decelarea duro-cerebrală secundară unui traumatism cranio-cerebral cu fractură craniană, cominuitivă, cu înfundare";"tipologia și morfologia leziunilor cranio-cerebrale pledează pentru lovire activă cu un corp contondent cu suprafață alungită"
Instanta având în vedere situația de fapt mai sus expusa prin prisma dispozițiilor art. 174. pen. potrivit cu care constituie infractiunea de omor uciderea unei persoane; iar potrivit art. 175 alin. 1 lit. i pen. omor devine calificat dacă este comis in public conchide ca fapta inculpatului de a lovi victima de două ori in zona capului cu o furca metalica cauzându-i leziunile traumatice constatate medico legal si care au condus la decesul acesteia realizează sub aspect obiectiv elementele constitutive ale infracțiunii de omor prev. de art. 174 alin 1. pen.
Pe latura subiectiva instanța retine vinovația inculpatului care a cunoscut ca prin lovirea victimei într-o zona vitala ( cap) cu un obiect contondent de mai multe ori ar putea provoca moartea acesteia; mai mult modalitatea de actiune a inculpatului lovirea victimei si după ce aceasta a căzut la pământ duce la concluzia ca inculpatul a urmărit producerea rezultatului letal, ceea ce face ca instanța sa retina vinovația sub forma intenției directe potrivit art. 19 alin. 1 pct 1 lit. a pen.
Împrejurarea ca inculpatul a comis fapta reținută iîn sarcina sa pe drumul public intr-un loc căruia i se circumscrie prev. art. 152 lit. a pen. ceea ce determina reținerea formei calificata prev de art. 175 lit. i pen.
In concluzie, instanța în considerarea celor de mai sus găsește inculpatul vinovat de săvârșirea infracțiunii de omor calificat pre de art. 174 alin. 1. pen. comb. cu art. 175 lit. i pen. pe care îl condamnă potrivit dispozitivului prezentei.
Individualizarea judiciara a pedepsei aplicata s-a făcut ținându-se seama de criteriile generale prev de art. 72. pen; în concret inculpatul a acționat cu intenție directa, a comis fapta in public, intr-o comunitate restrânsa unde armonia sociala zdruncinata; restabilirea ordinii publice impune aplicarea unei pedepse îndreptată spre maximul special, astfel ca instanța i-a aplicata inculpatului o pedeapsa principala in acest sens, asociata cu o pedeapsa complementara contigua aceluiași scop.
Pedeapsa accesorie instanța socotește întemeiat sa o circumscrie tuturor drepturilor prev de art. 64. pen. întrucât inculpatul a fost găsit vinovat de comiterea unei infracțiunii de omor, ceea ce denota minima relevanta pe care viata, ca valoare socială, o are fata de inculpat; ori, neapreciind viata inculpatul nu poate beneficia de exercițiul unor drepturi de tipul celor vizate de art. 64. pen. in general, si cele de la lit. d, e in special, întrucât vizează categorii de persoane minore cu care inculpatul este periculos sa intre in contact și cu atât mai mult sa le porte de grija.
De aceea instanța dispune interzicerea tuturor drepturilor inculpatului prev de art. 64. pen.
Împotriva acestei hotărâri au declarat apel în termen legal Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și inculpatul.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală sub aspectul greșitei aplicări a pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor părintești prev de art 64 lit. d Cod penal.
Ca motiv suplimentar, apreciază că în mod greșit s-a aplicat și pedeapsa accesorie prev de art 64 lit. e și c Cod penal, precum și pedeapsa accesorie a interzicerii dreptului de a alege, având în vedere cauza "Hrist împotriva Marii Britanii".
Inculpatul apreciază hotărârea instanței de fond ca fiind nelegală, deoarece nu s-a reținut în favoarea sa, scuza provocării prev. de art. 37 lit. b Cod penal, din probele administrate în cauză rezultând că partea vătămată este cea care l-a provocat pe inculpat, aruncând asupra sa cu pietre, inculpatul la rândul său suferind leziuni ce au necesitat 7.8 zile de îngrijiri medicale.
Analizând cauza prin prisma motivelor de apel invocate dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, Curtea reține următoarele:
În mod judicios instanța de fond, pe baza analizei probelor administrate în cauză, a stabilit săvârșirea faptei cu vinovăție de către inculpat și a dat acesteia încadrarea juridică corespunzătoare prevederilor legale.
Nu se poate reține în favoarea inculpatului scuza provocării prev. de art. 73 lit. b deoarece:
- Conform declarației date de inculpat în faza de urmărire penală ( fila 23) rezultă că la cererea inculpatului, ca să le spună copiilor victimei să nu mai arunce cu pietre în caii inculpatului pentru a-i alunga de pe o plantație de salcâmi, victima a început să-l insulte și l-a provocat "la bătaie, cerându-i să meargă la el în deal".
- Inculpatul a răspuns acestei provocări, s-a înarmat cu o furcă îndreptându-se spre victimă pentru a se cu aceasta.
- Văzând atitudinea agresivă a inculpatului, victima, de teamă a luat de jos un și a lovit pe inculpat în cap.
Deci, starea de provocare a fost determinată nu se către victimă ci chiar de către inculpat, care a acceptat ideea să se ducă să se bată cu partea vătămată, înarmându-se în acest scop cu o furcă. Acceptând ideea de a se cu victima nu se poate reține în favoarea inculpatului scuza provocării, deoarece victima a lovit cu piatra pentru a se apăra de inculpatul care înarmat cu o furcă venise să o lovească.
Semnificativă în acest sens este declarația martorului ocular care precizează că iritat de faptul că victima i-a răspuns cu cuvinte jicnitoare, inculpatul s-a deplasat către aceasta având în mână o furcă din fier, victima a luat în mână doi i și a aruncat spre inculpat, lovindu-l numai cu unul, iar inculpatul ajuns în aproprierea victimei a lovit-o cu furca în cap. Aceasta a căzut la pământ, unde a mai fost lovită odată de către inculpat tot cu furca ( fila 127 dosar fond).
Pentru existența scuzei provocării, este necesar ca săvârșire a infracțiunii de către inculpat să se facă sub influența unei puternice tulburări sau emoții, determinate de o provocate din partea persoanei vătămate produse prin violență o emoție atât de puternică, încât să slăbească autocontrolul și să fie de natură a-i reduce inculpatului puterea de stăpânire și în această stare să comită fapta.
Faptul că victima l-a insultat pe inculpat nu este prin natura sa o faptă săvârșită cu violență de către victimă, care să provoace inculpatului o puternică tulburare încât să-l facă să-și piardă autocontrolul. În plus, acceptând ideea să se ducă să se bată cu victima, în nici un caz la momentul săvârșirii faptei inculpatul nu mai era sub imperiul tulburării provocate de atitudinea victimei care i-a adresat cuvinte jicnitoare, ci de atitudinea provocată de dorința de a, de a lovi, de a aplica o corecție victimei.
Față de aceste considerente, urmează a se respinge ca nefondat motivul de apel invocat de inculpatul.
Având în vedere faptul că motivele de apel invocate de parchet sunt în favoarea inculpatului, urmează pe aceste considerente, ca în rejudecare, să se admită și apelul declarat de inculpat.
Verificând cauza, Curtea apreciază că în mod greșit, chiar dacă inculpatul a săvârșit o infracțiune de omor, infracțiune deosebit de gravă, instanța de fond a aplicat acestuia atât pedeapsa accesorie cât și pedeapsa complementară a interzicerii drept prev. de art. 64 lit. a,b,c,d,e Cod penal, deoarece:
- Infracțiunea săvârșită de inculpat nu are nici o legătură cu exercitarea drepturilor părintești, nefiind o infracțiune care să vizeze viața de familie, neîndeplinirea obligațiilor părintești, sau rele tratamente aplicate minorului.
- În acest context, nu se impune nici reținerea pedepsei accesorii sau complementare a interzicerii dreptului inculpatului de a fi tutore.
- Aplicarea pedepsei accesorii sau complementare a interzicerii drepturilor părintești, este o sancțiune prevăzută de legiuitor în favoarea ocrotirii intereselor minorului, or în cazul în speță, interzicerea drepturilor părintești și a dreptului de a fi tutore prev. de art. 64 lit. B și e Cod penal, nu corespunde unei necesități primordiale privind interesele copilului, nefiind justificată de un interes legitim și pe cale de consecință este o ingerință în viața privată și de familie a inculpatului.
- De asemenea, în mod greșit s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie și complementară prev. de art. 64 lit. C Cod penal, respectiv interzicerea unei funcții sau profesii de care s-a folosit inculpatul la săvârșirea infracțiunii, deoarece inculpatul nu
- S-a folosit de funcție sau profesie pentru săvârșirea faptei deduse judecății.
Față de aceste considerente, urmează a se admite apelul declarat de parchet și pe cale de consecință fiind în favoarea inculpatului și apelul declarat de inculpat, și în rejudecare, se va dispune ca inculpatului să i se aplice pedeapsa accesorie și complementară a interzicerii dreptului prev. de art. 64 lit. a și b Cod penal.
Nu se impune înlăturarea pedepsei accesorii și complementare a dreptului de a alege prev. de art. 64 lit. a, teza I Cod procedură penală deoarece:
- fapta săvârșită de către inculpat prin gravitatea și urmările sale, îl fac nedemn să-și exercite acest drept constituțional.
- Inculpatul nu fost condamnat la pedeapsa detențiunii pe viață pentru a se aplica cazul "Hrist contra Marii Britanii";dacă în acest caz, având în vedere condamnarea pe viață a inculpatului s-ar justifica înlăturarea pedepsei accesorii a dreptului de a alege, deoarece inculpatul ar fi privat de acest drept "sine die" pe o perioadă nedeterminată de timp, în cazul în speță, măsura este strict determinată, respectiv pe perioada executării pedepsei principale și apoi pe perioada prevăzută ca pedeapsa complementară.
- Privarea pe o perioadă determinată de timp a inculpatului de exercitare a dreptului de a alege nu încalcă dispozițiile CEDO deoarece este o sancțiune accesorie și complementară limitată în timp și necesară în raport de persoana inculpatului care a săvârșit o infracțiune de omor.
Față de aceste considerente, deoarece din examinarea cauzei din oficiu celelalte dispoziții ale hotărârii apelate sunt legale și temeinice, urmează a fi menținută.
Deoarece inculpatul a fost judecat în stare de arest preventiv în prezent a cauză, deoarece temeiurile ce au determinat arestarea sa inițială nu s-au schimbat, menținându-se și în acest moment, urmează a se menține starea de arest a inculpatului și a se deduce din durata pedepsei aplicate perioada executată de la data de 11.04.2007 la zi.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea și inculpatul (în prezent deținut în Penitenciarul Galați, CNP: -, fiul lui și, născut la data de 17.08.1976 în orașul Adjud, județul V, domiciliat în comuna, județul V) împotriva sentinței penale nr. 49 din data de 06.02.2008 pronunțată de Tribunalul Vrancea în dosarul nr- și în consecință:
Desființează în parte numai în ceea ce privește latura penală sentința penală nr. 49/2008 a Tribunalului Vrancea și în rejudecare:
Înlătură din conținutul sentinței penale apelate dispoziția prin care s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a,b c, d, e Cod penal ca pedeapsă complementară.
Înlătură din conținutul sentinței penale apelate dispoziția prin care s-a aplicat inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b, c, d, e Cod penal în condițiile art. 71 al. 2 Cod penal
În baza disp. art. 64 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b Cod penal pe o durată de 7 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 64 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b Cod penal pe durata executării pedepsei.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
Menține starea de arest a inculpatului și deduce din pedeapsă perioada arestării preventive cu începere de la 11.04.2007 la zi.
Onorariul apărătorului desemnat din oficiu în sumă de 100 lei către Baroul Galați va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Celelalte cheltuieli ocazionate cu judecarea prezentului proces rămân în sarcina statului.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare pentru apelantul inculpat în Penitenciarul Galați și intimata parte vătămată din comuna, județul V, cod -.
Pronunțată în ședința publică azi, 21 Mai 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR 2: Mariana Ghena
A
Grefier,
- -
Red. 24 Mai 2008
Tehnored. 26 Mai 2008
Fond:
Președinte:Petruș DumitruJudecători:Petruș Dumitru, Mariana Ghena