Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 118/2009. Curtea de Apel Bucuresti
Comentarii |
|
Dosar nr-
2465/2008
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 118
Ședința publică din data de 13 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 2: Dumitrașcu Sofica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu împotriva Sentinței penale nr. 362/ din data de 30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția penală Cauze generale în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns intimatul - inculpat, personal, asistat de apărător ales și martora, lipsind intimatul-parte civilă Spitalul Universitar de Urgență și intimatul parte-vătămată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care:
Martora arată că nu dorește să dea o declarație în fața Curții de APEL BUCUREȘTI.
Reprezentanta Ministerului Public solicită admiterea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu împotriva Sentinței penale nr. 362/ din data de 30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, criticând greșita achitare pronunțată de instanța de fond, întrucât nu a analizat întreg materialul probator aflat în cauză.
Să se aibă în vedere raportul medico-legal vizat de Comisia de avizare din cadrul Institutului Național de Medicină Legală, de probele testimoniale, respectiv declarația martorului, dată în fața instanței.
Solicită admiterea apelului, desființarea soluției instanței de fond și pronunțarea unei soluții de condamnare față de inculpat potrivit art. 20 rap la art. 174 alin. 1 cu reținerea stării de recidivă postcondamnatorii, cu aplicarea dispozițiilor art. 71, 64 lit. a, Cod penal și art. 65, 64 lit. a, b Cod penal și față de datele din fișa de cazier judiciar solicită aplicarea dispozițiilor art. 61 Cod penal, revocarea eliberării condiționate, cu aplicarea art. 88 Cod penal în sensul computării reținerii și arestării începând cu 02.02.2008, 04.02.2008-23.08.2008.
Solicită obligarea inculpatului la cheltuieli de spitalizare și să se constate că partea-vătămată nu s-a constituit parte-civilă.
Apărătorul ales al intimatul - inculpat solicită respingerea apelului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu împotriva Sentinței penale nr. 362/ din data de 30.06.2008 pronunțată de Tribunalul Giurgiu, ca nefondat, menținerea sentinței instanței de fond ca fiind legală și temeinică, considerând că instanța în mod corect a reținut și a apreciat asupra materialului probator administrat în cauză.
Intimatul - inculpat, personal, în ultimul cuvânt arată că este de acord cu apărătorul ales.
CURTEA
Deliberând,constată că prin sentința penală nr.362 din 30 iunie 2008,pronunțată de Tribunalul Giurgiu - Secția penală a fost achitat inculpatul în baza art,11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod procedură penală,pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art.20 rap.la ar.174 alin.1 Cod penal cu aplic.art.37 lit.a Cod penal
Pe cale de consecință,s-a respins acțiunea civilă formulată de Spitalul Universitar de Urgență
Pentru a pronunța această soluție,prima instanță a reținut că probele administrate în cauză nu fac dovada pe deplin a vinovăției inculpatului.
Mai mult,există o mare doză de incertitudine cu privire la faptul că inculpatul ar fi lovit pe partea vătămată,iar orice îndoială este în favoarea inculpatului.
Împotriva sentinței a declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu,care o critică pentru nelegalitate,susținând că prima instanță a procedat în acest mod greșit când a avut în vedere doar declarațiile părții vătămate și martorilor date în fața instanței,fără a lămuri motivele pentru care persoanele respective și-au schimbat declarațiile.
S-a solicitat de către parchet admiterea apelului,desființarea sentinței și pe fond condamnarea inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor.
Examinându-se cauza în limitele și în conformitate cu disp.art.371,372 și 378 Cod procedură penală,se constată că appelul este fondat.
Rezultă din probele dosarului că la data de 31 ianuarie 2009,în jurul orei 2300,partea vătămată se afla în domiciliul socrilor săi și,prezenți fiind și, și.
Inculpatul a sosit în domiciliul în jurul orei 2330,fiind în stare de ebrietate și i-a cerut bunicii sale să plece din cameră. Întrucât partea vătămată a intervenit și a solicitat inculpatului să o lase în pe bunica sa,inculpatul i-a adresat injurii după care a lovit-o în mod repetat cu pumnii și picioarele,iar apoi a sărit cu picioarele pe ea.
Partea vătămată a fost dusă la spital,iar din foaia de observație clinică nr.9896/291 Spitalului Universitar B rezultă că partea vătămată a fost internată pe perioada 2 februarie - 18 februarie 2008,cu diagnosticul la internare:"uroperitoneu prin ruptură traumatică de vezică urinară-sutură perete vezical".
Raportul medico-legal nr.79/E/11 din 15 februarie 2008,emis de Serviciul de Medicină Legală Gac oncluzionat că partea vătămată prezintă leziuni traumatice,care au putut fi produse prin lovire cu corpuri dure,necesitând 30 de zile de îngrijiri medicale,dacă nu survin complicații,precum și faptul că leziunile suferite i-au pus în primejdie viața.
De precizat că partea vătămată și inculpatul locuiesc în aceeași casă,partea vătămată având 3 copii din relația de concubinaj pe care a avut-o cu fratele inculpatului,în prezent decedat.
Partea vătămată în declarațiile de la filele 7-11 dosar par elatat în mod detaliat cum s-au petrecut lucrurile în data de 31 ianuarie 2008,indicând pe inculpat ca autor al lovirii sale.
Tot la urmărirea penală inculpatul a declarat că partea vătămată a venit bătură acasă și a căzut pe o plită,astfel explicându-se leziunile pe care le-a suferit.
Atât partea vătămată cât și inculpatul au precizat că martorul a fost față și chiar a intervenit pentru aplanarea conflictului.
În declarația de la fila 49 martorul a relatat în mod detaliat șirul evenimentelor,precizând în mod clar,fără echivoc,că inculpatul a lovit pe partea vătămată. A mai precizat martorul că inculpatul l-a lovit și pe el,dar că nu dorește să facă plângere împotriva lui din cauza relațiilor de familie în care se află cu inculpatul,întrucât este căsătorit cu sora inculpatului.
În fața primei instanțe parte vătămată a revenit asupra poziției pe care a avut-o la urmărirea penală,precizând că nu a fost lovită de inculpat,ci loviturile care au dus la ruperea vezicii urinare i-au fost cauzate de 2 indivizi necunoscuți,în momentul când seara târziu,se întorcea de la bar,precum și faptul că nu a semnat nici una din declarațiile aflat la dosar.
Și martorul a revenit asupra declarațiilor sale,susținând că a avut un conflict cu inculpatul,iar până la ora 2400când a sosit șeful postului de poliție nu a văzut-o pe partea vătămată și nu a asistat la vreo altercație între inculpat și partea vătămată.
A mai precizat martorul că știe de la fiul concubinei sale că partea vătămată s-a împiedicat de un linoleum și a căzut.
În fața instanței de apel partea vătămată a făcut susțineri contradictorii,susținând că ba a fost agresată pe stradă de 2 indivizi pe care nu îi cunoaște,ba că a căzut pe o piatră ba că a fost la barul din comună.
Martorul (fila 50 dosar apel) a declarat în fața Curții că a semnat declarația dată la urmărirea penală,dar nu a citit-o pentru că nu l-a interesat,dar a precizat totuși că nu a fost amenințat de polițist,ci a declarat de bună voie.
Este adevărat că există contradicție între probele administrate la urmărirea penală și cele administrate în fața instanței,dar se observă că nici partea vătămată,nici martorul nu au oferit vreo explicație plauzibilă asupra împrejurării că și-au schimbat declarațiile.
De asemenea,se constată că partea vătămată locuiește în domiciliul părinților inculpatului împreună cu cei trei copii și că mama inculpatului,martora i-a cerut să nu spună că a fost lovită de fiul ei,promițându-i că după ce se va face bine,îl va goni de acasă pe inculpat(fila 9).
Și martorul (fila 49 verso) a precizat că mama inculpatului a învățat-o pe partea vătămată să revină asupra declarațiilor inițiale,
De altfel,susținerea inculpatului în sensul că partea vătămată a căzut pe o plită și s-a lovit este infirmată e concluziile raportului medico-legal,Actul medical stabilește că leziunile s-au putut produce într-o singură modalitate:prin lovire cu corpuri dure,
Și în fișa de observație clinică se consemnează împrejurarea că partea vătămată a suferit agresiune în urmă cu 24 de ore. Tot în acest act medical se consemnează că partea vătămată prezintă retard mintal, iar starea ei impune ca viața și integritatea ei să fie ocrotite cu multă grijă,iar prima instanță era datoare să facă eforturi pentru a desluși raporturile reale dintre părți.
În faza de apel s-a efectuat un raport de constatare tehnico-științifică care a concluzionat că s-au evidențiat modificări semnificative care sunt interpretate ca indici ai comportamentului simulat.
Este adevărat că raportul menționat mai sus nu este probă potrivit legii penale,dar el oferă indicii asupra comportamentului unui individ.
Fapta inculpatului,care la data de 21 ianuarie 2008 a aplicat părții vătămate lovituri cu pumnii și picioarele,provocându-i leziuni care au necesitat spre vindecare 30 de zile îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie,întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prev.de art.20 rap.la art.174 alin.1 Cod penal.
Inculpatul a săvârșit fapta în stare de recidivă postcondamnatorie prev.de art.37 șit.a Cod penal,în raport de condamnarea de 8 ani închisoare pe care acesta a suferit-o prin sentința penală nr.524 din 7 decembrie 2001 a Judecătorii B
Prin sentința respectivă condamnatul a fost condamnat pentru săvârșirea infracțiunilor prev.de at.197 alin.1 lit.a și 201 alin.4 Cod penal
La individualizarea pedepsei ce se va aplica inculpatului se va avea în vedere gradul de pericol social al faptei,împrejurările în care a fost săvârșită,poziția nesinceră a inculpatului,statutul său de recidivist și limitele de pedeapsă prevăzute de textul incriminator.
Se va deduce din pedeapsă arestul preventiv de la 3 februarie 2008 la 23 aprilie 2008.
Se va lua act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare către Spitalul Universitar de Urgență B,plus dobânda legală.
Va fi obligat inculpatul la plata cheltuielilor judiciare către stat,potrivit disp.art.191 alin.1 Cod procedură penală
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Giurgiu, împotriva sentinței penale nr. 362 din 30 iunie 2008, pronunțată de Tribunalul Giurgiu.
Desființează în totalitate sentința și în fond, în baza art.20 rap. la art. 174 alin.1 Cod penal cu aplicarea art. 37 lit. a Cod penal condamnă pe inculpatul la 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II - a și b Cod penal, după executarea pedepsei principale.
În baza art. 61 Cod penal revocă liberarea condiționată pentru restul rămas de neexecutat de 990 zile din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 524 din 7 decembrie 2001 a Judecătoriei Bolintin Vale, rest pe care îl contopește cu pedeapsa aplicată, inculpatul executând în final pedeapsa de 5 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II- a și b Cod penal.
Face aplicarea disp. art.71, 64 lit. a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art. 88 Cod penal deduce din pedeapsa aplicată arestul preventiv de la 3 februarie 2008 la 23 aprilie 2008.
Obligă pe inculpat la plata sumei de 12.076,53 lei plus dobânda legală către Spitalul Universitar de Urgență
Ia act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă.
Obligă pe inculpat la 600 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 13 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR
GREFIER
G
Red,BL
Dact.IE/2 ex./25.06.2009
Președinte:Bădescu LilianaJudecători:Bădescu Liliana, Dumitrașcu Sofica