Mentinerea masurii arestarii preventive. Decizia 680/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr. 4114/2/2009
1059/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI SECȚIA I-A PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 680
Ședința publică din data de 13 mai 2009
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Bădescu Liliana
JUDECĂTOR 2: Cîrstoiu Veronica
JUDECĂTOR 3: Dumitrașcu Sofica
GREFIER: G -
*****************
MINISTERUL PUBLIC Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BUCUREȘTI este reprezentat de procuror.
Pe rol fiind soluționarea recursurilor formulate de recurenții-inculpați, și împotriva Încheierii de ședință din data de 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns recurenții-inculpați, și personal, în stare de arest și asistați de apărători aleși și.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Nefiind cereri de formulat, probe de solicitat sau excepții de invocat, Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pe recurs:
Apărătorul ales pentru recurenților-inculpați, și solicită admiterea recursurilor formulate de către inculpați împotriva Încheierii de ședință din data de 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală, în dosarul nr-, considerând-o netemeinică și nelegală, având în vedere că temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă.
Temeiurile reținute reprezentau declarațiile martorilor care au suferit anumite modificări, în sensul că aceștia au învederat că au grade de rudenie cu victima și declarațiile acestora nu pot fi luate în considerare.
În ceea ce privește dispozițiile prevăzute de art. 148 lit. b, Cod procedură penală apărătorul arată că în acest moment temeiurile nu mai subzistă, întrucât inculpații, și se aflau în eroare de fapt, neștiind cine este cel care a lovit victima, ulterior inculpatul și-a recunoscut partea de vină.
În ceea ce privește dispozițiile prev de art. 148 lit. f Cod procedură penală, apărătorul arată că nu există probe la dosar din care să rezulte pericolul concret al inculpaților pentru ordinea publică.
Pentru considerentele arătate, solicită admiterea recursului cu cercetare inculpaților în stare de libertate, având în vedere și faptul că inculpații și nu erau prezenți la locul în care s-a săvârșit infracțiunea, iar referitor la inculpatul arată că acesta în momentul săvârșirii faptei se afla într-o stare de inconștiență provocată tocmai de partea-vătămată.
Apărătorul ales pentru recurenților-inculpați, și critică susținerile parchetului referitoare la pericolul concret pentru ordinea publică, având în vedere că la acest moment temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu mai subzistă, iar din probele administrate la dosar nu rezultă pericolul concret pentru ordinea publică.
Să se aibă în vedere că declarațiile inculpaților date în faza de urmărire penală au fost modificate, inculpatul recunoscând că el este cel care a lovit-o pe partea-vătămată.
Față de aceste aspecte și față de situația de fapt expusă în cauză, solicită admiterea recursurilor, casarea încheierii Tribunalului București, iar în subsidiar solicită în temeiul art. 145 Cod procedură penală înlocuirea măsurii arestării preventive cu măsura obligării de a nu părăsi localitatea.
Reprezentanta Ministerului Public formulează concluzii de respingere a recursurilor ca nefondate, având în vedere temeiurile care au stat la baza arestării preventive nu s-au schimbat, subzistă și impun privarea de libertate a inculpaților pentru o mai bună desfășurare a procesului penal.
De asemenea să se aibă în vedere pozițiile oscilante ale inculpaților și ale martorilor, prin care se confirmă subzistența temeiurilor prev de dispozițiile art. 148 lit. b și f, Cod procedură penală.
Față de natura și modalitatea de săvârșire a faptei, rezultă pericolul concret pentru ordinea publică.
Pentru aceste considerente solicită respingerea recursurilor formulate de inculpați ca fiind nefondate și menținerea ca legală și temeinică a încheierii Tribunalului București.
Recurentul-inculpat, solicită admiterea recursului, având în vedere că nu este cunoscut cu antecedente penale, are 6 copii în întreținere și nu a participat la săvârșirea faptei.
Recurentul-inculpat, a recunoscut fapta, și solicită admiterea recursului.
Recurentul-inculpat solicită admiterea recursului având în vedere că are 4 copii în întreținere.
Recurentul-inculpat solicită judecarea în stare de libertate.
CURTEA
Prin încheierea de ședință din 30.04.2009 Tribunalul București Secția a II-a Penală(dosar nr-)în baza art.300/2 rap.la art.160/ Cod procedură penală,printre altele,a menținut starea de arest preventiv a inculpaților, ȘI,
S-a reținut că subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive,există indicii temeinice în sensul comiterii de către inculpați a infracțiunii,pedeapsa prevăzută de lege este mai mare de 4 ani închisoare,iar lăsarea în libertate a inculpaților prezintă pericol concret pentru ordinea publică,care rezultă din modul concret de comitere a faptei,rezonanța socială a acesteia,proliferarea acestui fenomen. Măsura de impune și pentru împiedicarea sustragerii inculpaților cum și pentru o bună desfășurare a procesului penal.
În cauză, inculpații sunt cercetați pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 174-175 lit.i Cod penal și art.321 alin.1 și 2 Cod penal cu aplic.art.33 lit.a Cod penal,constând în aceea că,în seara de 14.06.2008, între fiul victimei și persoane din familia inculpaților a avut loc o ceartă. În urma acestui incident,victima zis "" împreună cu alte două persoane a venit în fața imobilului din B,-, sector 2, unde se aflau inculpații împreună cu mai multe persoane din familia lor.
Conform declarațiilor de martor, victima și însoțitorii săi nu erau înarmați, nu au pătruns și nu au încercat să pătrundă în curte sau în casă. După un schimb de replici, victima a fost atacată de inculpați și lovită în mod repetat cu corpuri contondente (lopată, lamă de sabie, de baseball, furcă, metalică bară metalică) în stradă. Victima a fost lovită în continuare de inculpați și după ce a căzut la pământ în stare de inconștiență. A fost transportată apoi la spital unde a decedat la scurt timp. După momentul agresării victimei, persoanele din familia acesteia au aruncat cu pietre și alte corpuri înspre locuința inculpaților, provocând distrugeri.
Împotriva acestei încheieri au declarat recurs inculpații, și criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie privind greșita aplicare a legii susținând că nu mai subzistă temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive,iar lăsarea în libertate nu prezintă pericol concret pentru ordinea publică.
Examinând încheierea recurată atât prin prisma motivului invocat, cât și din oficiu, se constată că recursul nu este fondat.
In conformitate cu disp.art.300/2 rap.la art.160/b alin.3 Cod procedură penală când instanța constată că temeiurile care au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților sau că există temeiuri noi care justifică privarea lor de libertate,prin încheierea motivată,menține arestarea preventivă.
Tribunalul a constatat că sunt îndeplinite condițiile art.148 lit. Cod procedură penală și anume infracțiunea comisă este pedepsită cu închisoarea mai mare de 4 ani și există probe certe că lăsarea în libertate a inculpaților prezintă un pericol concret pentru ordinea publică.
In evaluarea acestui pericol trebuie să se aibă în vedere atât datele privind persoana inculpatului, cât și cele referitoare la infracțiunea de săvârșirea căreia este învinuit,respectiv pericolul social al acesteia,faptul că lăsarea în libertate a inculpatului ar putea crea în opinia publică un sentiment de insecuritate,credința că justiția nu acționează destul de ferm împotriva unor manifestări infracționale de accentuat pericol social.
Modul și împrejurările în care au fost comise faptele de care au fost învinuiți inculpații,gradul de pericol social concret al acesteia imprimă faptei un ridicat grad de pericol și implicit o periculozitate deosebită a recurenților inculpați care,dacă ar fi puși în libertate, ar reprezenta un pericol concret pentru ordinea publică.
Față de cele ce preced și având în vedere că temeiurile ce au determinat arestarea impun în continuare privarea de libertate a inculpaților,recursul declarat de aceștia se privește ca nefondat și se va respinge ca atare,în temeiul disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Așa fiind, urmează a respinge ca nefondat recursul inculpaților potrivit disp.art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
Urmează a se face aplic.art.192 alin.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de inculpații, și împotriva încheierii de ședință din 30.04.2009 pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a penală,în dosarul nr-.
Obligă recurenții la câte 50 lei cheltuieli judiciare statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi 13 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR JUDECATOR
GREFIER
G
Red.BL
Dact.IE/2 ex./8.06.2009
Președinte:Bădescu LilianaJudecători:Bădescu Liliana, Cîrstoiu Veronica, Dumitrașcu Sofica
