Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 121/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 121/
Ședința publică de la 15 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Zoița Frangu
JUDECĂTOR 2: Daniel Dinu
GREFIER - I -
Cu participarea Ministerului Public prin Procuror
Pe rol judecarea apelului penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 290/P din 27.10.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr-, având ca obiect omorul (art. 174.Cod Penal).
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă apelantul inculpat în stare de arest, asistat de avocat din oficiu -a în baza delegației nr. 5490/2009 emisă de Baroul Constanța, lipsind:
- intimat Parte civilă -
- intimat Parte civilă -
- intimat Parte civilă -
- intimat Parte vătămată - SPITALUL CLINIC JUDEȚEAN DE URGENȚĂ
Procedura legal îndeplinită cu respectarea disp. art. 176 - 181 cod pr. penală.
Apelul este declarat în termen potrivit art. 363, 366 cod pr. penală și nemotivat conform art. 374 cod pr. penală.
În temeiul art. 301 cod pr. penală;
Curtea aduce la cunoștința inculpatului apelant dispozițiile art. 70 al. 2 cod pr. penală, în sensul că are dreptul de a nu da nici o declarație în fața instanței de apel și îi pune în vedere că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.
În baza art. 378 al. 11cod pr. penală, se audiază apelantul inculpat, cele declarate fiind consemnate în procesul verbal atașat la dosar.
Văzând că nu mai sunt alte cereri, probe de formulat, curtea, în baza art. 377 cod pr. penală constată apelul în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri, urmând a pune concluzii și cu privire la starea de arest.
Apărătorul apelantului inculpat solicită admiterea apelului, desființarea sentinței apelate ca netemeinică și nelegală, și pe fond, solicită redozarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia, dând o mai mare eficiență dispozițiilor art. 74 cod pr. penală, privind circumstanțele personale ale inculpatului și circumstanțele atenuante, reținând totodată scuza provocării prin atitudinea victimei, care pe fondul consumului de alcool devenea o persoană agitată și certăreață, aceasta lovindu-l pe inculpat. Solicită să se rețină circumstanțele personale ale inculpatului, atitudinea de recunoaștere și regret a faptei, împrejurarea nu are o familie și nu are antecedente penale.
Cu privire la starea de arest, solicită a nu se menține măsura arestării preventive, operând prezumția de nevinovăție până la pronunțarea unei hotărâri definitive de condamnare.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea apelului ca nefundat, menținerea sentinței apelate ca temeinică și legală, întrucât instanța de fond în mod corect a analizat actele și lucrările dosarului, dozând corespunzător pedeapsa, raportat la natura și gravitatea faptei, iar reținerea scuzei provocării nu se justifică, victima nefiind violent cu inculpatul, acesta lovind-o de nenumărate ori cu cuțitul, starea avansată a alcoolemiei nu a fost probată toxicologic, reținând totodată și atitudinea inculpatului după incident, care nu a făcut nimic pentru a ajuta victima.
Având în vedere că temeiurile care au determinat arestarea subzistă în continuare neschimbate, față de circumstanțele reale ale săvârșirii faptei, solicită a se menține măsura arestării preventive.
Apelantul inculpat, în ultimul cuvânt, solicită reducerea pedepsei și arată că achiesează la concluziile apărătorului.
CURTEA
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.290/27.10.2009 a tribunalului Tulceas -a dispus următoarele:, În temeiul art. 174 Cod penal, condamnă pe inculpatul, CNP: -, fiul lui și, născut la 14.08.1953, în comuna, jud. T, cu același domiciliu stabil, studii 6 clase, fără antecedente penale, în prezent deținut în Penitenciarul Tulcea, la o pedeapsă de 10 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
Interzice inculpatului drepturile prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal pe durata executării pedepsei.
In temeiul art. 350 alin. 1 Cod proc. pen.
Menține măsura arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 27 octombrie 2009.
In temeiul art. 88 Cod penal,
Deduce din pedeapsa aplicată inculpatului perioada reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 21 ianuarie 2009, și până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
In temeiul art. 118 lit. b) Cod penal,
Confiscă de la inculpat două cuțite.
Admite în parte acțiunea civilă formulată de părțile civile, și.
In temeiul art. 346 alin. 1 cu referire la art. 14 Cod proc. pen. art. 998 și urm. Cod civil,
Obligă inculpatul la plata sumei de 5000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomeni ulterioare către partea civilă.
Obligă inculpatul la plata sumei de 45.000 lei reprezentând daune morale către partea civilă.
Obligă inculpatul la plata unei prestații periodice în favoarea părților civile minore în cuantum de 679 lei lunar, câte 339,5 lei pentru fiecare minor începând cu data de 20.12.2008 și până la majoratul minorilor.
Respinge capătul de cerere privind obligarea inculpatului la plata împrumutului bancar și a dobânzilor ulterioare ca nefondat.
Admite acțiunea civilă formulată de Spitalul Județean de Urgență
Obligă inculpatul la plata sumei de 219,74 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare actualizate cu indicele de inflație la data plății efective.
In temeiul art. 191 alin. 1 Cod proc. pen.
Obligă inculpatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat în sumă de 1600 lei, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariu avocat oficiu se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților către Baroul d e Avocați T, pentru avocat.
In temeiul art. 193 alin. 1 Cod proc. pen.
Obligă inculpatul la plata sumei de 1000 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către partea civilă."
Pentru a pronunța această hotărâre, instanța de fond a reținut următoarea situație de fapt:
In dimineața zilei de 20 2008, victima se afla la domiciliul său după ce petrecuse noaptea consumând băuturi alcoolice cu sora și cumnatul său, veniți de curând din Cipru. La ora 9,00, a primit vizita unui consătean și coleg de serviciu, cu care se înțelesese să îl ajute să transporte cu căruța sa lemne de foc. Cei doi au plecat cu căruța lui, pe drum cumpărând un bidon de bere. Amintindu-și că o cunoștință îl rugase să-i găsească un pe care să-l cumpere, cei doi s-au deplasat la locuința inculpatului despre care știau că deține animale.
Ajunși în fața porții inculpatului, a strigat de câteva ori, dar nu a primit nici un răspuns, poarta fiind încuiată, astfel că victima s-a întors la căruță cu intenția de a pleca mai departe pentru a rezolva problema lemnelor. Inainte ca și să-și continue drumul, inculpatul a ieșit la poartă și, recunoscându-l pe, i-a invitat pe cei doi în C, pe din C, victima întrebându-l pe inculpat dacă nu dorește să vândă un.
a spus că are câțiva i dar că dorește să-și întrebe și soția dacă este de acord să vândă un. In timp ce se purtau aceste discuții, în Caa părut și, soția inculpatului, care fusese la un magazin din apropiere și care i-a reproșat soțului său, că își ține musafirii afară, invitându-i pe aceștia în bucătăria de vară a locuinței situată în capătul aleii de acces în
Aici, martorul s-a așezat pe un scaun situat în stânga ușii de acces, alăturat unei mașini de spălat, inculpatul s-a așezat pe un scaun lângă masa de bucătărie, iar victima pe un scaun aflat în mijlocul încăperii. au fost întrebați ce doreau să bea, spunând că bea un pahar de vin cu apă minerală, în timp ce a afirmat că bea ce bea și gazda sa, și anume Ť. băutură pe care inculpatul i-a oferit-o dintr-o sticlă de 2 litri pe care o avea în bucătărie.
a insistat să i se vândă un, însă soția inculpatului i-a spus că poate să facă acest lucru pentru că îi era milă de animalele pe care le crescuse.
Pe parcursul acestei discuții, toți cei patru au consumat băuturi alcoolice. După ce victima a înțeles că soții nu vor să vândă un, discuția dintre părți a luat o altă turnură legată de relațiile lui cu fiul inculpatului și de suprafața de pământ pe care anterior i-o cedase spre folosință.
La un moment dat, pe fondul consumului de alcool, a început să facă glume pe seama gazdei sale, în legătură cu căciula acestuia pe care i-a dat-o jos de pe cap, și cu chelia inculpatului.
Soția inculpatului a afirmat că victima i-a spus inculpatului că mică răstoarnă carul mare, dar a mai afirmat că practic o ceartă serioasă nu a fost între cei doi (fila 44 dosar fond), dar cu toate acestea, atunci când musafirii s-au ridicat să plece, inculpatul a luat un cuțit mare de pe masă și l-a ridicat asupra victimei. și-a apostrofat soțul întrebându-l ce face cu cuțitul și dacă a înnebunit, inculpatul răspunzând că îl omoară, deplasându-se cu cuțitul spre, aspecte ce rezultă din declarațiile martorului date atât în cursul urmăririi penale, cât și în fața instanței.
a crezu că inculpatul dorea să facă o glumă și, folosind un ton împăciuitor ("ce s-a întâmplat nea?), s-a apropiat de inculpat. Din declarația martorului a rezultat că soția inculpatului i-a cerut din nou inculpatului să lase cuțitul, însă inculpatul a lovit victima în spate, moment în care a strigat către să fugă pentru că putea fi și el tăiat. In timp ce martorul alerga spre poartă, acesta a auzit-o pe strigând "îl taie pe ".
Deși în toate declarațiile date inculpatul a povestit în detaliu ce s-a întâmplat, înainte de a lua cuțitul de pe masă, acesta a susținut că nu-și amintește ce s-a întâmplat după ce consumase 1,70 litri de Ť.dar că soția i-a spus că a auzit zgomot de cuțite și s-a gândit că victima avea posibilitatea să-l taie în zona gâtului.
Și, în cursul confruntării cu martorul (fila 93, dosar UP) a declarat că avea un cuțit mic ce provenea din bucătăria familiei, numai că instanța,având îndoieli cu privire la sinceritatea acestui martor care, în calitatea pe care o are (soția inculpatului) are interes să atenueze răspunderea inculpatului.
Din acest motiv, instanța va valorifica parțial declarația acestei martore numai în măsura în care se coroborează cu faptele și împrejurările ce rezultă din ansamblul probelor existente în cauză, or, din ansamblul probator rezultă că numai inculpatul a luat un cuțit de pe masa din bucătărie.
Conform declarațiilor constante ale martorului, victima nu a avut nici un cuțit în mână pentru că, stând în mijlocul bucătăriei, nu putea ajunge la masă pentru a se înarma și el, calea fiindu-i blocată de care stătea pe un scaun lângă masă.
Martora a fost rănită și ea, leziunea fiind atestată de actul medico-legal nr. 1134 din 23 2008 sub forma unei plăgi înjunghiate sau tăiate în loja lombară, nepenetrantă în spațiul retroperitoneal. a precizat că s-a interpus între inculpat și victimă și a vrut să îi despartă, dar a fost tăiată de cineva aflat în spatele ei, deci de, or, în situația în care martora s-a aflat cu spatele, acest lucru nu avea cum să se întâmple, deoarece, chiar dacă ar fi mânuit acel cuțit mic cu mâna dreaptă, nu avea cum să îi provoace tăieturi la nivelul lojei lombare stângi, ci la nivelul celei drepte.
Deoarece martora a negat împrejurări evidente, constatate tehnico-științific și medico-legal, procurorul de caz s-a sesizat din oficiu împotriva sa pentru comiterea infracțiunii de mărturie mincinoasă.
Martorul a declarat că a auzit-o pe spunând "m-a tăiat și pe mine", după ce anterior o văzuse pe aceasta ajutându-l pe să se ridice și împingându-l către ieșire până ce acesta a ajuns în fața porții. Martorul a mai susținut că i-a zis "ia-l și fugiți"și că atunci l-a văzut pe ridicându-și bluza cu mâna dreaptă, iar cu mâna ținându-și intestinele și apoi, căzând pe trotuar.
Același martor a relatat că, la scurtă vreme, în fața porții a ieșit căruia soția sa i-a reproșat că i-a tăiat pe ea și pe și că va intra în pușcărie. Inculpatul a replicat că el nu a făcut nimic, l-a ridicat de picior pe care căzuse pe trotuar, l-a întors cu fața în sus și l-a răsturnat în șanțul de scurgere al apelor pluviale.
După ce a răsturnat victima în șanț, inculpatul a reintrat în C, după care a revenit prezentând o plagă la nivelul feței anterioare a gâtului și a aruncat cuțitul de mari dimensiuni în stradă, a intrat în C și a început să țipe, martorii neputând înțelege ce spunea.
La fața locului au sosit organele de poliție care nu au pătruns în C, ci au așteptat să vadă dacă inculpatul va ieși la poartă. In timp ce lucrătorul de poliție se informa asupra condițiilor în care au fost săvârșite faptele, în pragul porții a ieșit care avea în mână o foarfece de frizerie și un telefon, lucrătorul de poliție observând rana pe care o avea inculpatul la gât.
l-a întrebat pe inculpat ce s-a întâmplat, iar acesta a afirmat că au vrut să îl omoare, fără să pronunțe vreun nume.
Polițistul a asigurat locul faptei și pentru că inculpatul avea în mână o funie, pentru a preîntâmpina un eventual suicid, a intrat în C și l-a auzit pe inculpat strigând după ajutor din fântâna de unde a fost scos cu ajutorul unui echipaj de pompieri.
Victima a fost preluată de către Serviciul de Ambulanță și transportat la Spitalul Județean de Urgență - T, unde a fost operat în urgență, însă viața nu i-a putut fi salvată.
Conform raportului medico-legal nr- din 13.03.2009 a rezultat că pe corpul acestuia au fost descoperite nu mai puțin de 13 semne de violență din care șapte plăgi interesând zone vitale ale organismului dar și plăgi la nivelul mâinilor interpretate ca leziuni de autoapărare. Din concluziile aceluiași raport medico-legal a rezultat că moartea numitului, în vârstă de 39 ani a fost violentă. Cauza medicală a morții a fost tamponada pericardică, determinată de trei plăgi înjunghiate a inimii dintre care una transfixiantă a ventriculului stâng (traversând prin plămânul stâng și transsecționând coastele IV și V) printr-o plagă înjunghiată penetrantă a feței laterale a hemitoracelui stâng pe linia axilară anterioară, pacientul fiind adus în stare terminală în sala de operație, cu șanse minime de supraviețuire.
a fost supus unei intervenții chirurgicale de urgență pentru numeroase plăgi penetrante prin înjunghiere în toace (șapte plăgi penetrante în cavitatea pleurală cu transfixierea plămânului), spate (lombar, cu tăierea drept) și abdomen (o plagă aproximativ de 15 cm în flancul stâng penetrantă în cavitatea peritoneală) cu eviscerația și lezarea intestinului subțire și vasculaturii acestuia în câteva locuri, pentru care s-a intervenit chirurgical cu enterectomie segmentară, cu o evoluție postoperatorie nefavorabilă a cazului.
Plăgile profunde penetrante ale toracelui și abdomenului au putut fi consecința unor numeroase lovituri aplicate în forță cu o armă albă, posibil cuțit cu o lățime a lamei de aproximativ 305 cm la nivelul penetrării pielii, cartilajelor costale și organelor parenchimatoase (plămân și cord) și o lungime apreciabilă (aproximativ 14 - 16 cm), plăgile având o dispoziție anatomo-topografică multipolară astfel că, agresorul a acționat atât din față, din lateral cât și/sau din spate.
Leziunile traumatice au fost cauzate la data de 20.12.2008 prin înjunghiere și tăiere și au provocat moartea victimei.
Intre plăgile înjunghiate în torace (și abdomen) și deces exista cauzalitate directă.
Alcoolemie 2,00%0 RH - factor sanguin pozitiv, grup sanguin 0 (I).
Moartea data din 20.12.2008 și a survenit la Terapia a Spitalului în perioada imediat postoperatorie, datorită multiplelor leziuni incompatibile cu viața provocate de cuțit.
Cu privire la săvârșirea faptei, așa cum s-a mai arătat în paragrafele preceente, a pretins o stare de amnezie, în sensul că nu își mai aducea aminte nimic din ceea ce s-a întâmplat în curtea sa chiar și pe perioada în care a fost internat în secția psihiatrie a Spitalului Județean de Urgență - Această atitudine a manifestat-o inculpatul și la data de 22.12.2008, în cursul urmăririi penale, când în prezența apărătorului desemnat din oficiu a precizat că nu își amintește exact ce s-a întâmplat în curtea sa precizând că ține minte numai faptul că ar fi venit să îi ceară un. Nu știa dacă i-ar mai fi cerut și altceva iar cu privire la incident nu reținea absolut nimic. In schimb, în prezența apărătorului ales, în declarația dată la 22.01.2009, același inculpat și-a adus aminte până și faptul că martorul a legat calul și căruța de un stâlp și faptul că i-a invitat în C pe cei doi. De asemenea, și-a amintit locul în care a stat în bucătăria de vară, că au consumat împreună circa 2 litri de rachiu, iar 1 litru de vin. In schimb, nu și-a mai adus aminte nimic despre incident, afirmând anumite împrejurări pe care le cunoștea, pretindea inculpatul, de la soția sa.
Varianta susținută de inculpat ca și de soția sa nu are suport real în materialul probator și nici în determinările tehnico-științifice și medico-legale. De altfel, fiind examinat medico-legal în raportul întocmit de Serviciul Medico-Legal T sub nr. 1135/23.12.2008 s-a reținut că, numitul, în vârstă de 53 de ani, prezenta atât cicatricele unor răni superficiale - una după o plagă a pielii gâtului din regiunea latero-cervicală stânga și o alta pe fața laterală a genunchiului stâng cât și urmele cutanate depigmentate ale unor excoriații minore de proieminențele osoase ale coatelor și regiunii lombare, vindecate "per primam intentionem" pentru care a beneficiat de asistență medicală la spital, la Chirurgie și apoi la Psihiatrie.
După cum a reieșit din investigația medico-legală și documentația medicală a cazului, pacientul a prezentat două plăgi tăiate latero-cervicale stânga și pe fața laterală a gambei, și multiple excoriații provocate atât prin armă albă cât și frecare/zgâiere cu sau de corpuri dure.
Leziunile au putut fi produse atât prin lovire cu și/sau de corpuri cu vârfuri și/sau margini tăioase ascuțite cât și corpuri contondente/suprafețe dure.
Plăgile gâtului și genunchiului stâng au fost superficiale și nu au pus viața susnumitului în primejdie.
In urma expertizării medico-legale psihiatrice s-a constatat că, numitul nu prezenta afecțiuni psihice, iar la data infracțiunii a prezentat discernământ diminuat datorită intoxicației acute etilice severe, consemnat în foaia de observație clinică la internarea în spital prin notificarea "starea de ebrietate avansată".
Atât plăgile cât și excoriațiile aveau o vârstă apropiată și puteau data din 20 2008.
Plăgile gâtului și genunchiului stâng au fost superficiale și nu au pus viața susnumitului în primejdie.
Nu putea specifica, dacă plaga gâtului a fost auto sau heteroprovocată, cu mențiunea că aceasta se afla pe fața laterală stânga a gâtului și în limita accesibilității propriei mâini drepte, susnumitul prezentând un deficit motor și senzitiv la mâna datorită parezei nervului după o traumă a umărului stâng din antecedente.
A necesitat îngrijiri medicale timp de aproximativ 7 - 9 zile.
Coroborat cu ultimul alineat al constatării medico-legale precum și faptul că nici inculpatul ca de altfel nici alt martor nu explica prezența cuțitului de mici dimensiuni și nici a urmelor mari de sânge din camera de locuit alăturate bucătăriei de vară și unde nu a existat nici un fel de urmă de încăierare sau altercație, coroborat de asemenea și cu raportul de constatare tehnico-științifică nr. 86920 din 6 ianuarie 2009, care atesta prezența pe mânerul cuțitului de mici dimensiuni aflat în cea de-a doua cameră a unei singure urme papilare și aceia aparținând inculpatului și mai mult decât atât, având în vedere împrejurarea că acesta a sărit singur în fântâna locuinței sale, nu poate fi trasă altă concluzie decât aceea că inculpatul ș-a autoprovocat plaga la nivelul feței anterioare stângi a gâtului pe fondul unei tentative de suicid.
In aceste condiții, apărarea pe care a încercat să și-o facă inculpatul în sensul că a fost la rândul său agresat de către susținută în mod mincinos și de soția acestuia, nu poate avea niciun suport real. de mistificare a adevărului din partea inculpatului s-a manifestat încă din primele momente după comiterea faptei atunci când a pretins că nu a făcut nimic, că victima nu a pățit nimic, că nu își mai amintește nimic din acel incident, ulterior coroborat cu starea de amnezie invocată dar și cu declarațiile cu conținut nereal asupra momentelor esențiale ale comiterii infracțiunii induse cu titlu de apărare de către martorul.
Inculpatul a fost expertizat și din punct de vedere psihiatric, rezultând că acesta avea discernământ diminuat la momentul săvârșirii faptei, datorat consumului de alcool și nu prezenta nici un fel de boală psihică.
Atât expertiza medico-legală cât și cea psihiatrică au fost avizate de Comisia de avizare și control din cadrul " Minovici" la data de 2 septembrie 2009, această comisie opinând că, inculpatul avea discernământul păstrat, starea de intoxicație etilică avansată, nefiind probată biologic, toxicologic.
Inculpatul a solicitat, prin avocat, reținerea stării de provocare prevăzută de art. 73 lit. b) Cod penal.
Relativ la această solicitare, instanța a arătat că, potrivit acestui text de lege, constituie circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții, determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
Este adevărat că martorii și au afirmat că victima, aflată în stare de ebrietate, a glumit în legătură cu căciula inculpatului și pe seama cheliei acestuia, însă un asemenea comportament nu poate constitui provocare, lipsind atât prejudicierea gravă a demnității cât și violența.
Martora a afirmat că victima a folosit și expresii injurioase în timp ce glumea și l-a lovit pe inculpat peste cap, însă această susținere nu se coroborează cu declarația martorului ocular.
Cei doi martori au mai declarat că victima a amintit un vechi proverb la un moment dat, spunând că " mică răstoarnă carul mare".
Tribunalul a apreciat că nici această afirmație nu era de natură să-i provoace inculpatului o asemenea tulburare încât să-l lovească pe cu un cuțit de mari dimensiuni de mai multe ori, pe corpul victimei descoperindu-se 13 semne de violență, 7 plăgi interesând zone vitale.
Aceeași martori au susținut în fața instanței că între cei doi nu a fost o ceartă, că se cunoșteau de multă vreme, victima fiind un apropiat al fiului inculpatului, așa explicându-se faptul că și-a permis să glumească cu inculpatul.
Așa fiind, tribunalul a concluzionat că, în speță, nu se poate reține circumstanța atenuantă prev. de art. 73 lit. b) Cod penal, în drept, fapta inculpatului, astfel cum a fost descrisă în paragrafele anterioare întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de omor prev. de art. 174 Cod penal.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a valorificat toate criteriile generale prev. de art. 72 alin. 1 Cod penal (limitele de pedeapsă prevăzute de lege, gradul ridicat de pericol social al faptei, persoana inculpatului care se află la primul conflict cu legea penală și a susținut puțin credibil că nu-și amintește ce s-a întâmplat), condamnându-l pe inculpat la o pedeapsă principală de 10 ani închisoare.
Inculpatului i-a fost aplicată și pedeapsa complementară a interzicerii unor drepturi prevăzute de art. 65 Cod penal, constatând că, în condițiile în care pedeapsa principală este închisoare mai mare de 2 ani, iar natura și gravitatea infracțiunii impun aplicarea acestei pedepse.
Așadar, inculpatului i s-a aplicat pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe termen de 5 ani, ce se va executa după executarea pedepsei închisorii în condițiile art. 66 Cod penal.
In legătură cu pedeapsa accesorie ce a fost aplicată inculpatului, instanța a avut în vedere Decizia nr. 74/2007 pronunțată de Inalta C de Casație și Justiție într-un recurs în interesul legii și practica instanței de la Strasbourg, Curtea Europeană în Hotărârea din 6 octombrie 2005, în cauzaHirstîmpotrivaRegatului Unital Marii Britanii și al Irlandei de Nord, păstrând linia stabilită prin Decizia și împotriva României a apreciat că nu se impune interzicerea ope legis a drepturilor electorale, aceasta trebuind să fie dispusă în funcție de natura faptei sau de gravitatea acesteia.
Cum fapta care face obiectul prezentei cauze nu are conotație electorală, instanța a apreciat că nu se impune interzicerea dreptului de a alege.
De asemenea, nu s- interzis dreptul prev. de art. 64 lit. c, întrucât inculpatul nu s-a folosit de vreo profesie sau funcție pentru săvârșirea infracțiunii, și nici drepturile prevăzute de art. 64 lit. d și e Cod penal, în condițiile în care, inculpatul nu mai are copii minori și este puțin probabil să fie ales tutore sau curator după ce comunitatea a aflat despre împrejurările în care acesta a comis o faptă de natură penală.
Așa fiind, a interzis inculpatului drepturile prevăzute de art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b) Cod penal, pe durata executării pedepsei.
S-a menținut măsura arestării preventive începând cu data pronunțării hotărârii și s-a dedus din pedeapsa aplicată inculpatului, perioada reținerii și a arestului preventiv începând cu data de 21 ianuarie 2009 și până la rămânerea definitivă a prezentei hotărâri.
In temeiul art. 118 lit. b) Cod penal, a confiscat de la inculpat două cuțite, corp delict, aflate în custodia
In legătură cu acțiunile civile, tribunalul a reținut că Spitalul Județean de Urgență T s-a constituit parte civilă cu suma de 219,74 lei, reprezentând cheltuieli de spitalizare, iar s-a constituit parte civilă cu suma de 5000 lei, reprezentând contravaloare cheltuieli de înmormântare și pomenile ulterioare, suma de 45.000 lei reprezentând daune morale, 10.000 lei reprezentând plata împrumutului bancar și a dobânzilor ulterioare și, în calitate de reprezentant legal al minorilor și, cu suma de 1600 lei, cu titlu de prestație periodică.
Cum, este de netăgăduit că familia victimei a suferit o grea pierdere, prin decesul prematur al soțului și tatălui lor, inculpatul cauzând prin fapta sa o suferință morală pentru repararea căreia, suma de 45.000 lei solicitată cu titlu de daune morale este de natură a acoperi suferința psihică, pricinuită familiei victimei care va fi lipsită de prezența, afecțiunea și sprijinul soțului și tatălui lor.
Și cheltuielile de înmormântare solicitate au fost dovedite, prin înscrisurile depuse în cursul urmăriri penale (filele 60 - 64 dosar UP):
Așa fiind, în conformitate cu dispozițiile art. 346 alin. 1 Cod proc. pen. cu referire la art. 14 Cod proc. pen. art. 998 și urm. Cod civil, l-a obligat pe inculpat la plata sumei de 5000 lei reprezentând cheltuieli de înmormântare și pomeni ulterioare și a sumei de 45.000 lei reprezentând daune morale către partea civilă.
Având în vedere veniturile realizate de victimă înainte de deces, a obligat inculpatul și la plata unei prestații periodice în favoarea părții civile minore, în cuantum de 679 lei, lunar, câte 339,5 lei pentru fiecare minor, începând cu data de 20 2008 și până la majoratul minorilor.
Relativ la capătul de cerere privind plata împrumutului bancar și a ratelor ulterioare, tribunalul a observat că nu sunt întrunite condițiile răspunderii civile delictuale subiective, simpla existență a prejudiciului nefiind suficientă pentru angajarea răspunderii civile delictuale.
Pentru aceste considerente, a respins acest capăt de cerere ca nefondat.
A fost admisă acțiunea civilă a Spitalului Județean de Urgență T, și obligat inculpatul la plata cheltuielilor de spitalizare solicitate, suma urmând a fi actualizată cu indicele de inflație la data plății efective.
Împotriva acestei sentințe a declarat apel inculpatul, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelul nu a fost motivat în scris, iar în concluziile dezvoltate oral în fața instanței prin apărătorul desemnat din oficiu, apelantul inculpat a arată că motivul de recurs îl reprezintă nereținerea circumstanței atenuante a provocării și reindividualizarea pedepsei. Solicită redozarea pedepsei, în sensul reducerii acesteia, dând o mai mare eficiență dispozițiilor art. 74 cod pr. penală, privind circumstanțele personale ale inculpatului și circumstanțele atenuante, reținând totodată scuza provocării prin atitudinea victimei, care pe fondul consumului de alcool devenea o persoană agitată și certăreață, aceasta lovindu-l pe inculpat.
Curtea, examinând sentința apelată, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, în limitele prevăzute de art.371 alin. 1 și 2.C.P.P. constată că recursul declarat este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare.
În speță, curtea constată că, în ceea ce privește situația de fapt, aceasta a fost corect reținută de instanța de fond, ca urmare a unei analize temeinice și a unei juste aprecieri a materialului probator, din probele administrate atât în faza de urmărire penală cât și în faza de judecată rezultând că, în ziua de 20.12.2008, pe fondul consumului de alcool, inculpatul a înjunghiat-o de mai multe ori pe victima, provocându-i leziuni ce au condus la decesul acesteia.
Întreaga situație de fapt expusă și vinovăția inculpatului au fost dovedite cu proces-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de intervenție, raport medico-legal de necropsie și planșe fotografice, raport de expertiză medico-legală psihiatrică și declarațiile martorilor, și, mijloace de probă care demonstrează dincolo de orice dubiu că inculpatul a comis fapta penală pentru care a fost trimis în judecată.
Fiind ascultat în cursul judecării apelului, inculpatul, după ce inițial a declarat că a comis fapta pentru a apăra viața sa și a soției sale în fața agresiunii exercitate de victimă, ulterior a arătat că nu-și amintește nimic din ce s-a întâmplat în seara respectivă întrucât băuse circa 1,7 litri Ť. împreună cu victima, însă își amintește că a înjunghiat victima și se consideră "în felul său" vinovat (fila 16 dos. apel).
În această declarație a inculpatului, dar și în celelalte declarații date în cursul procesului penal, se observă incoerența, lipsa de obiectivitate, chiar prezentarea în mod contradictoriu a unor împrejurări de fapt esențiale, care denotă o preocupare a inculpatului de a-și crea o situație mai favorabilă decât cea care rezultă din probele administrate, respectiv procesul-verbal de cercetare la fața locului, proces-verbal de intervenție și raport medico-legal de necropsie.
În mod cert, situația de fapt, realitatea obiectivă (fapta supusă judecății) este, cea pe care o înfățișează declarația martorului, confirmată parțial de declarația martorei, și susținută de celelalte probe administrate.
Referitor la susținere inculpatului că a fost atacat și chiar tăiat de victimă cu un alt cuțit, au fost efectuate cercetări care au infirmat această teză, neputând fi explicată prezența cuțitului de mici dimensiuni, pretins folosit de victimă, și nici a urmelor mari de sânge din camera de locuit alăturate bucătăriei de vară și unde nu a existat nici un fel de urmă de încăierare sau altercație, coroborat de asemenea și cu raportul de constatare tehnico-științifică nr. 86920 din 6 ianuarie 2009, care atesta prezența pe mânerul cuțitului de mici dimensiuni aflat în cea de-a doua cameră a unei singure urme papilare și aceia aparținând inculpatului.
Fapta reținută în sarcina recurentului-inculpat a fost corect încadrată juridic, aceasta întrunind elementele constitutive ale infracțiunii de omor prev. de art. 174 Cod penal.
În ceea ce privește nereținerea circumstanței atenuante a provocării, prev de art. 73 lit. b Cod Penal, curtea apreciază că în mod corect instanța de fond nu a reținut în favoarea inculpatului această circumstanță.
Potrivit art. 73 lit.b constituie Cod Penal circumstanță atenuantă săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburării sau emoții, determinată de o provocare din partea părții vătămate, produsă prin violență, printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune ilicită gravă.
În raport de aceste dispoziții legale, condițiile de existență ale provocării privesc: 1.existența unei anumite activități de provocare din partea persoanei vătămate; 2. actul provocator al victimei să determine o puternică tulburare sau emoție infractorului; 3. sub stăpânirea puternicei tulburării sau emoții infractorul să fi săvârșit infracțiunea; 4. infracțiunea să se îndrepte împotriva provocatorului.
Prin urmare, pentru reținerea acestei circumstanțe trebuiesc dovedite toate cele patru condiții.
În speță, curtea constată că nu sunt îndeplinite cerințe legale privind starea de provocare, nefiind dovedită niciuna dintre condițiile sus-menționate. Astfel, în contextul stării de fapt reținute, nu s-a putut și nu se poate reține existența unui act de provocare al victimei, cât timp s- stabilit cu certitudine că inculpatul a atacat direct victima când aceasta se pregătea să plece din locuința inculpatului. glume sau afirmații ironice ale victimei nu caracterizează și nu sunt de natură să determinate o puternică tulburare sau emoție inculpatului care să justifice că acționat sub stăpânirea acestora. în care inculpatul a acționat, lovind victima de mai multe ori cu cuțitul, precum și atitudinea acestuia de a răsturna victima în șanțul de scurgere a apelor pluviale după ce și-a pierdut cunoștința, nu lasă loc unei asemenea interpretări.
Referitor la individualizarea pedepsei, curtea observă că pedeapsa de 10 ani închisoare aplicată inculpatului se înscrie în coordonatele individualizării legale și răspunde tuturor criteriilor prevăzute de art.72 pen.
La stabilirea fiecărei pedepse s-a ținut seama de criteriile generale de individualizare, respectiv de dispozițiile părții generale ale Codului Penal, de limitele de pedeapsă fixate în partea specială a codului penal pentru infracțiunea comisă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, dar și de persoana inculpatului și de împrejurările care atenuează și agravează răspunderea penală.
Astfel, curtea constată că, pe lângă gradul de pericol social generic al infracțiunii săvârșite, determinat de importanta valorii sociale ocrotite, gradul de pericol social concret foarte ridicat al faptei comise, de circumstanțele reale arătate, ce au evidențiat o agresivitate excesivă din partea inculpatului, de modul si mijloacele folosite, înarmat cu un cuțit pentru a ucide, de rezultatul produs, suprimarea unui drept fundamental, respectiv dreptul la viață, dar si de datele care caracterizează persoana inculpatului, acesta aflându-se la prima încălcare a legii.
În raport de toate aceste elemente, se observă că adaptarea, dozarea pedepsei concrete s-a realizat de către instanța de fond cu respectarea tuturor criteriilor de individualizare, pedeapsa aplicată inculpatului fiind între limitele speciale prevăzute de lege și asigurând, totodată, prin modalitatea de individualizare a executării pedepsei aleasă de instanță, realizarea funcțiilor și scopului pedepsei prev.de art.52 cod penal.
Ca atare, critica formulată de inculpat este nefondată, nefiind justificată aplicarea unei pedepse mai mici în prezența stării de fapt reținute.
Față de aceste considerente, curtea, în baza art. 379 al.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge apelul declarat de către inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 290/P din 27.10.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În baza art. 381.C.P.P. și art. 350.C.P.P. va menține măsura arestării preventive a apelantului inculpat și va deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la data de 28.10.2009 la zi.
In baza art. 192 al 2 va C.P.P. obliga apelantul inculpat la plata sumei 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 189 cod procedură penală, va dispune plata onorariului apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, în favoarea av. -a, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În baza art. 379 al.1 pct.1 lit.b Cod procedură penală, respinge apelul declarat de către inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr. 290/P din 27.10.2009, pronunțată de Tribunalul Tulcea, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
În baza art. 381.C.P.P. și art. 350.C.P.P. menține măsura arestării preventive a apelantului inculpat și deduce din pedeapsa aplicată perioada arestării preventive de la data de 28.10.2009 la zi.
In baza art. 192 al 2 obligăC.P.P. apelantul inculpat la plata sumei 400 lei, reprezentând cheltuieli judiciare către stat.
În baza art. 189 cod procedură penală, dispune plata onorariului apărătorului din oficiu, în cuantum de 200 lei, în favoarea av. -a, din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Conform art. 309 alin.3 cod procedură penală, minuta s-a întocmit în două exemplare originale.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare, pentru inculpat și părțile civile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 15.12.2009.
PREȘEDINTE DE COMPLET, JUDECĂTOR,
- - - -
GREFIER,
I -
Jud. fond:
Red.. Jud. -
Tehnodact. -
4 ex./17.12.2009
Președinte:Zoița FranguJudecători:Zoița Frangu, Daniel Dinu
