Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 122/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ NR. 122/
Ședința publică din 04 septembrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 2: Ion Dincă
GREFIER: - -
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 38/30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpatul-apelant, asistat de avocat din oficiu din cadrul Baroului
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință după care, se procedează la audierea inculpatului-apelant, după ce i-au fost aduse la cunoștință disp. art. 70.C.P.P. declarația acestuia fiind consemnată și atașată la dosar.
Inculpatul apelant solicită audierea părții vătămate întrucât aceasta a promis că va veni și își va schimba declarația, solicitând un termen în acest sens.
Procurorul se opune acestei cereri.
Apărătorul din oficiu al inculpatului-apelant este de acord cu cererea inculpatului.
Instanța, în baza disp. art. 67.C.P.P. respinge cererea de audiere a părții vătămate ca nefondată în condițiile în care este motivată pe împrejurarea că i-a promis inculpatului că-și va retrage declarația.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Apărătorul din oficiu al inculpatului-apelant, avocat, solicită admiterea apelului și desființarea sentinței primei instanțe și, rejudecând, să fie aplicată inculpatului o pedeapsă în cuantum redus.
Procurorul solicită respingerea apelului ca nefondat, întrucât s-a făcut o corectă individualizare a pedepsei.
Inculpatul-apelant, având ultimul cuvânt, arată că este nevinovat.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 38/30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-, în baza art. 20 Cod penal raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 29.11.1959, în, județul S, cu domiciliul în, nr. 955, județul A, CNP -, aflat în Penitenciarul Arad în executarea unei pedepse privative de libertate, la:
-7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare pentru tentativă la omor calificat față de partea vătămată.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal au fost interzise inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, mai puțin dreptul de a alege.
În baza art. 174, 175 Cod penal raportat la art. 65 Cod penal, au fost interzise inculpatului, pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, executarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, mai puțin dreptul de a alege.
A fost obligat inculpatul la plata către partea vătămată a sumei de 39 lei, cheltuieli ocazionate de eliberarea certificatului medico-legal și a sumei de 2000 lei cu titlu de daune morale.
S-a dispus confiscarea de la inculpat în scopul distrugerii briceagul folosit la săvârșirea infracțiunii, atașat dosarului ca și corp delict.
A fost obligat inculpatul la plata către stat a sumei de 1500 lei, cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța această sentință penală, Tribunalul Arada constatat că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad, dat în dosarul nr. 73/P/2007, înregistrat la această instanță la 9 octombrie 2007, fost trimis în judecată inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat, prevăzută de art.20 raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal, cu aplicarea art. 37 lit. b Cod penal, față de partea vătămată.
S-a reținut că prin actul de sesizare a instanței, în sarcina inculpatului, în fapt s-a reținut că în data de 26.03.2007 s-a prezentat la sediul Postului de Poliție, numitul, din localitatea, nr. 3. care a depus o plângere penală prin care a solicitat cercetarea penală a numitului, din localitatea, nr. 99, pentru faptul că în data de 06.03.2007, în jurul orelor 20,30, în timp ce se afla în incinta restaurantului ce aparține de Coop Consum, i-a aplicat o lovitură în zona abdomenului, cu un briceag, provocându-i leziuni care i-au pus viața în pericol.
Inculpatul a fost în relații de prietenie cu partea vătămată, pe care a și găzduit-o gratuit în câteva rânduri, la domiciliul său, cei doi ajutându-se reciproc, iar "instrumentul" agresiunii (briceagul) constituia cadoul pe care i-l făcuse părții vătămate, anterior incidentului.
Audiat, inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, însă a arătat că regretă consecințele incidentului sub aspectul suferinței provocate părții vătămate și pierderea celui mai bun prieten.
Prima instanță a apreciat că vinovăția inculpatului rezultă fără echivoc din declarațiile martorilor ascultați în cauză, confirmate de concluziile certificatului medico-legal nr. 239/A/2007 al Serviciului Județean de Medicină Legală A, din data de 16.03.2007, care au evidențiat următoarele:
-leziunea traumatică descrisă la punctul 1 putut fi produsă prin lovire cu un obiect înțepător-tăietor;
-ea poate data din 06.03.2007 și necesită 14-16 zile de îngrijiri medicale;
-după criteriologia medico-legală, leziunile au pus în primejdie viața victimei.
Tribunalul a reținut că în cursul urmăririi penale inculpatul a solicitat evaluarea raportului victimă - agresor, considerând că se impune reținerea scuzei provocării și, pe cale de consecință, urmează a se da eficiență dispozițiilor art. 73, 74, 76, 79 Cod penal, în raport de contribuția reală a victimei la declanșarea conflictului. Astfel, inculpatul a enumerat o parte din seria nemulțumirilor la adresa comportamentului părții vătămate (comportamentul fiecăruia din ziua incidentului, recunoașterea faptului să și-a făcut necesitățile fiziologice, pe fondul consumului de alcool în locuința sa, a faptului că în după-amiaza zilei se afla în stare de ebrietate, a faptului că inculpatul consuma băuturi alcoolice și că i-a adresat reproșuri cu privire la comportamentul său.
Prin actul de sesizare a instanței, s-a reținut că în drept, fapta inculpatului, care în data de 06.03.2007, în jurul orelor 20,30, în timp ce se afla în incinta restaurantului ce aparține de Coop Consum, i-a aplicat o lovitură în zona abdomenului, cu un briceag, părții vătămate, provocându-i leziuni care i-au pus viața în pericol, necesitând pentru vindecare 14-16 zile de îngrijiri medicale, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat, faptă prevăzută de art. 20 raportat la art. 174, 175 lit. e Cod penal cu aplicarea dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal.
S-a menționat, de asemenea, că urmează a se reține că inculpatul a săvârșit fapta în condițiile recidivei postcondamnatorii, prevăzute de art. 37 lit. b Cod penal, întrucât din fișa de cazier rezultă că de la ultima condamnare, a fost eliberat din penitenciar la data de 29.05.2002 și că mai avea un rest de pedeapsă de executat de 321 zile, care până la săvârșirea tentativei de omor era deja expirat.
Pentru a se reține că infracțiunea săvârșită de inculpatul se încadrează ca infracțiunea de tentativă de omor s-a avut în vedere, că acesta a acționat cu intenție, lovind cu intensitate partea vătămată, într-o regiune vitală, cu un obiect de a produce moartea și ca urmare a leziunilor produse, viața i-a fost pusă în pericol. Atacul din partea părții vătămate a fost infinit mai mic față de riposta inculpatului, așa încât nu se poate pune problema legitimei apărări, în sensul dispozițiilor art. 44 din Codul penal. Această disproporție poate să constituie doar o circumstanță atenuantă.
folosit de către inculpat pentru săvârșirea infracțiunii a fost atașat dosarului, ca corp delict.
În faza cercetării judecătorești, în condițiile prevăzute de art.14-15 Cod procedură penală, partea vătămată s-a constituit parte civilă apreciind că prejudiciul care i-a fost cauzat prin fapta inculpatului se ridică la suma de 10.000 lei, daune materiale, reprezentând cheltuieli cu expertiza medico-legală, și daune morale pentru suferința fizică și psihică determinată de agresiunea la care a fost supus (fila 8 dosar, încheierea din ședința publică din 24 octombrie 2007).
Din probele administrate exclusiv în faza urmăririi penale, însușite de părți, și anume: certificat medico-legal (fila 20 dosar urmărire penală), planșă fotografică ce cuprinde aspecte ale obiectelor de vestimentație ale părții vătămate (filele 26-27 dosar urmărire penală), din declarația inculpatului, consemnată la fila 7 dosar, și din probele testimoniale, administrate în condiții de publicitate, nemijlocire și contradictorialitate, și anume depoziția martorilor (fila 12), (fila 13), (fila 19), (fila 24), Tribunalul Arada reținut următoarele:
În seara zilei de 6 martie 2007, părțile se aflau în barul, în local fiind și martorii, și. Inculpatul a reproșat părții vătămate, pe care îl găzduise o perioadă de timp, că și-a făcut treburile fiziologice în casă și nu a curățat locul. Cei doi, recalcitrante și violente (referat evaluare întocmit de Serviciul de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad ), aflați și sub influența băuturilor alcoolice, au început să se împingă reciproc după care au părăsit localul ieșind în stradă. La scurt timp după ce aceștia au părăsit barul, martora, care se apropiase de ușă curioasă fiind să vadă ce se întâmplă, mai ales că a văzut în mâna inculpatului un briceag, a auzit un strigăt de durere, distingând vocea lui. Acesta a revenit în local, a spus că a fost tăiat de inculpat, cei prezenți observând după un timp că începe să se albească la față și să se simtă rău. Prin gardianul public de serviciu, a fost solicitată intervenția medicului și a șefului de post.
După cum a declarat inculpatul, partea vătămată i-a spus că l-a tăiat, dar nu a înțeles să lămurească această împrejurare lăsându-l pe acesta în stradă, în fața barului.
A doua zi, inculpatul a fost chemat la postul de poliție unde a predat briceagul, corp delict în dosar.
Cu toate că inculpatul nu a recunoscut săvârșirea faptei, din modul în care s-au derulat evenimentele, prima instanță a apreciat că este evident că acesta, profitând de întuneric și de faptul că la fața locului nu se mai afla nimeni, supărat fiind pe partea vătămată, a folosit briceagul pe care îl avea asupra sa, văzut de martora, pentru a-l agresa pe, provocându-i rana penetrantă din abdomen, zonă considerată vitală pentru organismul uman. Atitudinea inculpatului după consumarea faptei, ce rezultă din propria declarație, de a pleca fără să îl intereseze ce s-a întâmplat, cu toate că partea vătămată i-a spus că este tăiat în abdomen, au condus la concluzia Tribunalului Arad că el a acceptat chiar și cel mai grav rezultat pe care îl putea produce acțiunea lui, inclusiv decesul părții vătămate, în condițiile în care, conform criteoriologiei medico-legale viața acestuia a fost pusă în primejdie.
După cum prima instanță a reținut din actele medicale aflate în dosar, în noaptea zilei de 6 martie 2007, partea vătămată a fost supus unei intervenții chirurgicale la Spitalul Clinic Județean A - secția chirurgie generală (fila 23 dosar urmărire penală) pentru închiderea plăgii penetrante prin agresiune din zona abdominală. la care a fost supus i-a produs leziuni traumatice pentru a căror vindecare au fost necesare 14-16 zile de îngrijiri medicale, iar viața i-a fost pusă în primejdie.
S-a apreciat că fapta inculpatului, petrecută într-un loc care prin natura sau destinația lui este totdeauna accesibil publicului, chiar dacă nu este prezentă nici o persoană, de a-l lovi pe partea vătămată cu un briceag în abdomen, provocându-i o plagă penetrantă pentru a cărei vindecare au fost necesare 14-16 zile de îngrijiri medicale, viața acestuia fiind pusă în primejdie, întrunește elementele constitutive ale tentativei de omor calificat, prevăzută și pedepsită de art.20 Cod penal raportat la art. 174, 175 lit. i Cod penal combinat cu art. 152 lit. a Cod penal.
În baza textului din lege menționat pentru încadrarea juridică a faptei, și în considerarea dispozițiilor legale cuprinse în art. 72 Cod penal, privind criteriile generale de individualizare a pedepselor și ale art. 52 Cod penal, privind scopul pedepsei, precum și a dispozițiilor art. 37 lit. b Cod penal; considerând că în cauză nu există elemente care constituie sau pot constitui circumstanțe atenuante în sensul prevăzut de art. 73, 74 Cod penal, și având în vedere concluziile cuprinse în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Arad (filele 56-58 dosar urmărire penală), privind perspectivele scăzute de reintegrare socială pe care le prezintă inculpatul derivate îndeosebi din neputința gestionării situațiilor conflictuale la care se adaugă existența antecedentelor penale (condamnări anterioare care atrag cazul recidivei prevăzute de art. 37 lit. b Cod penal, precum și condamnarea recentă pentru ultraj, infracțiune aflată în concurs real cu prezenta, pentru care este cercetat), Tribunalul Aradl -a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare pentru tentativă de omor calificat față de partea vătămată.
Prima instanță a făcut aplicarea dispozițiilor legale cuprinse în art. 71 Cod penal inculpatului urmând să îi fie interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, mai puțin dreptul de a alege.
De asemenea, în considerarea dispozițiilor art. 175 Cod penal raportat la art. 65 Cod penal inculpatului i-a fost aplicată pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale, pedeapsa complimentară urmând să îi fie interzisă exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod penal, mai puțin dreptul de a alege.
În temeiul art. 346 raportat la art. 14 și 17 Cod procedură penală, cât și la art. 998, 999 Cod civil, inculpatul a fost obligat să plătească despăgubiri civile către partea vătămată, constituită în parte civilă, în sumă de 39 lei daune materiale, cheltuieli ocazionate de eliberarea certificatului medico-legal și a sumei de 2000 lei, cu titlu de daune morale.
În ce privește daunele morale acordate, prima instanță a apreciat că prin natura urmărilor, infracțiunea de violență săvârșită de inculpat a cauzat părții vătămate și un prejudiciu de ordin moral, determinat imediat de suferințele fizice la care a fost supus, iar mediat prin alterarea condițiilor de viață, suferința de ordin psihic derivată din efortul necesar pentru restabilirea confortului și activităților obișnuite putând fi atenuată prin acordarea sumei de bani în cuantumul sus arătat.
Împotriva sentinței penale nr. 38/30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Arada declarat apel, în termen legal, inculpatul, apel înregistrat la Curtea de APEL TIMIȘOARA în data de 10.03.2008.
Apelul nu a fost motivat în scris, iar cu ocazia concluziilor orale inculpatul a susținut că este nevinovat, a solicitat achitarea sau reindividualizarea pedepsei într-un cuantum mai redus.
Analizând apelul declarat prin prisma prin prisma motivelor de apel precum și din oficiu conform art. 371 al.2 pr.pen. instanța constată că hotărârea atacată este temeinică și legală, apelul fiind nefondat pentru următoarele considerente:
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul evaluării probelor administrate în cursul cercetării judecătorești și în faza de urmărire penală, respectiv concluziile raportului medico-legal, declarațiile martorilor, și. Astfel, inculpatul a recunoscut în fața instanței că a avut o altercație cu partea vătămată în data de 06.03.2007, însă susține că l-ar fi lovit cu piciorului în abdomen pentru a se apăra și că partea vătămată s-ar fi înjunghiat cu propriul briceag în acel moment. Apărarea inculpatului este contrazisă de declarațiile martorilor, dar și de amplasarea plăgii înjunghiate ( 3 cm superior și 10 cm lateral stânga de ombilic, plagă cu direcție oblică ușor ascendentă spre lateral), adâncimea acesteia ( 6 cm), hainele purtate de partea vătămată (fila 26 dosar UP, care nu prezintă buzunare apte să depoziteze obiectul agresiunii), care exclud înjunghierea accidentală. Martorii, și confirmă existența unui conflict între inculpat și partea vătămată în incinta restaurantului aparținând Cooperativei Consum, că cei doi au ieși afară, după care partea vătămată s-a întors în local și a susținut că a fost tăiat de inculpat. Relevantă este declarația martorei, care a relatat că partea vătămată ae fi acuzat lovitura în timpul altercației cu inculpatul și că inculpatul avea asupra sa un briceag, pe care l-ar fi scos din buzunar de mai multe ori și s-ar fi uitat la el.
Din certificatul medico-legal nr. 239/A/2007 întocmit de Serviciul județean de medicină legală A rezultă că partea vătămată a prezentat la examenul medico-legal o leziune traumatică ce putea avea vechimea din data de 06.03.2007; care s-a putut produce prin lovirea cu un corp tăietor înțepător; leziunea a fost penetrantă la nivelul abdomenului; necesitând 14 - 16 zile de îngrijiri medicale; opinându-se că viața victimei a fost pusă în pericol. Deși inculpatul susține că nu a acționat cu intenția de a suprima viața victimei și că leziunea ar fi accidentală - în sensul că partea vătămată s-ar fi lovit cu propriul briceag, în cauză sunt întrunite elementele pentru reținerea vinovăției sub forma intenției, așa cum în mod corect a constatat și prima instanță. Este adevărat că latura subiectivă a unei infracțiuni ține de aspecte de ordin psihic/volitiv, dar de regulă, acțiunile exterioare ale persoanei exprimă gândurile acesteia. Astfel, în mod constant s-a stabilit că elementul subiectiv al infracțiunii de tentativă de omor, trebuie dedus din următoarele criterii obiective: împrejurările concrete în care a fost comisă fapta, intensitatea loviturii, numărul loviturilor, regiunea corpului în care a fost aplicată lovitura precum și aceea vizată de făptuitor, obiectul contondent, consecințele cauzate și raporturile dintre autor și victimă. Lovirea părții vătămate cu un briceag (instrument de a ucide), într-o zonă vitală a corpului (abdomen) și cu intensitate (s-a constatat o plagă suturată cu direcție obligă ușor ascendentă spre lateral de 6 cm), demonstrează că inculpatul a urmărit suprimarea vieții victimei, sau cel puțin a acceptat acest deznodământ, iar împrejurarea că rezultatul letal nu s-a produs se datorează unor împrejurări mai presus de voința acestuia.
Față de aspectele relevate anterior, instanța de apel constată că încadrarea juridică dată faptei este corectă, în cauză fiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 20.Cod Penal raportat la art. 174, 175 lit. i
Cod PenalÎn ce privește sancțiunea aplicată, instanța de apel apreciază că prin sentința penală atacată s-a făcut o corectă individualizare judiciară a pedepsei raportat la criteriile generale de individualizare reglementate de prevederile art.72 pen. respectiv gradul de pericol social al faptei comise, persoana inculpatului, împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte. Pedeapsa de 7 ani și 6 luni închisoare aplicată inculpatului pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor este în măsură să asigure atingerea scopului prevăzut de art. 52.pen. respectiv reeducarea inculpatului și prevenirea comiterii de noi fapte penale. În aplicarea dispozițiilor art. 72.pen, prima instanță a efectuat o analiză și evaluare completă a circumstanțelor personale ale inculpatului, a condițiilor producerii faptelor și consecințelor acestora, inclusiv concluziilor cuprinse în referatul de evaluare întocmit de Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Arad, care a relevat perspective scăzute de reintegrare socială a inculpatului. În acest sens, se reține că infracțiunea de tentativă de omor în general denotă un pericol social ridicat, aducând atingere celei mai importante valori sociale, dreptul la viață al individului, sancțiunea aplicată dând eficiență prevederilor dispozițiilor art. 21.Cod Penal
Modalitatea de executare a pedepsei aplicate, respectiv în regim de detenție cu interzicerea pe durata executării pedepsei a drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b Cod Penal, cu excepția dreptului de a alege, este de natură a conduce la atingerea scopului pedepsei având în vedere gravitatea faptei reținute în sarcina inculpatului.
Față de considerentele expuse mai sus, în temeiul art.379 pct.1 lit.b instanța C.P.P. va respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 38/30.01.2008 pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
În temeiul art. 192 alin. 2.va C.P.P. obliga inculpatul apelant la plata sumei de 250 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În temeiul prevederilor art. 379 alin. 1, pct. 1, lit. b respinge C.P.P. ca nefondat apelul declarat de inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 38/30 ianuarie 2008, pronunțată de Tribunalul Arad în dosarul nr-.
În temeiul prevederilor art. 192 alin. 2.C.P.P. obligă inculpatul-apelant la plata sumei de 250 lei, cheltuieli judiciare către stat în apel și dispune plata din contul Ministerului Justiției, în contul Baroului Tas umei de 100 lei, onorariu avocat din oficiu.
Cu drept de recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare cu inculpatul, de la comunicare cu partea vătămată.
Pronunțată în ședința publică azi 04 septembrie 2008.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, - - - -
Grefier,
Prima instanță -
Red.
Tehnored.CU -11.09.2008
Președinte:Laura BogdanJudecători:Laura Bogdan, Ion Dincă
