Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 126/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr-
(Număr în format vechi 763/2009)
ROM ÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - SECȚIA I -A PENALĂ
DECIZIA PENALA NR. 126
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 25 mai 2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Niculae Stan
JUDECĂTOR 2: Carmen Veronica Găină
GREFIER: - -
Ministerul Public - PARCHETUL DE PE CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat de procuror.
Pe rol, se află pronunțarea asupra APELURILOR declarate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL BUCUREȘTI și de către inculpatul împotriva sentinței penale nr. 156 din data de 12.02.2009 pronunțată de Tribunalul București - Secția I -a penală în dosarul nr-.
Dezbaterile ce au avut loc în ședința publică din data de 18.05.2009, au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată, încheiere ce face parte integrantă din prezenta decizie, când, având nevoie de timp pentru deliberări, Curtea a amânat pronunțarea cauzei la data de 25.05.2009, dată la care a pronunțat următoarea decizie penală.
CURTEA,
Asupra cauzei penale de față.reține următoarele:
Prin sentința penală nr.156/F/12.02.2009 Tribunalul București Secția I-a Penală în baza art.20 rap.la art.174 Cod penal, cu aplic.art.73 lit.a teza 1 Cod penal și art.76 al.2 Cod penal, a condamnat pe inculpatul la pedeapsa de 4 ani închisoare.
A făcut aplicarea art.71 -64 lit.a teza a II-a și b Cod penal.
În baza art.88 Cod penal a dedus prevenția de la 10.09.2008 la 20.11.2008.
În baza art.346 al. 1 Cod procedură penală, a luat act că partea vătămată nu sa constituit parte civilă în cauză.
În baza art.191 al.1 Cod procedură penală, a obligat inculpatul la 800 RON cheltuieli judiciare către stat.
Onorariul apărătorului din oficiu în cuantum de 200 RON va fi avansat din fondurile Ministerului Justiției.
Pentru a pronunța această sentință,din examinarea mijloacelor de probă administrate în cauză,prima instanță a reținut că inculpatul ncepând cu primăvara anului 2008, inculpatul, împreună cu partea vătămată și martorii și au desfășurat, ca echipă,lucrări de construcții în mai multe locații, în raza județului I, perioadă în care au locuit într-un imobil în construcție situat pe-.
Imediat anterior datei comiterii faptei între partea vătămată și inculpatul s-a instalat o stare de tensiune, legată de reproșurile adresate de inculpat părții vătămate, în legătură cu lipsa nemotivată a acestuia de la locul de muncă.
În chiar preziua datei comiterii faptei, între partea vătămată și inculpat a avut loc un conflict, generat de partea vătămată, aceasta lovindu-l pe inculpat cu o bucată de lemn, agresiune ce a fost oprită numai prin intervenția martorilor și.
În seara zilei de 20.06.2008, după terminarea programului de lucru, inculpatul, partea vătămată și martorii și s-au deplasat pe drumul spre locul de cazare la un magazin de unde au cumpărat alimente și unde au și consumat băuturi alcoolice, respectiv unii bere și alții vin.
Ulterior, partea vătămată și martorul s-au deplasat spre unde dormeau, și s-au pregătit de culcare, așezându-se în paturi.
După un timp, la locul de cazare au sosit și inculpatul și martorul, la rândul lor aflându-se sub influența băuturilor alcoolice.
În timp ce martorul a rămas afară, inculpatul a intrat în și s-a oprit la intrarea în camera de dormit.
Aici acesta a intenționat să își pună la încărcat telefonul mobil, ceea ce a deranjat-o pe partea vătămată care a început să îl insulte pe inculpat, acesta la rândul său adresându-i injurii.
Pe fondul acestor discuții, partea vătămată a coborât din pat, a luat o bucată de lemn aflată în cameră și folosită de regulă la amestecatul materialelor și s-a apropiat de zona unde se afla inculpatul, ținând bucata de lemn ridicată deasupra capului și cu intenția de a-l lovi pe inculpat.
În această situație și pentru a se apăra de atacul părții vătămate inculpatul a luat un cuțit ce era de regulă folosit la tăierea alimentelor și care ca atare era la îndemână și a lovit cu el, o singură dată, pe partea vătămată, în zona abdominală a provocat părții vătămate leziuni traumatice ce i-au pus în primejdie viața și au necesitat circa 25 de zile îngrijiri medicale. (raportul de expertiză medico-legală /286/2008, pag. 20 și urm. dup).
Tribunalul a apreciat că,având în vedere împrejurările imediat anterioare săvârșirii faptei, starea de tensiune preexistentă dintre partea vătămată și inculpatul, conflictul din data de 19.06.2008, inculpatul a acționat în condițiile art. 73 lit. a teza 1 Cod penal, prin depășirea legitimei apărări.
Constată că acțiunea părții vătămate îndeplinește condițiile prevăzute de art. 44 Cod penal, acțiunea acesteia de a se îndrepta spre inculpatul cu o în mână cu intenția clară de a-l lovi îndeplinind condițiile unui atac material, direct, iminent și injust.
În împrejurările de fapt reținute, este evident că atacul părții vătămate se afla în plină desfășurare, motiv pentru care nu este aplicabilă circumstanța atenuantă a provocării, care ar presupune un atac consumat, ci cele ale legitimei apărări.
Intenția inculpatului de a se apăra de atac este relevată atât de modalitatea concretă în care a avut loc succesiunea de acte, cât și de împrejurările anterioare comiterii acesteia.
Având în vedere atât conflictul din ziua precedentă, atitudinea generală de agresivitate pe care partea vătămată a manifestat-o la adresa inculpatului, disproporția fizică evidentă între cei doi, apare clar că inculpatul a avut reprezentarea faptului că partea vătămată îl va lovi cu bâta ca și în seara precedentă, și a acționat pentru a se apăra.
inculpatului care a folosit pentru a se apăra un obiect a pune în primejdie directă viața victimei, este însă disproporționat în raport de gravitatea atacului părții vătămate, motiv pentru care față de inculpat nu poate fi reținută cauza de înlăturare a răspunderii penale prevăzută de art. 44 Cod penal, (legitima apărare), ci numai circumstanța atenuantă legală a excesului scuzabil este de asemenea cert că inculpatul a acționat prevăzând rezultatul faptei sale, nu s-a aflat sub imperiul unei puternice tulburări psihice, astfel încât nu sunt aplicabile dispozițiile art. 44 al. 3 Cod penal - excesul justificat.
Sub aspectul individualizării judiciare a pedepsei, tribunalul a avut în vedere în raport de prevederile art.72 Cod penal, modalitatea și împrejurările concrete ale săvârșirii faptei, gravitatea concretă a urmărilor produse, valoarea socială vizată, dar și atitudinea sinceră de regret a inculpatului, poziția procesuală corectă, faptul că nu este cunoscut cu antecedente penale și este văzut ca o persoană onestă și liniștită de prietenii apropiați, condiții în care, văzând și dispozițiile art.6 al. 2 Cod penal, ce impun coborârea pedepsei sub minimul special, a aplicat inculpatului pedeapsa de 4 ani închisoare.
A dispus executarea acesteia în stare de detenție făcând aplicarea art.71-64 lit.a teza finală și lit.b Cod penal,în raport și de jurisprudența Curții Europene a Drepturilor Omului reflectată în cauzele și împotriva României și împotriova Marii Britanii.
Împotriva acestei decizii au declarat apel Parchetul de pe lângă Tribunalul București și inculpatul criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie,inculpatul nemotivând în scris apelul.
Prin motivele de apel depuse în scris de parchet se critică sentința sub următoarele aspecte:
- reținerea în mod greșit în favoarea inculpatului a circumstanței atenuante legale prev.de art.73 lit.a Cod penal;
- nepronunțarea asupra acțiunii civile formulate de partea civilă Spitalul de Urgență B;
- neconfiscarea cuțitului corp delict folosit la comiterea faptei;
La susținerea orală a apelului reprezentantul parchetului a arătat că renunță la invocarea primei critici(aplicarea greșită a disp.art.73 lit.a Cod penal),susținând numai criticile de nelegalitate privind neobligarea inculpatului la plata despăgubirilor civile către unitatea spitalicească,și pe cea privind neconfiscarea cuțitului corp delict.
În privința cheltuielilor de spitalizare parchetul susține,că suportarea acestora de către inculpat să fie în proporție de 50%,având în vedere circumstanța atenuantă legală reținută.
Inculpatul critică sentința pentru greșita condamnare,motivat de faptul că a acționat sub imperiul fricii, existând astfel o cauză de înlăturare a caracterului penal al faptei,solicitând în aceste condiții achitarea pe temeiul prevăzut de art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod penal.
În subsidiar se solicită o reindividualizare a pedepsei,solicitând aplicarea unei pedepse sub 3 ani închisoare și cu executare în regim de suspendarea condiționată.
Curtea, examinând lucrările dosarului criticile formulate prin prisma disp.art.371 și art.378 Cpp,cum și din oficiu constată că ambele apeluri sunt întemeiate,pentru următoarele considerente:
Instanța de apel făcând aplicarea art.378 alin.11Cpp a procedat la audierea inculpatului la termenul din 18.05.2009 când acesta a avut aceeași poziție procesuală de recunoaștere a comiterii faptei, arătând că a lovit victima cu cuțitul în momentul când aceasta se îndrepta spre el cu o în mână,cu intenția de a-l lovi. Mai arată că,anterior datei comiterii faptei între cei doi au mai fost neînțelegeri, victima chiar încercând să-l lovească cu o lopată.
În privința stabilii situației de fapt constând în aceea că pe fondul unor neînțelegeri preexistente și în condițiile circumstanței atenuante legale a depășirii legitimei apărări ( excesul scuzabil) prev.de art.73 lit.a teza I Cod penal inculpatul a lovit cu cuțitul pe partea vătămată cauzându-i leziuni traumatice ce i-au pus în primejdie viața și care au necesitat circa 25 zile de îngrijiri medicale,se constată că prima instanță a avut în vedere toate probele administrate coroborate cu poziția procesuală sinceră a inculpatului.
Acesta justifică acțiunea sa prin frica,temerea și tulburarea creată de atacul victimei care se îndrepta spre inculpat să-l lovească cu o,împrejurări care,însă,nu se pot constitui în cauze de înlăturare caracterului penal al faptei cu consecința reținerii disp.art.44 Cod penal (legitima apărare) și a achitării pe temeiul prevăzut de art.11 pct.2 lit.a rap.la art.10 lit.c Cod penal.
Așa cum a reținut și prima instanță atacul victimei (înarmată cu o ) a fost material,direct,iminent și injust,dar pe fondul împrejurărilor preexistente (când între cei doi au avut loc neînțelegeri,victima manifestându-se agresiv și chiar a încercat să-l lovească pe inculpat cu o lopată),se constată că inculpatul nu doar că avea reprezentarea manifestării agresive a victimei,dar a acționat pentru a se apăra de acest atac.
Apărarea sa a fost însă disproporționată față de atacul exercitat de victimă,iar faptul că inculpatul a luat din multitudinea de "scule" cuțitul (instrument vulnerant și de a produce leziuni letale), arată că acesta a avut și o reprezentare a urmărilor ripostei cu cuțitul.
Așa cum arată în declarația din apel,încăperea în care se aflau cei doi era luminată de la o sursă din afara clădirii,existând astfel posibilitatea de a observa atât momentul deplasării victimei spre inculpat,dar și obiectele aflate în încăpere și care puteau fi folosite.
Invocarea faptului că a acționat de frică nu este suficient pentru reținerea unei tulburări care să justifice excesul (potrivit art.44 alin.3 Cpp) deoarece preexista o stare conflictuală între cei doi,iar atacul victimei,chiar dacă a fost direct,material,injust și imediat, nu a fost de natură a-i crea inculpatului o tulburare psihică,ori o temere așa de puternică încât să fie îndeplinite cerințele legitimei apărări,inculpatul prevăzând rezultatul faptei sale.
Astfel că,solicitarea de achitare a inculpatului nu are temei faptic și probator.
În privința solicitării inculpatului de reindividualizare a pedepsei se constată temeinicia acesteia numai sub aspectul modalității de executare a pedepsei.
Cuantumul pedepsei de 4 ani închisoare este proporțional cu ansamblul circumstanțelor cauzei, împrejurările concrete de comitere, urmările faptei și cerințele art.52 Cod penal,nefiind justificată o reducere mai accentuată a pedepsei.
În ce privește însă modalitatea de executare a pedepsei se constată că regimul de detenție stabilit de prima instanță este prea sever față de inculpat. Aceasta, având în vedere nu doar modalitatea de comitere a faptei, poziția procesuală sinceră și reținerea unei circumstanțe atenuante legale în favoarea inculpatului,dar și persoana inculpatului - lipsit de antecedente penale,lucra pe șantier în construcții,are 4 copii minori în întreținere și este singurul întreținător al familiei.
Se constată pe de o parte că sunt îndeplinite cerințele art.861Cpp, dar și că această modalitate se executare a pedepsei poate asigura cerințele scopului pedepsei prev.de art.52 Cod penal,iar obligațiile impuse potrivit art.863Cod penal sunt de natură a contribui la îndreptarea inculpatului și la o conduită socială corespunzătoare a acestuia.
În realizarea acestor cerințe,instanța apreciază că un termen de încercare de 9 ani (termenul maxim în condițiile speței) este suficient pentru îndreptarea inculpatului.
Stabilind această modalitate de executare a pedepsei instanța va face și aplicarea art.71 alin.5 Cod penal privind suspendarea executării pedepsei accesorii stabilite prin sentință.
În aceste limite,potrivit. art.379 pct.2 lit.a Cpp va fi admis apelul inculpatului,cu desființarea în parte a sentinței.
Cât privește apelul Parchetului se constată că ambele critici susținute oral sunt întemeiate.
Partea civilă Spitalul Universitar de Urgență B a solicitat despăgubiri civile în sumă de 7112,20 lei,dar instanța de fond a omis să se pronunțe asupra acestei solicitări potrivit art.346 alin.1 Cpp.
Reținând în cauză circumstanța atenuantă prev.de art.73 lit.a teza I Cod penal instanța stabilește (în lipsa altor dovezi contrare) o proporție de 50% pentru inculpat de a suporta cheltuielile de spitalizare ocazionate de îngrijirea victimei,situație,în care,făcând aplicarea art.14 și art.346 alin.1 Cod penal va obliga pe inculpat către partea civilă unitatea spitalicească, la 3.556,01 lei despăgubiri civile.
Un alt motiv de nelegalitate a sentinței privește omisiunea instanței de a dispune confiscarea specială potrivit art.118 alin.1 lit.b Cod penal a cuțitului corp delict folosit de inculpat la comiterea faptei și ridicat de Poliția orașului M potrivit adresei nr.235/500/12.02.2008 (fila 8 ) măsură ce va fi dispusă de instanța de apel.
Aceste din urmă două motive invocate de Parchet și examinate de instanța de apel conduc și la admiterea apelului Parchetului potrivit art.379 pct.2 lit.a Cpp și a desființării parțiale a sentinței.
Urmează a face aplicarea art.192 alin.3 Cpp și a art.69 din Legea 51/1995.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În temeiul art.379 pct.2 lit.a din Codul d e procedură penală, admite apelurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul București și de inculpatul împotriva sentinței penale nr.156/F din data de 12 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul București - Secția I-a Penală în dosarul nr-.
Desființează,în parte,sentința penală apelată și,în fond, rejudecând:
În temeiul art.86/1 din Codul penal, dispune suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei de 4 ani închisoare,aplicată inculpatului, pe durata unui termen de încercare de 9 ani, stabilit conform art.86/2 din Codul penal.
În temeiul art.86/3 alin.1 din Codul penal, pe durata termenului de încercare,inculpatul se va supune următoarelor măsuri de supraveghere:
a) să se prezinte, la datele fixate, la Serviciul de Probațiune de pe lângă Tribunalul Botoșani;
b) să anunțe, în prealabil, aceluiași serviciu, orice schimbare de domiciliu, reședință sau locuință și orice deplasare care depășește 8 zile, precum și întoarcerea;
c) să comunice și să justifice aceluiași serviciu schimbarea locului de muncă;
d) să comunice aceluiași serviciu informații de natură a putea fi controlate mijloacele lui de existență.
În temeiul art.359 alin.1 din Codul d e procedură penală, atrage atenția inculpatului asupra dispozițiilor art.86/4 din Codul penal, privind revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii.
În temeiul art.71 alin.5 din Codul penal, pe durata suspendării sub supraveghere a executării pedepsei închisorii,se suspendă și executarea pedepselor accesorii prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a și lit.b din Codul penal.
În temeiul art.14 rap.la art.346 din Codul d e procedură penală, obligă pe inculpat la plata către partea civilă SPITALUL UNIVERSITAR DE URGENȚĂ Bas umei de 3.556,01 lei, reprezentând despăgubiri civile proporționale unei culpe de 50%.
În temeiul art.118 alin.1 lit.b din Codul penal, dispune confiscarea cuțitului cu negru în lungime de 25 cm (ridicat conform adresei atașate la fila 8, ).
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate.
În temeiul art.192 alin.3 din Codul d e procedură penală, cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Onorariul avocatului din oficiu, în sumă de 200 lei, se suportă din fondul
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare pentru procuror și apelantul inculpat.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 25 mai 2009.
PREȘEDINTE JUDECATOR
GREFIER
Red.NS
Dact.IE/2 ex./5.06.2009
1
-
Președinte:Niculae StanJudecători:Niculae Stan, Carmen Veronica Găină
