Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 127/2008. Curtea de Apel Iasi

Comentarii

0

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL IAȘI

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE PENALĂ Nr. 127

Ședința publică de la 30 Octombrie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Ciubotariu

JUDECĂTOR 2: Tatiana Juverdeanu

Grefier: - -

Ministerul Publica fost reprezentat prin procuror

Pe rol fiind soluționarea apelului penal, având ca obiect " omor " promovat de inculpatul apelant, fiul lui și, născut la data de 09.09.1983, în prezent deținut în Penitenciarul cu Regim de Maximă Siguranță I, împotriva sentinței penale nr.173 din data de 17 martie 2008, pronunțată de Tribunalul Iași, în dosarul penal nr-.

Conform disp.art.297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că se prezintă inculpatul apelant,aflat sub stare de arest, sistat de avocat și părțile civile și asistați de avocat ales

Procedura de citare a fost legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefier, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care, nemaifiind de formulat alte cereri, Curtea acordă cuvântul în susținerea apelului promovat de inculpatul.

Avocat, pentru inculpatul apelant, având cuvântul, susține oral motivele de apel expuse detaliat în scris, motive care vizează achitarea inculpatului în temeiul disp.art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.c Cod procedură penală.

Susține apărarea că instanța de fond a pronunțat o soluție bazată pe o coroborare greșită și selectivă a probelor administrate în cauză, dându-le acestora o interpretare eronată.

S-a reținut în sarcina inculpatului că împreună cu ceilalți doi coinculpați și ar fi săvârșit în ziua de 20.12.2005 omorul asupra victimelor, tatăl inculpatului și concubina victimei. Dincolo de faptul că toate declarațiile atât ale inculpaților cât și ale martorilor sunt contradictorii și modificate în timp, rechizitoriul întocmit în cauză reprezintă o copie fidelă a declarației inculpatului dată în data de 30.01.2006 în fața procurorului, declarație nemenținută de acesta ulterior. Declarația acestui inculpat descrie oarecum complet modalitatea în care s-ar fi petrecut faptele, varianta cea mai simplă pentru organele de urmărire penală dar variantă nesusținută nici de declarațiile celorlalți inculpați și nici de martori. Inculpatul a susținut din prima lui declarație, respectiv 24.12.2005 că nu a participat la fapte fiind în acea zi și în intervalul orar al presupusei crime acasă împreună cu mama, sora și bunicul patern care a venit să repare o masă la domiciliul său. Această declarație este susținută de declarațiile date de mama, sora și bunicul inculpatului. Este adevărat că prima declarație este puțin confuză în ceea ce privește anumite date și ore, însă nu trebuie înlăturat faptul că inculpatul se afla sub imperiul șocului de a fi acuzat de săvârșirea unei crime, că acesta are un psihic labil, așa cum rezultă din raportul de expertiză psihiatrică având diagnosticul tulburare de personalitate de tip instabil. Acesta a avut două accidente rutiere în urma cărora a suferit multiple lovituri la cap, motiv pentru care are pierderi temporare de memorie, ceea ce justifică lacunele dintre declarațiile date. Inculpatul nu ar fi putut săvârși crima, atât timp cât el se afla în domiciliul său, chiar dacă ar fi plecat imediat după ora precizată de bunicul său, raportat la succesiunea evenimentelor reținute în rechizitoriu, acestea nu se confirmă. Instanța a acordat o foarte mică valoare probantă declarației dată de bunicul patern, declarație care corespunde cu apărarea și celelalte declarații ale inculpatului. De asemenea, solicită a se observa că nici martorii audiați de către organele de urmărire penală și ulterior de instanță nu confirmă varianta reținută în rechizitoriu. Martora, care a fost solicitată să facă o recunoaștere din grup, nu l-a identificat pe inculpatul nici după statura și nici după voce. De asemenea, nici episodul privind mersul la și întâlnirea acestora, toți trei nu este relatată decât de inculpatul și nerelatat de inculpatul. Nici în ceea ce privește activitatea inculpatului după ce s-a comis omorul, în sensul că acesta ar fi luat autoturismul tatălui său marca Volkswagen Golf negru, nu este confirmată, martora arătând că a fost sunată de inculpat de 3 ori în aceiași zi, că la ora 21,19 când de afla în fața blocului său, l-a văzut într-un autoturism de culoare neagră, că afară era întuneric, culoarea era aproximativ neagră, că nu a văzut numărul de înmatriculare al mașinii, declarație menținută în permanență. Raportat la declarațiile martorilor audiați, precum și la declarațiile celorlalți doi inculpați, consideră apărarea că nu poate fi reținută o situație de fapt cel puțin așa cum a fost consemnată în rechizitoriu și preluată de instanța de fond.

Cu privire la probele tehnico - științifice, susține apărarea că există îndoieli și asupra acestora, mai ales în ceea ce privește situația de fapt și interpretarea dată prin prisma acestor probe. În cauză s-a efectuat un raport de constatare tehnico - științifică biocriminalistică nr. -/14.01.2006, raport în care s-a efectuat o analiză ADN în urma profilelor genetice ale inculpatului și profilele genetice regăsite pe cablul de spânzurare a victimei, depozitul subunghial de la degetul mare, arătător și mijlociu stâng al acesteia, tastatura calculatorului, volanul autoturismului victimei. Rezultatele acestor analize sunt probabile, există o probabilitate destul de mare, însă nu indică cu certitudine faptul că inculpatul este autorul acestor crime. Mai mult decât atât, solicită a se observa că atât pe cablul de spânzurare cât și în depozitul subunghial al victimei se găsesc amestecuri de profile genetice de minim persoane, dintre care P1, persoană necunoscută. În aceste condiții se naște din nou un semn de întrebare cu privire la persoanele care au fost la locul faptei, dacă unele au fost sau nu, dacă au mai fost și altele decât cele identificate de polițiști. Aceste rezultate ale probelor științifice, trebuie coroborate și cu celelalte probe administrate în cauză. Atât timp cât celelalte probe nu conduc cu certitudine la ideea că inculpatul s-a aflat la locul faptei în momentul uciderii celor doi, nici probele științifice nu îl indică cu certitudine, rezultă că soluția instanței a fost dată pe chestiuni probabile, că există în continuare un dubiu în ceea ce privește participarea inculpatului la comiterea celor două crime. De asemenea, instanța nu a amintit în motivarea hotărârii de biletele din penitenciar care au fost scrise de către inculpatul și care i-au fost adresate inculpatului prin care îl amenința că îl va indica ca participant la fapte dacă nu primește o anumită sumă de bani.

Pentru a fi pronunțată o hotărâre de condamnare la 28 de ani închisoare, probele ar fi trebuit să conducă indubitabil la săvârșirea faptei de către inculpat, ceea ce nu se întâmplă în cazul de față în care din probele administrate nu se confirmă rechizitoriul, iar vinovăția inculpatului nu este dovedită.

Pune concluzii de admitere a apelului, casarea sentinței pronunțată și, rejudecând cauza să se dispună achitarea inculpatului.

Avocat, având cuvântul, arată că din punct de vedere al părinților victimei, care a fost unica fiică a celor doi soți care fost o studentă emerită Facultății de Științe Economice, un copil extrem de bun, în momentul în care și-au găsit unicul copil spânzurat, pedeapsa de 28 de ani închisoare este prea blândă.

Susține apărarea că, colega sa susținut că nu sunt probe de vinovăție. Acest tânăr care pe timpul procesului la instanța de fond dat dovadă de o perversitate ieșită din comun, a comis cele două crime cu o atrocitate și o cruzime, cu premeditare și cu un singur scop, averea celor doi, avere dobândită de tatăl său și de această, avere care a ajuns la sora și mama inculpatului.

Constituirea de parte civilă a părinților victimei a fost formală întrucât cei doi nu se vor alege cu nimic, averea ajungând în familia inculpatului chiar dacă acesta a renunțat la moștenire. Susține apărarea că pe cei doi părinți îi interesează ca acest tânăr să sufere cât a suferit fiica lor. La dosarul cauzei sunt probe care coroborate conduc la vinovăția inculpatului. Nu avea nimeni de unde să știe programul victimei, de averea celor doi decât inculpatul. Victima a avut grijă de acest inculpat cât și de sora sa, i-a purtat în facultate, facultate pe care inculpatul a abandonat- Mama victimei a fost cea care a descoperit cadavrul fiicei sale și tot ea a fost cea care a anunțat poliția. Părinții victimei s-au îmbolnăvit și au îmbătrânit înainte de vreme. Susține apărarea că pedeapsa aplicată este mult pre blândă, și solicită instanței a i se aplica inculpatului o pedeapsă maximă.

Av., mai susține că cele două victime aveau împreună în afară de un apartament cu 3 camere și o mansardă, și un apartament cu 4 camere și o garsonieră.

Partea civilă, având cuvântul, arată că nu dorește decât ca inculpatul să sufere cât a suferit fiica lor atunci când inculpatul i-a luat viața. Arată partea civilă că de la fiica lor știa cât de mult îi ajuta pe cei doi, inculpatul din cauză și sora acestuia. Victima îi ajuta atât cu bani cât și cu produse.Achiesează la concluziile apărătorului ales.

Partea civilă, având cuvântul, susține că pentru răul pe care inculpatul le-a făcut lor ca părinți, nici o pedeapsă nu este suficientă. Nu poate descrie în cuvinte suferința pe care și astăzi o resimte după atâta timp. Achiesează la concluziile apărătorului.

Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, susține că în mod constant inculpatul și-a susținut nevinovăția, atât la urmărirea penală cât și în cursul cercetării judecătorești la instanța de fond. În ambele faze procesuale,inculpatul, prin declarațiile făcute cât și prin probele pe care le-a solicitat nu a făcut altceva decât să încerce să adapteze ce a susținut cu probele solicitate. Același lucru a încercat și prin declarațiile date de mama și sora acestuia în fața instanței de apel, declarații prin care a dorit să demonstreze că în intervalul orar când s-au comis crimele, el se afla la domiciliu. Apreciază procurorul că ambele depoziții sunt pro causa. La un interval de 3 ani de la data săvârșirii infracțiunii, ambele martore vin și precizează în fața instanței, cu o precizie aproape de invidiat orele la care au ajuns acasă, orele la care inculpatul se afla în acasă, intervalul orar, 16, 16,30, 17,00, în ambele declarații se regăsesc aceleași intervale orale. Cele două martore nu au spus ce al eveniment le-ar fi făcut să memoreze cu atâta exactitate aceste ore pe care l-au relatat instanțe și faptul că inculpatul ar fi fost acasă. Ce alt eveniment legat de acea zi de 20.12.2005 le-ar fi făcut să rețină această împrejurare.

Susține procurorul că s-a făcut fără putință de tăgadă dovada că inculpatul este autorul celor două infracțiuni.

Mai susține procurorul că de o importanță deosebită este și raportul de constatare tehnico - științifică biocriminalistică, conform căruia s-a stabilit că pe cablul de spânzurare a victimei a fost descoperit un amestec de profile genetice, ce aparțin inculpatului. De asemenea, în depozitul subunghial, recoltat de la degetul mare, arătător și mijlociu al mâinii stângi al victimei a fost găsit un amestec de profile genetice, ce provin de la victimă și de la inculpatul.

Apreciază ca fiind legală și temeinică sentința pronunțată, apelul nefondat, motiv pentru care pune concluzii de respingere.

Inculpatul, având ultimul cuvânt, achiesează la concluziile apărătorului.

Declarând închise dezbaterile, cauza rămâne în deliberare și în pronunțare.

Ulterior deliberării,

CURTEA DE APEL:

Asupra apelului penal de față;

Prin sentința penală nr. 173 din 17 martie 2008 Tribunalului Iași, inculpatul a fost condamnat la pedeapsa de 25 de ani închisoare, sporită cu 3 ani închisoare în pedeapsa totală de 28 ani închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art. 274-175 lit. "a,b,c" - 176 lit. "a,b" Cod penal cu aplicarea art. 75 lit. "a" Cod penal cu referire la art. 78 alin. 1 Cod penal.

S-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. "a,b" Cod penal pe o durată de 8 ani.

S-au aplicat dispozițiile art. 71 și 64 "a-b" Cod penal.

În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului și conform art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsă durata reținerii și arestării preventive de la 19 ianuarie 2006 la zi.

În baza art. 14 și 346 cod procedură penală, art. 998 și art. 1000 alin. 3 cod civil inculpatul în solidar cu condamnații - și - să plătească părții civile suma de 300.000 Ron daune morale.

S-a luat act că nu s-a constituit parte civilă în cauză.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat.

S-a respins cererea părții civile de obligare a inculpatului la plata cheltuielilor judiciare constând în onorariu avocat.

Pentru a pronunța sentința, instanța de fond a reținut:

În fapt, numitul, respectiv tatăl inculpatului, a divorțat de soția sa, în anul 1998, inculpatul rămânând în grija tatălui său.

Ulterior, pe fondul debutului bolii de care suferă și a relației de concubinaj în care era implicat tatăl său, cu -, inculpatul s-a mutat la mama sa, în grija căreia se afla sora sa.

După începerea relației de concubinaj cu numita, tatăl inculpatului și-a stabilit domiciliul in I,-, bloc 774, scara A, etaj 6, 24, locuind împreună cu aceasta.

Dorind să intre în posesia bunurilor mobile și imobile ale tatălui său, la începutul lunii decembrie 2005, inculpatul planificat asasinarea lui si a concubinei acestuia, -. În acest scop i-a cooptat pe inculpații - și -, care au acceptat propunerea lui în schimbul promisiunii de plată a unei sume de bani, după intrarea în posesia bunurilor victimelor. Pe cei doi inculpați, îi cunoscuse în cursul acelui an, iar pe la sfârșitul lunii noiembrie, făcându-le cunoștință celor doi, le-a spus că ar vrea să-l omoare pe tatăl său pentru că are mai multe apartamente și că ar dori să intre în posesia mașinii Wolkswagen pe care i-o lăsase garanție tatălui său pentru un împrumut de 5000 de dolari.

La data de 20.12.2005, cei trei inculpați s-au întâlnit într-un local din zona Pieții " " lași, unde au pus la punct detaliile săvârșirii crimei.

Conform planului stabilit, - urma să-l electrocuteze pe cu un aparat electric primit de la, iar acesta si cu - urmau să-i aplice lovituri cu un briceag. Crima urma a fi pusă în sarcina victimei, căreia urma să i se însceneze o sinucidere prin spânzurare.

Inculpații au mers in preajma domiciliului victimelor unde, văzând că lipsește autoturismul acestora, au hotărât să aștepte. Între timp, au mers până la Liceul " " unde - s-a întâlnit cu prietena sa, -. Aceasta a mers cu până în zona "", ceilalți doi mergând în spate. S-au despărțit in jurul orelor 14, 20, spunându-i prietenei sale că merge in cartierul Frumoasa unde are "niște urgentă."

După aproximativ 2 ore, in jurul orelor 16, 00, după ce în prealabil, l-a sunat pe tatăl său si s-a convins că este acasă, au mers împreună la domiciliul acestuia. Au intrat în apartament cu acceptul lui si l-au rugat să acceseze, la calculatorul care se afla în dormitorul mic, Europei, sub pretextul că sunt interesați de un traseu spre Italia. În timp ce era așezat în fata calculatorului, -, care era în spate, l-a electrocutat, fără însă a reuși să producă moartea bărbatului. Acesta s-a ridicat de pe scaun, începând să-l lovească cu briceagul în partea superioară a corpului. -, care se înarmase cu un cuțit de bucătărie, a început de asemenea să lovească victima, iar, spre sfârșitul altercației, cu briceagul a lovit și -. Victima a decedat în scurt timp, rămânând in lada recamierului din dormitorul mic.

În timpul altercației, - s-a sprijinit cu mâna de lada recamierului, de pe aceasta fiind recoltate urmele papilare, identificate ulterior, ca aparținându-

În continuare, - a spălat cuțitul în chiuveta din baie, unde a rămas o de sânge ce aparține lui si care conținea celulele epiteliale ale celui dintâi.

le-a spus celorlalți doi inculpați că trebuie să o aștepte pe -, pentru că, dacă nu o omoară și pe ea, nu au rezolvat nimic.

- s-a ascuns in sufragerie, iar -, in dormitorul mare. i-a deschis ușa femeii, a salutat-o, a încuiat ușa, după care imediat a apucat-o cu mâna dreaptă de după gât, iar cu mâna i-a acoperit gura ca să nu țipe. A solicitat ajutorul celorlalți inculpați, apucând femeia de mijloc, iar de picioare. Au culcat victima in ușa dormitorului mare, cu capul În hol si cu picioarele în această cameră. a sugrumat victima vreo 10 minute si, deoarece aceasta nu, i-a cerut lui - să-i dea un cablu telefonic. a înfășurat cablul sub formă de laț în jurul gâtului victimei, i-a pus un picior pe față și a tras de capătul liber al cablului câteva minute până ce victima a decedat.

După aceasta, cei trei inculpați au improvizat un laț atipic, legat de țeava de gaz din fața bucătăriei în hol, unde toți trei au ridicat cadavrul lui, simulând o sinucidere.

Pentru susținerea variantei sinuciderii, inculpatul a consemnat la calculatorul din dormitorul mic un bilet de adio, pe o coală A 4, cu următorul text.-" Regret fapta făcută dar nu pot face pușcărie mă înșela si avea datorii la cămătari care ne amenința cu moartea, adio".În continuare, inculpații au șters urmele de sânge din hol cu cojocul femeii, au pus cojocul, un fular si niște hârtii într-un sac din plastic, pe care l-a aruncat ulterior inculpatul.

Inculpatul a căutat în locurile în care cunoștea că victimele își țin banii, dar nu a găsit. În geanta lui, inculpatul a găsit suma de 15 milioane lei, din care le-a dat lui si lui câte 5 milioane, pentru a-și cumpăra alte haine și a scăpa de cele cu care erau îmbrăcați la momentul comiterii faptei.

și au luat sacul sus-menționat și au ieșit afară, iar i-a ajuns din urmă, aflându-se la volanul autoturismului tatălui său, marca "Volkswagen Golf, cu nr. de înmatriculare AB-259-GY.

În aceeași seară, așa cum au susținut în primele declarații inculpații - si -, toți si-au schimbat hainele si au cumpărat altele noi, iar hainele vechi au fost aruncate de într-un loc necunoscut.

În cursul serii inculpatul a fost văzut de martora la volanul autoturismului tatălui său, în zona blocului în care aceasta locuiește.

Situația de fapt așa cum a fost reținută de instanță, este dovedită cu întreg materialul probator administrat în cauză, respectiv:

- procesul-verbal încheiat cu ocazia cercetării locului faptei, cu această ocazie identificându-se și ridicându-se mai multe urme, in vederea efectuării constatării tehnico- științifice biocriminalistice. În aceleași împrejurări s-a constatat că victima prezenta două șanțuri de strangulare, în zona cervicală, unul orientat oblic, corespunzător cablului de spânzurare și altul mai jos, orientat orizontal, corespunzător comprimării cu mâna a gâtului victimei; lui prezenta multiple plăgi înjunghiate (aproximativ 18 plăgi tăiate și înjunghiate), de diferite dimensiuni, descrise și în raportul de necropsie, ceea ce confirmă faptul că a fost lovit cu două cuțite, cu dimensiuni diferite;

- raportul de constatare tehnico - științifică biocriminalistică nr. -/14.01.2006 a Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General de Poliție, conform căruia s-a stabilit că urma de sânge, ridicată de pe chiuveta din baie, prezintă un amestec de profile genetice, care provin de la victima si de la inculpatul; pe cablul de spânzurare a victimei a fost descoperit un amestec de profile genetice, ce aparțin acesteia, inculpatului si inculpatului; în depozitul subunghial, recoltat de la degetul mare, arătător si mijlociu al mâinii stângi al victimei fost găsit un amestec de profile genetice, ce provin de la victimă, de la inculpatul si inculpatul; pe tastatura calculatorului, în straturile superficiale ale tastelor utilizate pentru scrierea textului ridicat de la fata locului (biletul de adio) au fost descoperite amestecuri de profile genetice, ce provin de la, si inculpatul. Pe celelalte taste sunt prezente doar profilele genetice ale victimelor; în de sânge, ridicată din cada din baie, a fost identificat profilul genetic al inculpatului.; pe volanul autoturismului ce aparținea lui, respectiv în straturile superficiale, depuse pe diverse regiuni, a fost descoperit profilul genetic al inculpatului; urma papilară, ridicată de pe lada recamierului in care a fost găsit cadavrul lui, a fost creată de relieful papilar al palmei de la mâna a inculpatului;

- raportul de constatare medico-legală nr.1873/16.01.2006 (necropsie) privind pe, din concluziile căruia rezultă că moartea acestuia a fost violentă. Ea s-a datorat insuficientei cardio - respiratorii acute, consecința hemoragiei masive externe, hemotoraxului si hemopericardului masiv in cadrul unui traumatism toracic ( plăgi înjunghiate pericardice si cardiace cu secțiune cartilaje condro-costale). Victima prezentatraumatism facial (multiple plăgi tăiate)si un traumatism cervical ( plăgi tăiate cu secționare parchet vasculo-nervos bilateral, fractură de corp vertebral C 5 fractură hioidian drept); aspectul și topografia leziunilor pledează pentru posibilitatea producerii lor prin loviri active, repetate, cu corp tăietor - înțepător ( posibil cuțit). decesul acestuia poate data cu 3 - 5 zile anterior efectuării necropsiei;

- raportul de constatare medico-legală nr. 1872/01.02.2006 (necropsie) privind pe -, rezultă că moartea acesteia a fost violentă. Ea s-a datorat insuficientei respiratorii acute, consecința comprimării căilor respiratorii superioare si ale formațiunile vasculo-nervoase ale gâtului, cu un laț dur, prin strangulare. Leziunile cranio - faciale au fost produse prin loviri active, repetate, cu obiecte contondente. Decesul poate data cu 3 - 5 zile anterior efectuării necropsiei;

- procesul-verbal încheiat cu ocazia recunoașterii din grup, din care rezultă că martora -, inițial a spus că seamănă cu tânărul foarte înalt, după care a spus că nu este el, dar a precizat că s-a uitat la acest tânăr doar câteva fracțiuni de secundă;

- declarațiile martorilor audiați în cursul urmăririi penale, dar și nemijlocit în fața instanței pe baza cărora se poate stabili participarea inculpatului la săvârșirea faptei, respectiv prezența sa la locuința victimelor, faptul că îi cunoștea pe ceilalți doi inculpați și că a fost văzut cu aceștia în ziua crimei, precum și împrejurarea că a condus autoturismul tatălui său în seara datei de 20.12.2005:

Astfel, în cauză a fost audiată martora -, care a confirmat în cursul urmăririi penale că, la data de 20.12.2005, -, însoțit fiind de doi tineri, unul foarte înalt, îmbrăcat intr-un geacă de de culoare maro închis, o pereche de blugi si din PNA, iar al doilea - înalt de circa 1, 65 metri, îmbrăcat intr-un costum de blugi de culoare albastră, au vizitat-o la Liceul " ", după care au mers pe jos spre. Aici s-au despărțit in jurul orelor 14, 20, - spunându-i că are, împreună cu ceilalți doi, o urgentă.

În cursul cercetării judecătorești, martora a nuanțat declarația susținând că nu a fost atentă la semnalmentele celor care îl însoțeau pe prietenul său, întrucât mergeau în spatele său, dar că își menține declarațiile date în cursul urmăririi penale, în care a relatat conform adevărului. A mai precizat martora că deplasarea a durat aproximativ 15 minute. A precizat martora că unul dintre cei doi era mic de înălțime iar unul foarte înalt și că a susținut și cu ocazia recunoașterii din grup că inculpatul corespunde semnalmentelor persoanei înalte, din punct de vedere al staturii, dar nu și al fizionomiei, însă a precizat că nu-și poate aminti fizionomia nici unuia dintre inculpați.

A mai susținut martora că vocea persoanei înalte nu ar corespunde totuși cu vocea inculpatului, care are o voce mai subțire, împrejurare de care și-a putut da seama cu ocazia recunoașterii din grup, când inculpatul citea ceva de pe o foaie.

Aceste susțineri ale martorei legate de memoria sa auditivă vor fi privite cu rezervă de instanță, apreciate ca fiindpro-causa, dată fiind relația sa cu inculpatul, care a adoptat pe parcursul cercetării judecătorești o atitudine nesinceră, întrucât martora a declarat că nu ar putea recunoaște decât vocea inculpatului mai înalt, nu și a celuilalt inculpat, pe motiv că acesta ar fi vorbit mai puțin. Mai mult, deși a precizat că nu a fost atentă la cei care îi însoțeau, a putut totuși preciza că este sigură că inculpatul mai înalt a vorbit mai mult, întrucât i-a putut observa cu ochiului.

Martora a declarat în cursul urmăririi penale că, în seara zilei de 20.12.2005, a sunat-o de trei ori, respectiv la 18:44, 21:19 si 21:51. In timpul convorbirii de la ora 21:19, a constatat că este in preajma blocului ei, și a vorbit cu el direct de la balconul său de la etajul 3, după care l-a văzut urcând intr-un autoturism de culoare închisă, fără portbagaj si plecând.

În faza cercetării judecătorești, martora și-a menținut declarațiile date, arătând că inculpatul o suna de mai mult timp solicitându-i să iasă împreună, însă martora nu a acceptat. În ziua de 20 decembrie, în jurul orelor 20, inculpatul a sunat-o chiar de lângă blocul în care locuiește, martora văzându-l și vorbind cu el de la balconul locuinței sale. A văzut în aceste împrejurări martora, că inculpatul conducea o mașină de culoare neagră, urcându-se la plecare la volanul acesteia. Martora nu a mai văzut anterior inculpatul, conducând un astfel de autoturism.

Martorul a dat declarații contradictorii pe parcursul desfășurării procesului penal. Astfel, în cursul urmării penale, la data de 25.12.2005, martorul a susținut că la data de 20.12.2005, în jurul orelor 12:00, l-a văzut pe ieșind din apartamentul tatălui său. A auzit martorul că l-a rugat pe inculpat să-i aducă ceva când va reveni, dar nu poate preciza ce.

Martorul a precizat că reține cu certitudine data de 20.12.2005, ca fiind cea la care s-a întâlnit cu inculpatul la lift, întrucât având un serviciu la care lucrează în ture de 12 h cu 24 h, și fiindcă luni, pe 19.12.2005 a fost de serviciu, cu siguranță, 20.12.2005, fiind ziua lui liberă, în timp ce ieșea din domiciliu cu intenția de a-și plăti telefonul și niște rate bancare, l-a văzut pe inculpat, în jurul orelor 10-12 ieșind din locuința tatălui său. A mai precizat că inculpatul era îmbrăcat cu o geacă de neagră sau maro, având pe cap o de PNA.

Cu privire la data indicată de martor, negată de inculpat, în cursul urmăririi penale s-a realizat confruntarea martorului cu inculpatul, ocazie cu care cel dintâi și-a menținut declarațiile.

Pe parcursul cercetării judecătorești, martorul a revenit cu privire la data la care s-ar fi întâlnit cu inculpatul pe casa scării, susținând că ar fi fost într-o zi de duminică, iar a doua zi ar fi plecat la țară. L-a văzut pe inculpat la ușa tatălui său, dar că nu ar fi auzit nici o discuție între aceștia. Nu își explică martorul de ce a revenit asupra declarațiilor, susținând că nici măcar nu-si amintește ce a declarat la urmărirea penală.

Instanța va reține ca exprimând adevărul declarațiile date de martor în cursul urmăririi penale, sus-prezentate, apreciind că lipsa de consecvență a martorului în cursul cercetării judecătorești a fost determinată de anumiți factori, de natură să distorsioneze adevărul.

Martorul a arătat că a văzut autoturismul, ce a aparținut lui, in preajma blocului său, situat in altă zonă a orașului I decât locuința victimei, menținându-și declarațiile date în cursul urmăririi penale și în faza cercetării judecătorești;

Martorul, propus de inculpatul, în vederea dovedirii împrejurării că pe perioada arestului preventiv a primit scrisori de la coinculpați, din care rezulta lipsa sa de implicare la săvârșirea faptelor, a declarat că a stat cu inculpatul într-o camera din penitenciar și că acesta a promis că îi dă țigări dacă va veni ca martor, pentru a în fața instanței ce îl va învăța el. Interpelat, martorul a declarat că, întrucât nu a fost de acord cu propunerea inculpatului, nu a reținut ce ar fi trebuit să declare în fața instanței. A mai precizat martorul că în Secția de maximă siguranță a penitenciarului era exclus să primești bilețele de la alte persoane și că l-ar fi auzit pe inculpatul promițând bani și țigări pentru a-i sau omorî pe coinculpați;

- declarațiile coinculpaților și, date în cursul urmăririi penale, în care aceștia au declarat că la săvârșirea faptei a participat și inculpatul, care a avut de altfel ideea comiterii celor două crime. Inculpatul - și-a menținut constant declarațiile, descriind modalitatea de comitere a faptelor, rolul și contribuția fiecăruia la săvârșirea acestora, arătând că l-a cunoscut pe prin intermediul unui prieten, iar la sfârșitul lunii noiembrie 2005, acesta i-a făcut cunoștință cu inculpatul propunându-i să-l ajute să-și omoare tatăl; inculpatul a recunoscut inițial participarea sa doar la comiterea omorului asupra victimei, susținând că la momentul când a fost sunat de inculpatul, în jurul orei 16 și când a intrat pentru prima oară în apartamentul victimelor era deja omorât; în cadrul acestei declarații inculpatul a susținut că pe data de 16.12.2005, la serviciul său s-a prezentat inculpatul care i-a spus că are o "combinație tare din care ies bani buni", fără însă a-i spune la acel moment despre ce este vorba. În cursul confruntării cu inculpatul, inculpatul a recunoscut săvârșirea faptelor, participarea sa la comiterea ambelor crime, indicându-l și pe ca fiind autor al acestora, iar cu ocazia reconstituirii la locul săvârșirii faptei, a descris modalitatea în care a fost comisă fapta asupra victimei. Pe parcursul cercetării judecătorești, inculpatul a revenit asupra acestor declarații arătând că îl cunoaște pe inculpatul de la domiciliul victimei, unde a fost chemat împreună cu în acea zi, de 20.12.2005, și că la văzut pe acesta în acea dimineață, la locuința victimei, pe care acesta a vizitat-o preț de 5-10 minute. Victima i-ar fi servit cu cafea, chemându-l ulterior să-l ajute la o. Inculpatul a revenit în jurul orelor 17,30 când l-a găsit pe inculpatul în locuința victimei, fiind deja decedat, tot acesta singur fiind și autorul omorului asupra victimei la care el doar a asistat. Declarațiile acestui inculpat date în faza cercetării judecătorești nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, prin cele relatate, încercând să susțină varianta inculpatului, însă aspectele relatate contrazic în puncte esențiale chiar relatările inculpatului de până la acest moment, fiind neplauzibile.

- declarațiile date de inculpatul pe parcursul ambelor faze procesuale; cu privire la atitudinea procesuală adoptată de inculpat pe parcursul procesului penal, instanța reține următoarele:

Inculpatul a negat săvârșirea faptei, declarând că nu a fost în acea zi, de 20.12.2005 la domiciliul tatălui său, ci cu o zi înainte, pe data de 19.12.2005, când tatăl său i-a comunicat că intenționează să plece din țară și să închirieze apartamentul din str. -. În ziua de 20.12.2005, în cursul dimineții a fost plecat în cartierul, de unde s-a întors în jurul orelor 13. Deși în declarația din 24.12.2005, la foarte scurt de la săvârșirea faptei, nu era foarte sigur dacă în acea zi sau cu o zi înainte, la domiciliul său a venit bunicul patern care a reparat o masă, în declarația din data de 13.01.2005, afirmă cu certitudine această ipoteză, arătând că bunicul său era deja la domiciliul său când s-a întors din, iar, în jurul orelor 14-15, acesta a plecat. În această declarație inculpatul nu știe dacă a mai ieșit în aceiași zi din locuință.

În legătură cu victima, inculpatul a declarat în cursul urmăririi penale că nu a văzut-o de pe data de 16 sau 17.12.2005. Nu poate preciza inculpatul în ce era îmbrăcată victima, susținând că relațiile dintre ei erau bune, excluzând însă apropierile fizice, de genul îmbrățișărilor sau a strângerilor de mână. Inculpatul a declarat că nu a condus autoturismul tatălui său de pe data de 16 sau 17.12.2005. A mai încercat inculpatul să acrediteze ideea că tatăl său ar fi avut datorii la niște cămătari și că în locuința acestuia a întâlnit diverse persoane, de la diferite firme; relațiile cu tatăl său erau bune, inculpatul ajutându-l la lucrările de amenajare a apartamentului victimelor, executând lucrări de zugrăvire, rașchetare, paluxare, montatul gresiei și faianței, cu excepția montării cablurilor electrice, întrucât nu se pricepea. Cu privire la cablul electric de 10 metri cu care a fost spânzurată victima, inculpatul a declarat că nu l-a văzut de foarte mult timp. Ulterior declarațiilor de la data de 24.12.2005 și 13.01.2006, inculpatul a refuzat să dea declarații, solicitând să i se prezinte probele administrate împotriva sa.

După prezentarea acestora, inculpatul, prin declarațiile pe care le-a dat și probele pe care le-a propus, a încercat să adapteze cele relatate la probele administrate în cauză împotriva sa.

Astfel, în declarația dată în fața instanței, deși anterior negase cu obstinație că ar fi fost pe data de 20.12.2005 la domiciliul tatălui său, inculpatul a declarat că a trecut în acea zi pe la tatăl său, în jurul orelor 10-11, unde a stat aproximativ o oră după care a plecat, întâlnindu-se în lift cu vecinul. A revenit la apartamentul unde locuia cu mama și sora sa în jurul orei 14-15, fără a putea preciza cu cine s-a întâlnit în acest interval. La domiciliu l-a ajutat pe bunicul său să repare o masă, acesta plecând în jurul orei, 16, 30, iar inculpatul ar fi rămas la domiciliu până la ora 18 când a ieșit din nou.

Ori conform declarațiilor anterioare, dincolo de împrejurarea că nu își aducea aminte dacă bunicul patern ar fi fost la domiciliul său pe 19 sau pe 20. 12.2005, bunicul său ar fi plecat la orele 14-15, și nu după ora 16, ora probabilă la care s-au săvârșit faptele.

Audiat ca martor, bunicul patern al inculpatului, nu a susținut varianta inculpatului, arătând că a fost să repare o masă la domiciliul nepoților săi la data de 25.12.2005, și că ar fi aflat despre uciderea fiului său la două zile după acest eveniment, respectiv, la 27.12.2005.

Chiar dacă este posibil, ca după trecerea timpului, martorul să nu-si aducă aminte cu precizie ziua, declarația sa nu se coroborează cu declarațiile inculpatului, date la scurt timp de la săvârșirea faptelor, când datele erau proaspete în memoria acestuia, de exemplu declarația de la 24.12.2005, în care a susținut că a revenit acasă, în jurul orelor 14-15, oră la care bunicul său a părăsit domiciliul mamei sale. Explicația constă în aceea că la acel moment, când nu se cunoștea ora probabilă a morții victimelor, inculpatul își crea un alibi pentru întâlnirea cu martora, care s-a petrecut în jurul orei 14,20.

Mai mult, în declarația dată la data de 24.12.2005, în faza urmăririi penale, mama inculpatului, a arătat că în ziua de 20.12.2005, în cursul dimineții a fost plecată în oraș pentru a plăti facturi, iar în jurul orelor 12,30 când s-a întors acasă l-a găsit pe inculpatul la domiciliu. La scurt timp s-a dus la socrul său să-l roage să vină să repare o masă, În jurul orei 14, 30, în timp ce socrul său repara masa, fiul său a plecat de la domiciliu, fără a-i spune unde merge și s-a întors când afară era întuneric.

În ce privește programul inculpatului în seara de 20.12.2005, pentru prima dată pe parcursul judecării cauzei, pentru a crea impresia instanței că nu ar fi condus autoturismul tatălui său, acesta a încercat să acrediteze ideea că a fost văzut de martora, cu un alt autoturism, aparținând unui prieten care era cu el, și că, deși nu poate preciza numărul de înmatriculare al mașinii, cu certitudine era înmatriculată în

Ori din declarațiile martorei nu rezultă împrejurarea că inculpatul ar fi fost însoțit de altă persoană în acea seară.

A mai încercat de asemenea inculpatul să susțină că inculpații și ar fi săvârșit singuri fapta, că aceștia ar fi lucrat la lucrări de amenajare a locuinței tatălui său, unde de altfel, i-a și cunoscut.

Ori pe parcursul urmăririi penale, inculpatul nu a făcut referire la asemenea împrejurări, declarând că dimpotrivă l-a ajutat personal pe tatăl său la lucrările efectuate în apartament, nefăcând vorbire de participarea și altor persoane la efectuarea acestora.

De altfel, martorul, a declarat că avea cunoștință de la, că, nemulțumit de serviciile unei echipe pe care a avut-o, a decis să efectueze singur lucrările de amenajare a locuinței și a mansardei în care firma sa își desfășura activitatea. Mai mult martorul a confirmat faptul că persoanele care veneau la, cu afaceri, erau primite la mansarda deținută de acesta, și nu în apartament așa cum a încercat să sugereze inculpatul.

Examinând probele administrate în cauză, instanța a ținut să sublinieze contradicțiile evidente între susținerile inculpatului, ale celorlalți doi participanți la săvârșirea faptei, ale martorilor din lucrări și ale celor audiați la solicitarea inculpatului.

Dincolo de acestea, instanța reține că în cauză s-au administrat probe științifice, respectiv, constatarea tehnico științifică (raportul de constatare tehnico - științifică biocriminalistică nr. -/14.01.2006 a Institutului de Criminalistică din cadrul Inspectoratului General de Poliție), din care rezultă că pe cablul de spânzurare a victimei a fost descoperit un amestec de profile genetice, ce aparțin acesteia, inculpatului si inculpatului; în depozitul subunghial, recoltat de la degetul mare, arătător si mijlociu al mâinii stângi al victimei fost găsit un amestec de profile genetice, ce provin de la victimă, de la inculpatul si inculpatul; pe tastatura calculatorului, în straturile superficiale ale tastelor utilizate pentru scrierea textului ridicat de la fata locului (biletul de adio) au fost descoperite amestecuri de profile genetice, ce provin de la, si inculpatul. Pe celelalte taste sunt prezente doar profilele genetice ale victimelor; pe volanul autoturismului ce aparținea lui, respectiv în straturile superficiale, depuse pe diverse regiuni, a fost descoperit profilul genetic al inculpatului, care relevă cu certitudine participarea inculpatului la săvârșirea faptelor ce i se impută.

Explicațiile prezentate de acesta referitoare la identificarea profilului său ADN pe obiectele expertizate, sunt contradictorii și lipsite de suport faptic. Astfel, cu privire la cablul folosit pentru spânzurarea victimei, inculpatul a prezentat mai multe variante, deși inițial, a spus că nu a mai văzut respectivul cablu de foarte mult timp; în ce privește amestecul de profile genetice recoltat din depozitul subunghial al victimei, deși inițial inculpatul a spus că a văzut-o pe aceasta pentru ultima oară la data de 16 sau 17.12.2005, și că între ei erau excluse apropierile fizice, ulterior, în fața evidenței probei științifice, în cursul cercetării judecătorești a susținut o variantă neplauzibilă, cu totul inedită, prin care a încercat să acrediteze ideea că, în seara de 19 decembrie 2005, victima a ieșit cu inculpatul cu rolele, încercând în mai multe rânduri să se prindă de acesta, pentru a-și menține echilibrul.

Este însă evident că profilul genetic a inculpatului a putut fi recoltat din depozitul subunghial al victimei, în urma încercărilor acesteia de a-l îndepărta pe inculpat în timp ce o strangula; de asemenea relevanță prezintă și împrejurarea că de pe straturile superficiale ale tastelor utilizate pentru scrierea textului ridicat de la fata locului (biletul de adio) au fost descoperite amestecuri de profile genetice, ce provin de la, si inculpatul; pe celelalte taste sunt prezente doar profilele genetice ale victimelor.

Analizând ansamblul probator administrat în cauză, instanța apreciază că vinovăția inculpatului, privitor la săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa prin actul de sesizare, este pe deplin dovedită.

În drept,

Fapta inculpatului, care la data de 20.12.2005, după o pregătire prealabilă cu privire la data comiterii faptei, a mijloacelor de săvârșire a acesteia, identificarea și cooptarea persoanelor care să-l ajute la comiterea faptei, ajutat de numiții și, prin multiple lovituri de cuțit, multe dintre ele în zona facială, a suprimat viața tatălui său (urmărind intrarea în posesia bunurilor acestuia), iar prin strangulare și ulterior, prin spânzurare, a provocat moartea concubinei acestuia, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de omor calificat și deosebit de grav (săvârșit cu premeditare, din interes material și, prin cruzimi asupra a două persoane, dintre care una era rudă apropiată), prev. de art. 174 - 175 lit. "a, b, c" - 176, lit. "a, b" Cod penal, cu aplicarea art. 75 lit. "a" Cod penal.

Pentru săvârșirea acestei infracțiuni inculpatul va fi condamnat.

La individualizarea judiciară a pedepsei și a modalității de executare a acesteia, în lumina criteriilor generale de individualizare a pedepselor prescrise de art. 72 din Codul Penal, instanța, având în vedere - pe de o parte - gradul de pericol social concret deosebit de ridicat al infracțiunii săvârșite, modul și împrejurările concrete ale comiterii acesteia (respectiv, cu premeditare, din interes material și, prin cruzimi asupra a două persoane, dintre care una era rudă apropiată, contribuția majoră a acestuia la săvârșirea faptei, precum și împrejurarea că la comiterea faptei au participat trei persoane, circumstanță reale agravantă prevăzută de art. 75 lit. "c" din Codul Penal), iar - pe de altă parte - având în vedere persoana inculpatului care deși nu este cunoscut cu antecedente penale, a avut o poziție procesuală necorespunzătoare în fața organelor judiciare, în ambele faze procesuale, nerecunoscând săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa, (prin conduita sa procesuală - având în vedere ingestia repetată de substanțe toxice, în afara prescripției medicale, înaintea termenelor de judecată, ducând la tergiversarea procesului penal, ținând seama de împrejurarea că în cauză s-au efectuat expertize medico-legale, care au stabilit că starea de boală a inculpatului nu-l împiedică să participe la proces), instanța deci, funcție de toate aceste criterii, având în vedere că limitele speciale ale pedepselor pentru infracțiunea săvârșită de inculpatul, sunt detențiunea pe viață sau închisoarea de la 15 la 25 ani și interzicerea unor drepturi, apreciază că scopul pedepsei, conform art. 52 din Codul Penal, și implicit reeducarea inculpatului pot fi atinse prin aplicarea pedepsei cu închisoarea, (nu al detenției pe viață, prevăzută alternativ în textul de lege incriminator) al cărei maxim, apreciat ca neîndestulător față de gravitatea faptei, și reținerea circumstanței agravante prev. de art. 75 lit. "c" Cod penal, va fi sporit cu 3 (trei) ani închisoare, în acord cu dispozițiile art. 78 alin. 1 din Codul Penal, cu executare în regim de detenție.

Instanța, văzând limitele de pedeapsă, natura și gravitatea faptei, precum și caracterul obligatoriu, prevăzut de lege în art. 176 Cod penal, va aplica inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 lit. "a și b" Cod penal, în limitele prevăzute de art. 53 alin. 2 lit. "a" Cod penal, respectiv pe o durată de 8 ani.

Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 din Codul Penal va aplica inculpatului pedeapsa accesorie a interzicerii exercițiului drepturilor prevăzute de art. 64 lit. "a și b" din Codul Penal.

Instanța nu va dispune interzicerea și a dreptului prev. de art. 64 lit. "c" Cod penal, întrucât inculpatul nu s-a folosit la săvârșirea faptei de vreo funcție, profesie sau activitate.

Având în vedere că scopul pedepsei va fi atins și reeducarea inculpatului este posibilă doar prin executarea în regim privativ de libertate a pedepsei aplicate inculpatului, în temeiul dispozițiilor art. 350 Cod procedură penală instanța va menține starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și perioada arestării preventive a inculpatului, începând cu data de 19.01.2006, la zi.

Va lua act că partea vătămată, moștenitoarea victimei, în calitate de fiică a acestuia, nu s-a constituit parte civilă în cadrul procesului penal.

În procesul penal s-a constituit parte civilă, cu suma de 3 miliarde lei, numita, mama victimei.

În dovedirea pretențiilor reprezentând daune morale, solicitate de partea civilă, s-a administrat proba cu declarația martorului -, din care rezultă că infracțiunea săvârșită de inculpatul, având drept consecință moartea fiicei părții civile, au adus grave prejudicii morale părinților victimei, care aveau doar un singur copil, respectiv pe victima. Răspunderea civilă delictuală a inculpatului apare ca o consecință firească și necesară pentru repararea, în măsura în care acest lucru este posibil prin plata unei sume de bani, a consecințelor deosebite și inegalabile pe care le-a produs prin fapta sa.

Instanța reține în soluționarea laturii civile, că prin sentința penală nr. 532/10.09.2007 a Tribunalului Iași, menținută prin decizia penală nr. 183/06.11.2007, a Curții de APEL IAȘI, rămasă definitivă prin decizia penală 441/05.02.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, ceilalți doi participanți la săvârșirea faptei, respectiv - și au fost obligați în solidar la plata sumei de 3 miliarde lei vechi, cu care partea vătămată s-a constituit parte civilă față de toți cei trei inculpați.

Cum în ceea ce privește cuantumul prejudiciului cauzat, instanța apreciază că acesta a fost dovedit în integralitatea sa, va obliga în temeiul dispozițiilor art. 14 și 346 Cod procedură penală coroborat cu dispozițiile art. 998 Cod civil, cu referire la art. 1003 Cod civil și pe inculpatul la plata aceleași sume, de 3 miliarde de lei vechi, sumă la care prin sentința penală sus-menționată au fost deja obligați și - și, în solidar, și pe care partea civilă în virtutea principiului solidarității obligației de plată o va putea recupera (o singură dată) de la oricare dintre cei trei inculpați.

Împotriva sentinței, inculpatul a declarat apel, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Hotărârea se fundamentează pe coroborarea greșită și selectivă a probelor administrate. Există contradicții în declarațiile martorilor și ale coinculpaților. Inculpatul deși îl implică și pe în comiterea faptei la urmărirea penală, în fața instanței revine și declară că au omorât-o pe concubina tatălui inculpatului doar el împreună cu inculpatul, fără contribuția inculpatului.

În al doilea rând nu i s-a acordat inculpatului posibilitatea de a-și dovedi nevinovăția și a formula apărări raportat la poziția sa procesuală. Nu a beneficiat de prezumția de nevinovăție și nu a avut posibilitatea de a-și administra probe. Persoanele care au putut să-și susțină varianta de a nu se fi aflat la locul faptei, mama, sora și bunicul său au fost audiate succint și după lungi insistențe.

Bunicul inculpatului arată în declarație că în ziua omorului s-a aflat la domiciliul inculpatului unde a reparat o masă, a sosit în jurul orelor 14,00 și a plecat la 16,30.

În procesul-verbal de cercetare la locul faptei din 24 decembrie 2005 se precizează că monitorul calculatorului purta textul de adio scris de către din 20 decembrie 2005, scris la finalul acțiunii așa cum relatează inculpatul. În numai J de oră inculpații nu s-ar fi putut întâlni și să omoare pe tatăl său și apoi să șteargă urmele și să o omoare și pe concubină după 10 minute și să scrie un bilet de adio.

Martorii audiați nu confirmă varianta din rechizitoriu. Martora - nu-l recunoaște pe inculpatul nici după statură nici udpă voce. Martora nu confirmă că inculpatul ar fi luat autoturismul tatălui său marca Volkswagen Golf negru.

În ce privește probele științifice acestea nu stabilesc cu certitudine faptul că inculpatul este autorul crimelor. Pe cablul de spânzurare cât și în depozitul subunghial al victimei se găsesc amestecuri de profile genetice de la minimum 3 persoane, dintre care PI, persoana necunoscută. Probele nu conduc cu certitudine la concluzia că inculpatul s-ar fi aflat la locul faptei în momentul uciderii celor oi și nu îl indică ca autor al faptei.

Biletele scrise în penitenciar de inculpatul și adresate inculpatului prin care îl amenința că îl vor indica ca autor al faptei dacă nu primește o sumă de bani, nu au fost amintite de instanță și valorificate prin hotărâre.

Probele nu dovedesc vinovăția și faptele inculpatului.

A solicitat audierea martorilor, sora și, mama, care au fost audiate în apel.

Solicită achitarea în temeiul art. 10 lit. "c" Cod procedură penală.

Apelul este nefondat.

Situația de fapt reținută de instanța de fond corespunde probelor care au fost complet și just apreciate și reprezintă adevărul.

Probele administrate în cauză, cercetarea locului faptei, constatarea tehnico-științifică, proces-verbal încheiat la recunoașterea din grup, declarațiile martorilor care sunt analizate în detaliu prin hotărârea atacată, analiză legală și pertinentă dovedesc cu certitudine faptele inculpatului, participarea activă în moartea celor două victime și mobilul crimei dovedit ca fiind unul de ordin material, interesul fiind direct al inculpatului.

După examinarea în detaliu a tuturor probelor instanța a coroborat probele administrate, luând în considerare și declarațiile coinculpaților și ca și declarațiile inculpatului reținând și înlăturând probele în măsura în care se completează sau se exclud una pe cealaltă.

Probele științifice, care au relevat prezența profilului genetic al inculpatului în depozitul subunghial și pe cablul de spânzurare al victimei și pe tastatura calculatorului în straturi superficiale ale tastelor utilizate la scrierea textului de adio, îl plasează pe inculpat la locul crimei în momentul comiterii faptelor cu certitudine, ca și declarațiile coinculpaților. În acest context, declarațiile date de bunic, mama și sora (a acesteia din urmă fiind mai evazivă) sunt nesincere, inculpatul neputând să se găsească în mai multe locuri în același timp și în mod just trebuie înlăturate, neputând să-l absolve de răspundere penală.

Curtea reține ca just, legal și pertinent procedeul de coroborare a probelor care dovedesc faptele și vinovăția inculpatului așa cum au fost reținute.

Nu există dubiu asupra vinovăției care să profite inculpatului.

Acesta a avut posibilitatea în cursul procesului penal să-și propună probe, iar probele sale au fost administrate. Faptul că ele nu fundamentează hotărârea fiind consideratepro causași contrazise de probe testimoniale și științifice nu poate constitui element de critică în sensul neacordării dreptului la apărare și a prezumției de nevinovăție. Nu există date în cauză că prezumția de nevinovăție a fost încălcată în cazul inculpatului.

Toate probele cauzei îi dovedesc faptele și vinovăția inculpatului în comiterea lor cu certitudine.

Martora - l-a recunoscut din grup pe inculpatul ca fiind tânărul foarte înalt după care a declarat că nu este el, că nu i-a văzut decât câteva secunde semnalmentele, însă în declarația inițială de la urmărire penală luată în preajma evenimentelor a povestit despre acest tânăr înalt și traseul urmat de inculpați.

Susținerile și interpretările date probelor prin motivele de recurs nu pot fi primite, sunt contrazise de probele cauzei.

Instanța a stabilit fundamentat pe probe, motivând soluția dată, faptele, vinovăția inculpatului și încadrarea juridică, sentința de condamnare fiind legală și temeinică. Inculpatul a săvârșit infracțiunea pentru care este judecat și limitele tragerii la răspundere penală s-au stabilit proporțional cu faptele și persoana inculpatului în limite legale.

Așa fiind, conform art. 379 pct. 1 lit. "b" Cod procedură penală va respinge ca nefondat apelul inculpatului, va menține sentința penală atacată ca fiind legală și temeinică.

Conforma art. 350 Cod procedură penală și 160 ind. b Cod procedură penală va menține starea de arest a inculpatului și va deduce din pedeapsă durata arestării preventive de la 17 martie 2008 la zi.

Văzând și dispozițiile art. 192 Cod procedură penală,

PENTRU ACESTE MOTIVE,

ÎN NUMELE LEGII,

DECIDE:

Respinge, ca nefundat, apelul formulat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 173 din 17 martie 2008 pronunțată de Tribunalul Iași în dosarul nr-, sentință pe care o menține.

Menține starea de arest a inculpatului, iar în baza art. 88 Cod penal, deduce arestarea preventivă a inculpatului de la 17 martie 2008 la zi.

Obligă pe apelant să plătească statului suma de 100 Ron cu titlu de cheltuieli judiciare.

Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, azi 30 Octombrie 2008.-

PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,

Grefier,

Red.

Tehnored.

Tribunalul Iași:

17.11.2008

2 ex.-

CURTEA DE APEL IAȘI

DOSAR NR-

Emisă la data de 17.11.2008

Către,

PENITENCIARUL IAȘI

Vă comunicăm alăturat un exemplar de pe decizia penală nr.127 din 30.10.2008 pronunțată de Curtea de APEL IAȘI în dosarul cu numărul de mai sus, spre a-i fi înmânată de luare la cunoștință inculpatului, fiul lui și, născut la data de 09.09.1983, în prezent deținut în unitatea dvs.

Grefier,

Președinte:Ciubotariu
Judecători:Ciubotariu, Tatiana Juverdeanu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Plangere rezolutie ordonanta procuror Art 278 cpp. Sentința 131/2008. Curtea de Apel Iasi