Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 17/2009. Curtea de Apel Constanta
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
SECTIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR.17/MP
Ședința publică din data de 8 octombrie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Adriana Ispas
JUDECĂTOR 2: Maria Uzună
Grefier - - -
Cu participarea Ministerului Public prin procuror -
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, împotriva sentinței penale nr.53 din data de 05 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, trimis în judecată pentru infracțiunea prevăzută și pedepsită de art.174 Cod penal.
În conformitate cu disp.art.297 Cod procedură penală, la apelul nominal făcut în ședință publică, se prezintă apelantul inculpat - în stare de arest și asistat de avocat din oficiu - în baza împuternicirii avocațiale nr.1612/2009, emisă de Baroul d e Avocați
Procedura este legal îndeplinită, părțile fiind citate cu respectarea dispozițiile art.176-181 Cod procedură penală.
Grefierul de ședință, învederează instanței că la dosar a fost depus raportul de expertiză medico-legal întocmit de Serviciul de Medicină Legală C și restituit dosarul instanței.
În conformitate cu dispozițiile art.301 Cod procedură penală, părțile prezente arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, nu are de ridicat excepții din oficiu conform art.302 Cod procedură penală, constată îndeplinite cerințele art.375-376 Cod procedură penală și acordă cuvântul părților pentru dezbateri în ordinea prevăzută de art.377 Cod procedură penală.
Având cuvântul, avocat pentru apelantul inculpat, arată că față de raportul de expertiză medico-legală, înțelege să solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond, redozarea pedepsei în sensul reducerii acesteia Apreciază că în raport de dispozițiile art.72 Cod penal, pedeapsa aplicată inculpatului a fost în mod greșit individualizată, nu s-a dat eficiență în totalitate circumstanțelor personale ale inculpatului, fapta a fost săvârșită sub imperiul afecțiunii psihice de care suferă inculpatul Consideră că părinții copilului nu trebuia să-l lase pe acesta în grija apelantului, astfel încât vinovăția sub forma culpei incumbă și acestora. Solicită a se da o mai mare eficiență dispozițiilor art.74 alin.(2) Cod penal și art.76 lit.a) Cod penal și să se dispună reducerea cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Solicită admiterea apelului, desființarea sentinței pronunțată de Tribunalul Constanța și pe fond solicită redozarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului pedepsei sub minimul special prevăzut de lege.
Cu privire la măsura arestării preventive, raportat la temeiurile reținute inițial și raportul de expertiză medico-legală, arată că lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, formulează concluzii de respingere a apelului formulat de inculpatul și de menținere a sentinței de fond, ca temeinică și legală. Învederează instanței că raportul de expertiză medico-legală este edificator, demonstrează vinovăția inculpatului în săvârșirea faptei care i s-a reținut în sarcină. Solicită a se avea în vedere că la momentul săvârșirii faptei inculpatul se afla în stare de recidivă postcondamnatorie și să se dispună menținerea măsurii arestării preventive dispusă față de acesta, întrucât temeiurile care au stat inițial la baza luării măsurii arestării preventive, subzistă, nu s-au schimbat.
Având ultimul cuvânt, apelantul inculpat arată că este de acord cu concluziile formulate de apărătorul său și susține că este nevinovat.
- CURTEA -
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.53 pronunțată la data de 05.02.2009, în dosarul penal nr-, Tribunalul Constanțaa hotărât:
"În baza art.174- 175 lit.c),d) Cod penal cu aplic. art.37 lit.a) Cod penal, condamnă pe inculpatul
- fiul lui și, născut la data de
31.05.1968, în loc. jud.C, CNP
-,
la pedeapsa de 17( șaptesprezece) ani închisoare. În baza art.65 alin. 2 Cod penal rap. la art.66 Cod penal aplică inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II- a și lit. b Cod penal pe o perioadă de 5 ani, ce se execută după executarea pedepsei principale.
În baza art. 61 Cod penal, revocă beneficiul liberării condiționate din pedeapsa de 3 ani și 2 luni închisoare aplicată inculpatului prin sentința penală nr. 2122 / 26.10. 2004 Judecătoriei Constanța și contopește restul rămas neexecutat de 379 zile închisoare cu pedeapsa aplicată prin prezenta sentință, în final, inculpatul execută pedeapsa cea mai grea, de 17( șaptesprezece ani ) ani închisoare și pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor, prev. de art. 64 alin. 1 lit. a teza a II- a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 Cod penal, interzice inculpatului exercițiul drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II - a și lit. b Cod penal ca pedeapsă accesorie.
În baza art.88 Cod penal,deduce din pedeapsa aplicată perioada executată prin arest preventiv,de la data de 1.03. 2008 ( data punerii în executare a mandatului de arestare preventivă nr. 14 / 22. 02. 2008 ), la zi.
În baza art.350 alin. 1 Cod procedură penală rap. la art. 160 alin. 1 și alin. 3 Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpatului.
- act că părțile vătămate și nu s- au constituit părți civile în procesul penal.
În baza art. 191 și art. 189 Cod procedură penală, obligă inculpatul la plata sumei de 1740 lei reprezentînd cheltuieli judiciare către stat din care 1100 lei din faza de urmărire penală ( respectiv, 1000 lei cheltuieli judiciare și 100 lei onorariu avocat oficiu - pentru av. ) și 640 lei ocazionate de faza de judecată (respectiv, 500 lei cheltuieli judiciare și 100 lei onorariu avocat oficiu pentru av. precum și 40 lei onorariu avocat oficiu pentru av. )."
Pentru pronunțarea hotărârii, instanța de fond a stabilit situația de fapt următoare:
La data de 26.01.2008 având sub supraveghere pe micuțul în vârstă de doi ani, inculpatul i-a aplicat acestuia lovituri ce au condus la o contuzie meningo-cerebrală consecutivă unui traumatism cranio-cerebral cu dublă fractură de oase de craniu, boltă și bază, respectiv la intrarea în starea de comă, iar la data de 7.02.2008 la deces.
Împotriva hotărârii de condamnare, inculpatul a declarat apel motivând inițial că este nevinovat;ulterior reformulând motivul de apel, apelantul inculpat a solicitat reindividualizarea pedepsei în sensul reducerii cuantumului acesteia.
Examinând hotărârea prin prisma criticilor apelantului, Curtea constată că apelul este nefondat pentru următoarele considerente>
Conform art.345 cod procedură penală, instanța pronunță condamnarea când constată existența faptei, că aceasta constituie infracțiune și a fost săvârșită de inculpat;dar potrivit art.52, art.66 cod procedură penală, vinovăția inculpatului trebuie stabilită dincolo de orice îndoială în cadrul unui proces cu respectarea exigențelor prev. art.6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale și art.21 din Constituție.
Neformulându-se critici cu privire la modul în care s-au aplicat dispozițiile legale referitoare la garanțiile procesuale, a regulilor de procedură în fazele anterioare ale cauzei (urmărire penală, judecata în primă instanță), verificând din oficiu în limitele competențelor legale aceste aspecte, s-a constatat că inculpatul a dispus de timpul și înlesnirile necesare pregătirii apărării, a beneficiat de asistență juridică calificată și a avut efectiv posibilitatea administrării pe parcursul procesului, în ședințe publice, atât a probelor acuzării- martori, înscrisuri, examinări medico-legale cât și a probelor apărării-audierea sa, martori, înscrisuri privind circumstanțele personale. Mai mult, și, cu ocazia soluționării apelului (având în vedere caracterul devolutiv al acestei căi de atac), Curtea a admis, în apărare, completarea raportului de examinare medico-legal (iar pe baza concluziilor completatoare ale Serviciului de Medicină-Legală privind modalitatea de producere a leziunilor victimei, inculpatul nu a solicitat efectuarea unei noi expertize, ci dimpotrivă, a reformulat motivul de apel).
Sub aspectul acțiunii penale, pe baza probelor administrate în primă instanță, precum și în cursul urmăririi penale în condiții de legalitate -procesul-verbal de cercetare la fața cu planșa foto, rapoartele de expertiză medico-legale, declarațiile părților vătămate și coroborate cu declarațiile, rezultă că tribunalul a stabilit în mod corect situația de fapt și încadrarea juridică corespunzătoare, dovedindu-se cu certitudine că, în ziua de 26.01.2008, în timp ce ceilalți membrii ai familiei s-au deplasat la înmormântarea unui vecin, inculpatul a rămas la locuința mamei sale, având sub supraveghere pe micuțul în vârstă de doi ani, nepotul său ocazie cu care, la un moment dat, fiind deranjat de plânsul acestuia, l-a lovit, cauzându-i leziuni care au condus la data de 7.02.2008 la deces, faptă prev. de art.174- 175 lit.c),d) cod penal; din raportul de constatare medico-legală nr.74/2 din 15.02.2008 întocmit de Serviciul de Medicină Legală C, rezultă că moartea copilului a fost violentă și s-a datorat contuziei meningo-cerebrale consecutiv unui traumatism cranio-cerebral cu dublă fractură de oase de craniu, boltă și bază, leziunile de violență au putut fi produse prin lovire activă cu corp dur, în două succesiuni și au legătură directă cu cauza morții, iar, prin raportul de expertiză medico-legală nr-/2.10.09 efectuat de același serviciu, se precizează că mecanismul de producere a leziunilor a fost cel mai probabil prin lovirea activă de corp dur (izbirea extremității cefalice de corp/plan dur), nu prin cădere (lovire pasivă).
Apărările inculpatului că "este nevinovat deoarece nu l-a lovit pe, dar l-a văzut căzut din pat, făcându-i-se rău" sunt înlăturate de declarațiile declarațiile părților vătămate și coroborate cu declarațiile martorelor și coroborate cu concluziile medico-legale potrivit cărora copilul a suferit leziunile pe perioada cât a rămas singur cu inculpatul fiind amândoi încuiați în locuință, fapt confirmat și de către inculpat;în același sens, se mai are în vedere că, la efectuarea necropsiei, nu s-au constatat traumatisme vechi, anterioare momentului rămânerii minorului cu inculpatul care să fi condus la deces.
Referitor la individualizarea pedepsei, potrivit criteriilor prev. de art.72 cod penal printre care și pericolul social concret sporit în cauza al faptei, dat de manifestarea violentă a inculpatului, lovirea unei ființe lipsită de apărare și pe care ar fi trebuit să o protejeze, în mod repetat, cu intensitate, producându-i leziuni grave care au și condus la suprimarea vieții acesteia, pedeapsa trebuie să fie aspră considerente pentru care pedeapsa de 17 ani închisoare este de natură să asigure prevenția generală, reeducarea inculpatului, să dea o minimă satisfacție opiniei publice profund marcată de asemenea fapte violente, mai ales când victima este un copil.
In contextul activității infracționale, în condițiile în care prin raportul de expertiză psihiatrică s-a stabilit că discernământul a fost nealterat, afecțiunea psihică prezentată de inculpat nu constituie o circumstanță atenuantă în sensul art.74 cod penal și nu conduce la o atenuare a răspunderii penale, a periculozității faptei sau autorului, nefiind aplicabile dispozițiile art.76 cod penal.
Prin urmare, pentru considerentele expuse și negăsind vreun caz de nulitate a hotărârii, apelul este nefondat și, în baza art. 379 pct.1 lit."b" cod procedură penală, va fi respins.
Adăugându-se timpul scurs de la pronunțarea hotărârii conform art.383 cu referire la art.381 cod procedură penală, se va deduce arestul preventiv de la 05.02.09.
Conform art.383 cu referire la art.350 alin.1 cod procedură penală, prin hotărâre, instanța are obligația să se pronunțe asupra menținerii sau revocării măsurii arestării preventive a inculpatului.
Astfel, potrivit art.5 pct.1 lit.c) din Convenția Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului și Libertăților Fundamentale referitor la cazurile de excepție în care o persoană poate fi lipsită de libertate, apelantul inculpat a fost, inițial arestat în vederea aducerii sale în fața autorităților judiciare competente existând motive verosimile de a bănui că a săvârșit o infracțiune.
Ulterior, măsura arestării a fost menținută pe baza condamnării pronunțată de un tribunal competent ( art.5 pct.1 lit.a) Convenție), respectiv în temeiul condamnării inculpatului la pedeapsa principală de 17 ani închisoare, pentru infracțiunea de "omor calificat".
Chiar dacă sentința nu este definitivă, dar cu o anumită valoare asupra vinovăției și responsabilității apelantului inculpat, față de probele aflate la dosar până în acest moment, temeiurile care au stat la baza luării măsurii arestării nu au încetat și impun în continuare privarea sa de libertate, motiv pentru care va fi menținută cu referire și la art.160 alin.3 cod procedură penală.
Respingându-se calea de atac potrivit art.192 alin.2 cod procedură penală, apelantul va fi obligat la plata sumei de 580 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conform art.189 cod procedură penală, a Protocolului încheiat la 26.11.08 între Ministerul justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România, onorariul în sum de 200 lei pentru avocat care a asigurat asistența juridică din oficiu se va plăti din fondurile Ministerului Justiției.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
"În baza art.379 pct.(1) lit.b) Cod procedură penală, respinge apelul penal declarat de inculpatul - deținut în Penitenciarul Poarta Albă, județul C, împotriva sentinței penale nr.53 din data de 5 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Constanța, în dosarul penal nr-, ca nefondat.
Conform art.192 alin.2 cod procedură penală, obligă apelantul la plata sumei de 580 lei cheltuieli judiciare către stat.
Conf. art.189 cod procedură penală, a Protocolului încheiat la 26.11.2008 între Ministerul justiției și Uniunea Națională a Barourilor din România, onorariul de 200 lei pentru avocat se va plăti din fondurile
Conform art.383 cu referire la art.381 Cod procedură penală, deduce arestul preventiv de la 05.02.2009.
Potrivit art.383 cu referire la art.350 alin.(1) și art.160 Cod procedură penală, menține starea de arest preventiv a inculpatului - fiul lui și, născut la 31.05.1968, o până la o perioadă de 60 zile de la 08.10.2009.
Potrivit art.309 alin. ultim cod procedură penală, minuta s-a întocmit în 2 ex.
Cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare pentru părțile prezente și de la comunicare pentru cele lipsă.
Pronunțată în ședință publică, azi, 08.10.2009.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Jud. fond.:
tehnored.dec.jud.: -
3 ex./23.10.09
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar penal nr-
CATRE,
PENITENCIARUL POARTA ALBĂ
In conformitate cu dispozițiile art. 360 alin. 3 cod pr.penală, vă înaintăm alăturat copia deciziei penale nr.17/MP din data de 8 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, pentru a fi comunicată inculpatului - fiul lui și, născut la 31.05.1968.
PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CONSTANȚA
- SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE PENALE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar penal nr-
CATRE,
PENITENCIARUL POARTA ALBĂ
In conformitate cu dispozițiile art. 360 alin. 3 cod pr.penală, vă înaintăm alăturat copia deciziei penale nr.17/MP din data de 8 octombrie 2009, pronunțată de Curtea de Apel Constanța, pentru a fi comunicată inculpatului - fiul lui și, născut la 31.05.1968.
PREȘEDINTE DE COMPLET, GREFIER,
Președinte:Adriana IspasJudecători:Adriana Ispas, Maria Uzună
