Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 19/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
Dosar nr-.
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 19/
Ședința publică din 26 februarie 2009
PREȘEDINTE: Doru Mercan dr. - -, președinte secție
JUDECĂTOR 2: Dumitru Diaconu
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin
procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 26 aprilie 1981, în Curtea de A, jud. A, domiciliat în, jud. A, - -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr. 25 din data de 21 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
Ședința a fost înregistrată conform art. 304 alin.1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns: apelantul inculpat, în stare de arest și asistat de avocat, desemnat din oficiu pentru acesta conform delegației avocațiale nr. 734/2009, depusă la dosar, intimatul parte civilă, personal, lipsă fiind intimații părți civile G și -.
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Se depune la dosar delegație avocațială, din partea avocat, desemnat din oficiu pentru apelant.
Curtea, permite apărătorului, desemnat din oficiu pentru inculpat, în baza dispozițiilor art. 172 alin. 7 din Codul d e procedură penală, să ia contact cu acesta deoarece se află în stare de arest.
Apelantul inculpat, întrebat fiind, arată că este de acord să dea declarație.
Curtea, procedează la audierea apelantului inculpat, declarațiile acestuia fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Părțile prezente având pe rând cuvântul, arată că nu mai au cereri de formulat.
Curtea, constată cauza în stare de judecată și trece la soluționarea apelului, acordând părților prezente cuvântul asupra acestuia.
Avocat pentru apelantul inculpat solicită admiterea apelului și redozarea pedepsei. Solicită instanței să se rețină scuza provocării urmare incidentului dintre victimă și inculpat, ambii fiind sub influența alcoolului. Să se constate că inculpatul a avut o poziție oscilantă datorită nivelului său scăzut în aprecierea faptelor și consecințelor acestora. Nu a vrut să ascundă adevărul ci a considerat că, nu este esențială pentru soluționarea cauzei, declarația sa.
Cu privire la starea de arest lasă la aprecierea instanței.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a apelului, hotărârea atacată fiind legală și temeinică. Individualizarea pedepsei s-a făcut în raport de pericolul social și ținând cont de persoana inculpatului. Până la acest termen de judecată apelantul inculpat nu a declarat nimic referitor la faptă, și nu înțelege de cine i-a fost frică, în declarația sa relatând faptul că nu a povestit detalii șefului de post deoarece i-a fost frică, aceste relatări fiind consemnate în declarația dată de inculpat la acest termen de judecată.
Cu privire la starea de arest pune concluzii de menținere a acesteia întrucât subzistă temeiurile avute în vedere inițial la luarea acestei măsuri.
Intimata parte civilă, având cuvântul, solicită respingerea apelului și obligarea inculpatului la plata daunelor.
Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, susține că îi pare rău și regretă săvârșirea faptei, dar precizează că i-a fost frică deoarece a fost bătut de mascați atunci când a fost arestat. Solicită reducerea pedepsei fiind de acord și cu plata despăgubirilor civile.
Referitor la starea de arest, arată că, dorește să fie pus în libertate.
CURTEA:
Asupra apelului penal de față;
Deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.25 din 21 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș, în baza art.174 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 26.04.1981, domiciliat în comuna, județul A, CNP -, în prezent deținut în Penitenciarul Colibași, la 20 ani închisoare și 5 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a și b Cod penal, cu executarea în condițiile art.57,71 Cod penal, raportat la art.64 lit.a,b Cod penal.
În baza art.350 Cod pr.penală, s-a menținut starea de arest a inculpatului și potrivit dispozițiilor art.88 Cod penal, s-a dedus reținerea și arestul preventiv, începând cu data de 17 decembrie 2007, la zi.
În baza art.14 Cod pr.penală, raportat la art.998,999 cod civil s-a admis acțiunea civilă și a fost obligat inculpatul să plătească părților civile G și - suma totală de 30.000 lei despăgubiri civile, din care, 10.000 lei reprezentând daune materiale și 20.000 lei reprezentând daune morale.
De asemenea, a fost obligat inculpatul la 550 lei cheltuieli judiciare către partea civilă G și la 1700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care, 40 lei onorariu avocat oficiu, la instanța de fond.
S-a reținut, în esență, că prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Argeșa fost trimis în judecată, în stare de arest preventiv, inculpatul, pentru săvârșirea infracțiunii de omor, prevăzută și pedepsită de art.174 Cod penal, constând în aceea că, la data de 15 decembrie 2007, în timp ce inculpatul se afla în locuința victimei G, în vârstă de 80 de ani din comuna, județul A, pe fondul unui conflict spontan, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri în zona capului și toracelui, provocându-i leziuni ce au condus la deces.
Efectuând cercetarea judecătorească în cauză, prima instanță a reținut următoarele:
Inculpatul obișnuia să consume băuturi alcoolice, fie acasă, fie în comună - la bar. Când acest consum avea loc acasă, de cele mai multe ori împreună cu fratele său, pe nume, fiind amândoi în stare de ebrietate ajungeau în repetate rânduri să se ia la ceartă și chiar la bătaie.
În dimineața zilei de 15 decembrie 2007, în jurul orelor 10,00; inculpatul a mers la un bar din sat și i-a cerut vânzătoarei - martora - o Ť. și o țigară. Întrucât nu avea bani și era deja în stare de ebrietate, aceasta l-a refuzat fapt ce l-a determinat pe inculpat să plece și să se îndrepte spre cătunul.
După aproximativ două ore, inculpatul a revenit în bar, îmbrăcat cu aceleași haine de culoare închisă,și, din nou, i-a cerut vânzătoarei o Ť. și o țigară, iar aceasta i-a oferit doar o țigară, iar țuica i-a plătit-o un alt consumator din bar, pe nume. După ce a băut țuica, inculpatul i-a cerut respectivului băiat să-l mai "cinstească" cu încă una, însă, fiind refuzat, a plecat tot spre cătunul.
Din dorința de a mai bea niște Ť. inculpatul a hotărât să meargă la victima G, un în vârstă de 80 de ani, care locuia în același sat cu inculpatul și căruia, acesta încă din copilărie, îi efectua diferite munci în gospodărie contra-cost. În drum spre victimă, inculpatul s-a întâlnit, după spusele lui, cu martora -, însă nu au vorbit nimic, doar s-au salutat.
Ajuns în gospodăria lui G inculpatul i-a solicitat acestuia să-i dea o J de litru de Ť. însă a fost refuzat, în același timp victima cerându-i să-i taie niște lemne.
Inculpatul a spart 3-4 brațe de lemne și le-a dus în casă lângă sobă.
În timp ce tăia lemnele a fost observat de martora -, vecină cu victima, lucru confirmat atât de martoră, cât și de inculpat.
După ce a tăiat lemnele și le- cărat în casă, inculpatul a fost servit cu Ť. de către victimă și au băut împreună, iar urmare a consumului de alcool și a refuzului victimei de a-i mai da în continuare să bea inculpatului, a avut loc o altercație și în aceste împrejurări, inculpatul a început să-i aplice mai multe lovituri victimei, atât cu pumnii, cât și cu un corp dur (după cum se precizează în raportul de necropsie), probabil cu scaunul taburet, care a fost găsit rupt.
Inculpatul a părăsit casa victimei, în jurul orelor 15,30; după cum a precizat el, iar în jurul orelor 16,00; când încă nu se întunecase total, a fost văzut de martora stând singur pe sala casei lui și spunându-și, cu voce tare:"ce să mă fac, n-am decât să mă spânzur".
A doua zi la orele 10,00 cu aproximație, victima a fost găsită de către martorii G și -, decedată în pat, plină de sânge, mult sânge pe jos și scaunul rupt.
În camera în care a fost găsită victima decedată au fost identificate pe podea două fragmente de urme de încălțăminte create prin stratificare cu substanță brun-roșcată ce aveau aspect de sânge închegat.
Potrivit concluziilor raportului de constatare tehnico-științifică traseologică nr.54721 din 17 decembrie 2007, întocmit de Serviciul Criminalistic din cadrul Inspectoratului de Poliție al Județului A, urmele respective au fost create de profilul tălpii bocancului pentru piciorul drept prezentat ca fiind ridicat la data de 17.12.2007 de la inculpat.
de substanță brun-roșcată cu aspect de sânge s-au găsit și pe mai multe articole vestimentare aparținând inculpatului, inclusiv pe o pereche de pantaloni, pe care inculpatul pretinde că-i purta peste o pereche de blugi în momentul în care a mers la victimă, însă, din declarațiile martorilor a rezultat că în ziua respectivă acesta era îmbrăcat în haine de culoare închisă.
De asemenea, instanța a arătat că din planșa foto executată s-a observat că inculpatul prezenta excoriații pe față, despre care acesta a lăsat să se înțeleagă că proveneau de la o altă altercație avută cu fratele său, confirmată și de anumiți martori din cauză.
Deși inculpatul a intenționat ca din conflictul violent cu fratele său să-și facă o apărare, care să conducă la concluzia că nu el l-a omorât pe G, prima instanță a apreciat că sunt două lucruri distincte, unul neexcluzându-l pe celălalt.
Astfel, apreciază instanța, bătaia dintre inculpat și fratele său poate justifica petele brun-roșcate cu aspect de sânge existente pe pantalonii ai inculpatului, din moment ce toți martorii l-au văzut îmbrăcat în ziua de 15 decembrie 2007, în haine de culoare închisă.
Totodată, prima instanță a arătat că, în soluționarea cauzei sunt relevante constatările tehnice privind imprimarea tălpii bocancului de la piciorul drept al inculpatului în de sânge închegat găsit în camera victimei, urmă lăsată la fața locului, care, conform raportului întocmit de serviciul criminalistic a fost creată de profilul tălpii bocancului purtat de inculpat.
Nici împrejurarea producerii excoriaților de pe fața inculpatului nu poate conduce la o concluzie în favoarea acestuia, în sensul că astfel de escoriații ar fi consecința unei altercații anterioare dintre inculpat și fratele său și că nu ar fi fost posibilă producerea lor prin altercația cu victima.
Astfel de apărări nu au putut fi reținute în cauză, prima instanță arătând, în plus, că, ulterior, consumării conflictului, inculpatul a uzat și de alte apărări, printre care și aceea a invocării împrejurării că victima ar fi urcat pe o scară, dar datorită stării de ebrietate, aceasta a căzut și s-a lovit umplându-se de sânge, inculpatul încercând, apoi, să o ducă în casă, după care, plecând de la domiciliul acesteia, a arătat că este posibil ca victima să fi continuat să bea, să fi căzut iarăși, amplificându-i-se astfel leziunile.
O altă apărare pe care și-a făcut-o inculpatul, este aceea că, dacă s-ar admite varianta că ar fi lovit pe victimă în după-amiaza zilei de 15 decembrie, ar fi fost normal ca victima să decedeze în aceeași zi și nu în ziua de 16 decembrie 2007, neexistând astfel raport de cauzalitate între agresiune și deces, prima instanță, cu privire la acest aspect, arătând că nu există condiția obligatorie ca decesul să survină imediat producerii vătămărilor, ci să fie determinat de acestea, legătura de cauzalitate demonstrată de concluziile raportului de constatare medico-legală întocmit în cauză, fiind evidente.
Ca urmare, față de ansamblul probator al cauzei, a coroborării tuturor probelor administrate, tribunalul concluzionat că fapta inculpatului care, la data de 15 decembrie 2007, în timp ce se afla în locuința victimei G, de 80 de ani, pe fondul unui conflict spontan, i-a aplicat acestuia mai multe lovituri în zona capului și toracelui, provocându-i leziuni ce au condus la deces, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prev. și ped. de art.174 Cod penal.
In dozarea pedepsei, prima instanță a menționat că, chiar dacă inculpatul nu are antecedente penale, acesta a dat dovadă de o totală rea-credință pe tot parcursul procesului penal, negând nu numai săvârșirea faptei, dar, uzând de diverse declarații în care a menționat motive nereale pentru a fi exonerat de răspundere penală.
Având în vedere poziția total negativistă a inculpatului și faptul că nu regretă cele săvârșite, tribunalul a apreciat că se impune aplicarea unei pedepse orientată la maximul special prevăzut de lege de 20 de ani, atingându-se, astfel, scopul educativ al pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal.
Totodată, a menținut starea de arest a inculpatului, a dedus perioada executată la zi.
In ceea ce privește latura civilă a cauzei, întrucât părțile vătămate G și - s-au constituit părți civile cu suma totală de 30.000 lei, constând în 10.000 lei daune materiale, reprezentând cheltuieli de înmormântare și parastase, și 20.000 lei daune morale, iar inculpatul a acceptat plata integrală a acestor despăgubiri în cazul în care va fi găsit vinovat, tribunalul a admis în totalitate acțiunea civilă, obligându-l pe inculpat la întreaga sumă solicitată către cele două părți civile.
Impotriva sentinței a declarat apel inculpatul, criticând soluția sub aspectul netemeiniciei, solicitând instanței reducerea pedepsei prin reținerea scuzei provocării, urmare a altercației anterioare dintre victimă și inculpat, ambii aflându-se sub influența consumului de alcool, acesta recunoscându-și fapta, motivând că poziția sa oscilantă în cursul urmăririi penale și în cursul judecății în primă instanță cu privire la recunoașterea faptei, s-ar datora nivelului său scăzut în aprecierea faptelor și a consecințelor acestora.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate, potrivit prevederilor art.378 și art.371 Cod pr.penală, curtea constată că acestea sunt întemeiate, și se impune reducerea pedepsei, pentru considerentele ce vor urma:
In primul rând, curtea constată că tribunalul a făcut o corectă încadrare juridică a faptei, reținând, de asemenea, în mod just vinovăția inculpatului, așa cum rezultă aceasta din întreg probatoriu administrat în cauză, relevante în acest sens fiind concluziile raportului de constatare tehnico-științifică traseologică nr.54721 din 17 decembrie 2007, întocmit de A - Serviciul Criminalistic (28-38 dosar urmărire penală), în care se arată că fragmentele de urme de încălțăminte creată prin stratificare cu substanță brun roșcată ce are aspect de sânge închegat găsite și fixate prin fotografiere metrică digitală pe podeaua încăperii unde a fost găsit cadavrul, sunt create de profilul tălpii bocancului pentru piciorul drept, prezentat ca fiind ridicat la data de 17 decembrie 2007 de la numitul, inculpat în cauză.
La aceste probe se adaugă și concluziile raportului de constatare medico-legală (151-153 dosar urmărire penală), în care se arată că moartea numitului Gaf ost violentă, aceasta datorându-se unei asfixii mecanice survenite în urma unui aspirat sanghin, în căile respiratorii generat într-o fază terminală a decesului de un politraumatism cu traumatism cranio cerebral acut, cu hemoragie meningoventriculară și cerebrală, prin lovire cu corp dur (leziuni traumatice: plăgi contuze, echimoze, excorații situate la nivel facial și epicranian, fractură de piramidă nazală, hemotoame palpebrale cu kemozis la ambii, echimoze și plăgi contuze pe mucoasele buzelor), la necropsie evidențiindu-se și multiple fracturi costale de la II la XII, pe două linii - mamelonar și paravertebral bilateral, fractură sternală, hemotorax dr. leziuni traumatice produse cel mai probabil prin comprimare între planuri dure, existând legătură de cauzalitate dintre toate aceste leziuni arătate și decesul victimei, excluzându-se legătura de cauzalitate între alte leziuni traumatice de la nivelul membrelor inferioare și superioare (echimoze, excoriații) care s-au putut produse prin lovire cu/sau de corp dur, cu puțin înainte de deces.
Nu în ultimul rând, de menționat, și recunoașterea faptelor de către inculpat, în cursul judecății în apel, prin chiar declarația dată de acesta (15 dosar apel), în care acesta arată că pe fondul consumului de alcool și a unor reproșuri, precum și a atitudinii violente a victimei, inculpatul a lovit-o fie cu pumnul sau cu piciorul, victima căzând între soba și dulapul din casă, ulterior, decedând.
Prin această declarație de recunoaștere a faptei și de regret în ultimul cuvânt, inculpatul înlătură susținerile sale prin diverse variante, așa cum în esență au fost prezentate de prima instanță, prin care încerca să fie exonerat de răspundere penală.
Ca urmare, față de întreg probatoriul administrat, curtea reține că loviturile aplicate de inculpat în altercația avută cu victima în data de 15 decembrie 2007, cu pumnii și picioarele în zona feței, a capului și a toracelui, constatate prin diverse plăgi, echimoze, excoriații, multiple fracturi costale, altercație în urma căreia victima a căzut între sobă și dulapul din casa victimei unde a avut loc conflictul, amplificându-se aceste leziuni ce au condus la decesul victimei - a se vedea raportul de expertiză menționat ce confirmă legătura de cauzalitate dintre aceste leziuni și decesul victimei - constituie acțiuni violente ce caracterizează latura obiectivă a infracțiunii de omor.
Pe plan subiectiv, de asemenea, curtea reține că inculpatul a acționat, fie și cu intenția indirectă de a ucide, întrucât a prevăzut rezultatul posibil al faptei sale, rezultat pe care, chiar dacă nu l-a urmărit, l-a acceptat, în condițiile în care victima avea vârstă înaintată de 80 de ani, și se afla sub influența unui consum excesiv de alcool de 1,90 gr.%
Așadar, concluzionând asupra vinovăției evidente a inculpatului, așa cum rezultă din ansamblul probator analizat mai sus, pe care în mod corect a stabilit-o tribunalul, totuși, curtea apreciază, așa cum de altfel susține și inculpatul în apelul său, că se impune redozarea pedepsei aplicată acestuia, care a fost orientată la maximul prevăzut de lege de 20 de ani, pentru infracțiunea prevăzută de art.174 alin.1 Cod penal, reținută în sarcina sa.
tribunalului spre o atare pedeapsă, la limita maximă prevăzută de textul penal incriminator, a fost, însă, determinată, așa cum de altfel motivează și tribunalul, de nerecunoaștere a faptei, prin multiplele apărări și versiuni nereale de care inculpatul a uzat în cursul urmăririi penale și în cursul judecății în primă instanță, așa cum au fost arătate mai înainte.
Cum, însă, în fața Curții inculpatul a recunoscut fapta - nu se poate reține scuza provocării pentru că nu rezultă din probele administrate în cauză - și cum a avut o conduită bună înainte de săvârșirea faptei, el neavând antecedente penale, Curtea constată că aceste împrejurări legate de persoana inculpatului, alături de cele privind fapta deosebit de gravă săvârșită, pot fi avute în vedere la stabilirea într-un cuantum mai mic al pedepsei decât cel identificat cu pedeapsa maximă prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită pe care tribunalul i-a aplicat-
Ca atare, având în vedere aceste criterii de individualizare a pedepsei instituite de art.72 Cod penal, ce țin, pe de o parte, nu numai de periculozitatea deosebită a faptei de omor pedepsită de lege, dar și cele vizând persoana inculpatului, așa cum au fost arătate, Curtea va admite apelul declarat de acesta și va reduce din pedeapsa aplicată de tribunal, orientându-se nu la maximul prevăzut de lege, ci spre acest maxim.
In acest mod, scopul pedepsei prevăzut de art.52 Cod penal, în principal, ca mijloc de constrângere, dar și de reeducare, precum și prevenirea săvârșirii de noi infracțiuni, va fi împlinit.
Așa fiind, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod pr.penală, Curtea va admite apelul declarat de inculpat și va desființa în parte sentința atacată, reducând pedeapsa aplicată inculpatului de la 20 ani închisoare, la 17 ani închisoare, menținând restul dispozițiilor sentinței.
In baza art.383 alin.1/1 rap. la art.350 Cod pr.penală, Curtea va menține starea de arest a inculpatului, iar în baza art.383 alin.2 Cod pr.penală, va deduce în continuare detenția preventivă executată de la data pronunțării hotărârii primei instanțe, respectiv 21 ianuarie 2009, până la data pronunțării prezentei decizii - 26 februarie 2009.
In baza art.193 și art.189 Cod pr.penală, cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia, iar onorariu avocat oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 26 aprilie 1981, în Curtea de A, județul A, domiciliat în, județul A, -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, împotriva sentinței penale nr. 25 din data de 21 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Argeș Secția penală, în dosarul nr-.
Desființează, în parte sentința în sensul că, reduce pedeapsa aplicată inculpatului de la 20 ani închisoare la 17 ani închisoare.
Deduce în continuare detenția și menține starea de arest preventiv a inculpatului.
Menține în rest celelalte dispoziții ale sentinței.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia, iar onorariul avocatului din oficiu în cuantum de 200 lei se va avansa din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 26 februarie 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.-
Tehnored.
Ex.4
Jud.fond
10 martie 2009
Președinte:Doru MercanJudecători:Doru Mercan, Dumitru Diaconu
