Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 227/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DOSAR NR-
(2389/2009)
DECIZIA PENALĂ NR. 227/
Ședința publică de la data de 03 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Daniel Grădinaru
JUDECĂTOR 2: Niculina Alexandru
GREFIER - - -
.-.-.-.-.-.-.-.-
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - reprezentat prin procuror .
Pe rol pronunțarea apelurilor formulate de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI și inculpatul, împotriva sentinței penale nr. 97 din data de 03 septembrie 2009 pronunțată de TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI - Secția Penală în dosarul nr-.
Dezbaterile au avut loc în ședința publică de la 27 octombrie 2009 și au fost reținute în încheierea de ședință de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta și când Curtea,având nevoie de timp pentru a delibera, a amânat pronunțarea la 03 noiembrie 2009, când decis următoarele:
CURTEA;
Asupra apelurilor penale de față:
Prin sentința penală nr. 97 pronunțată de TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI - Secția Penală s-a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei pentru care a fost trimis în judecată inculpatul din infracțiunea prevăzută de art.174 în Cod Penal infracțiunea prevăzută de art.174 cu Cod Penal aplicarea art.73 lit.b
Cod PenalÎn baza art.174 cu Cod Penal aplicarea art.74-76.Cod Penal a condamnat pe inculpatul, fiul lui G și, născut la data de 18.08.1984 în mun. C, la8 ani închisoareși 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b cod penal.
În baza art.71 a dispus interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 lit.a și b cod penal începând cu data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare și până la terminarea executării pedepsei.
În baza art.350 al.1 C.P.P. a menținut starea de arest a inculpatului și a dedus, din pedeapsa aplicată, durata arestării preventive, de la 09.02.2009 la zi.
A luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă în cauză.
În baza art.113 a dispus obligarea inculpatului la tratament medical pe durata executării pedepsei, până la însănătoșire.
A respins solicitarea de aplicare a dispozițiilor art.118 lit.b cu privire la cuțitul/corp delict (depus la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Călărași sub nr.12/2009) acest obiect neaparținând inculpatului.
A obligat inculpatul la 1000 lei, cheltuieli judiciare către stat (din care 400 lei, onorariul apărătorilor din oficiu în faza de urmărire penală și cea de judecată, se avansează din fondurile ).
Analizând actele și lucrările dosarului, în raport de probele administrate în cauză, tribunalul reține următoarea situație de fapt:
Inculpatul este fiul numitei și, de mai mulți ani locuiesc în casa concubinului mamei,. în condiții precare, câștigându-și existența din munci ocazionale.
Pe fondul consumului de alcool și al conflictelor generate de starea de ebrietate, cei trei se agresau reciproc, cerându-le, în astfel de ocazii, să plece din casa lui.
O astfel de altercație avut loc și în ziua de 8 februarie 2009, când victima, în stare de ebrietate ( 0,75g%o conform raportului medico-legal de necropsie 344/A3/43 din 12.02.2009) i-a adresat cuvinte jignitoare inculpatului, cu referire la statura acestuia, moment în care inculpatul a luat cuțitul folosit la masă și i-a aplicat acestuia două lovituri în zona inimii, după care a părăsit locuința și a aruncat cuțitul într-o zonă de vegetație.
Urmare plăgilor înjunghiate, victima a decedat iar inculpatul l-a dezbrăcat de hainele murdare de sânge, ascunzându-le în apropierea casei.
Din probe a rezultat că nici inculpatul și nici mama acestuia nu au solicitat ajutor medical și că nu au anunțat organele de poliție, inculpatul mergând la ferma nepotului victimei, fără a-i spune acestuia despre cele întâmplate.
Abia spre miezul nopții mama inculpatului a venit la fermă și i-a spus martorului că unchiul lui a murit, acesta venind la locuința defunctului și, găsindu-l căzut între paturi, dezbrăcat, a anunțat poliția.
Probele administrate atât în faza de urmărire penală, cât și în cea de cercetare judecătorească, coroborate cu recunoașterea constantă a inculpatului duc la concluzia că se poate reține vinovăția inculpatului în forma intenției directe, conform art.19 alin.1, lit,a pen. Se constată că în ciuda stării lui de sănătate (așa cum a fost stabilită prin expertiza medico-legală psihiatrică) inculpatul a acționat pentru a suprima viața victimei, folosind un obiect vulnerant de a produce răni cu efecte letale și vizând o zonă a corpului în care se află organe vitale.
Se constată că între actele de violență exercitate asupra victimei și decesul acesteia există legătură directă de cauzalitate ( aspect stabilit prin concluziile raportului medico-legal de expertiză psihiatrică nr. 344/A3/43 din 12.- al C).
Față de cele de mai sus, apreciază tribunalul că fapta inculpatului care, pe fondul neînțelegerilor anterioare și al consumului de alcool, l-a înjunghiat de două ori în zona inimii pe numitul, provocându-i leziuni ce au provocat decesul acestuia, întrunește elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.174 pen.
La individualizarea pedepsei instanța a avut în vedere gradul de pericol social concret deosebit al faptei, circumstanțele reale în care a fost comisă aceasta precum și circumstanțele personale ale inculpatului care a acționat cu discernământ diminuat, stare determinată de afecțiunile sale (retard mintal ușor cu tulburări de comportament), de lipsa de instruire și educație după părăsirea școlii speciale.
Aspectelor vizând persoana inculpatului, atitudinii sincere și lipsei de antecedente le oferă tribunalul valoarea și eficiența circumstanțelor atenuante judiciare prevăzute de art.74-76 pen.
În raport de încadrarea juridică și de pedeapsa principală stabilită, urmează a fi aplicate atât pedeapsa complementară cât și pedepse accesorii prevăzute de art.71 pen. cu referire la art. 64 lit.a și b pen.
Tribunalul a constat că se mențin temeiurile avute în vedere la luarea măsurii arestării preventive, astfel că a dispus menținerea măsurii, conform art.350 alin.1 pr.pen.
În raport de recomandările cuprinse în raportul de expertiză medico-legală psihiatrică a obligat inculpatul la tratament medical, în condițiile art.113 pen.
Pe latură civilă, atât la urmărire penală cât și în faza de judecată nu s-au formulat pretenții civile în cauză, situație de care s-a luat act.
S-a respins solicitarea de a se dispune confiscarea obiectului corp delict ( cuțit) deoarece acesta nu aparținea inculpatului la data săvârșirii infracțiunii.
Împotriva acestei sentințe au declarat apel Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI și inculpatul.
Parchetul critică sentința apelată ca netemeinică sub aspectul cuantumului pedepsei aplicate inculpatului precum și al greșitei rețineri a circumstanțelor atenuante în favoarea acestuia. S-a susținut, în esență, că împrejurările reținute de instanța de fond - lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră și discernământul diminuat al inculpatului - în raport de fapta comisă și modalitatea de săvârșire nu pot avea relevanța unor circumstanțe atenuante judiciare ci pot justifica doar aplicarea unei pedepse îndreptată spre minimul special prevăzut de lege.
Solicită admiterea apelului în temeiul art. 379 pct.2 lit. a Cod procedură penală, desființarea în parte a sentinței și, pe fond, prin înlăturarea circumstanțelor atenuante, aplicarea unei pedepsei îndreptată spre limita minimă specială.
În apelul inculpatului se invocă greșita individualizare a pedepsei, considerată excesiv de aspră. În consecință, inculpatul solicită admiterea apelului, desființarea în parte a sentinței și, pe fond, reducerea cuantumului pedepsei aplicate având în vedere atitudinea sinceră și cooperantă cu organele de urmărire penală precum și în cursul judecății.
Examinând sentința atacată prin prisma motivelor invocate de către apelanți, precum și din oficiu cauza sub toate aspectele de fapt și de drept conform art. 371 alin.2 pr. pen. Curtea constată ca fiind întemeiat apelul parchetului și nefondat apelul inculpatului pentru considerentele ce vor fi arătate în continuare.
Situația de fapt reținută de instanța de fond corespunde probelor administrate în cauză din care rezultă, fără niciun fel de dubiu, că în data de 08.02.2009 inculpatul l-a înjunghiat de două ori în zona inimii pe numitul, concubinul mamei sale, provocându-i leziuni ce au determinat decesul acestuia.
Inculpatul a recunoscut în mod constant săvârșirea faptei, declarațiile acestuia coroborându-se, conform art. 69. pr. pen. cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză ( procesul-verbal de cercetare la fața locului și planșa fotografică efectuată în cauză, procesul-verbal de conducere în teren, declarațiile martorilor, nepotul victimei, planșe fotografice, raportul medico-legal de necropsie, raportul de constatare tehnico-științifică).
În raport cu situația de fapt reținută, prima instanță a făcut o corectă încadrare juridică a faptei săvârșite de inculpat, stabilind că aceasta întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor, prevăzută de art. 174 alin.1 cod penal.
În mod corect instanța de fond a respins cererea inculpatului de a se reține în favoarea sa circumstanța atenuantă legală prevăzută de art. 73 lit. b cod penal întrucât, atât din susținerile acestuia cât și din relatările mamei sale, rezultă că pretinsa provocare din partea victimei a constat în aceea că i-a adresat cuvinte jignitoare referitoare la aspectul său fizic, gen "juma de buletin" "". Or, o asemenea atitudine din partea victimei nu poate avea semnificația unui act de provocare în sensul art. 73 lit. cod penal datorită lipsei de gravitate, nefiind de natură să determine în psihicul inculpatului o puternică stare de surescitare nervoasă, de indignare, de mânie și de revoltă care să-i fi răpit acestuia posibilitatea de control asupra acțiunilor sale.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei aplicate inculpatului și Curtea apreciază, în acord cu parchetul, că un cuantum de 8 ani închisoare nu corespunde tuturor criteriilor generale prevăzute de art. 72 cod penal și nici nu este de natură a asigura atingerea scopului preventiv educativ și îndeplinirea funcției de constrângere prevăzute de art. 52 cod penal.
Instanța de fond i-a aplicat inculpatului o pedeapsă sub limita minimă specială ca efect al reținerii în favoarea acestuia a unor circumstanțe atenuante: lipsa antecedentelor penale, atitudinea sinceră și existența unui discernământ diminuat. În opinia Curții, împrejurările favorabile inculpatului nu în mod automat semnificația unor circumstanțe atenuante în senul art. 74 cod penal care să determine o atenuare a răspunderii penale, fiind necesar ca aceste împrejurări să fie apreciate în contextul circumstanțelor reale ale cauzei.
Or, în speță, inculpatul a înjunghiat victima de două ori cu un cuțit, în zona inimii, după care a abandonat-o în locuință când încă aceasta mai trăia, fără să solicite ajutor medical - ceea ce dovedește o atitudine de total dezinteres față urmările faptei sale și de viața victimei - după care a încercat să șteargă urmele infracțiunii sperând, potrivit propriilor declarații, că nu va fi identificat de organele de poliție: a aruncat cuțitul și hainele murdare de sânge ale victimei într-o zonă de vegetație din apropierea casei. În continuare, inculpatul s-a deplasat la domiciliul martorului, nepotul victimei, căruia i-a spus că se simte rău și s-a culcat, fără să-i spună că unchiul acestuia a decedat.
În raport cu natura și gravitatea faptei, cu modalitatea concretă în care a acționat inculpatul, cu atitudinea pe care acesta a avut-o după săvârșirea faptei, lipsa antecedentelor penale și atitudinea inculpatului de recunoaștere a faptei (făcută nu din proprie inițiativă ci a fost determinată de denunțarea sa în fața organelor de poliție sosite la fața locului de către mama sa, martor ocular la uciderea victimei)
trebuie reținute ca și criterii de individualizare a pedepsei, fără a li se da semnificația unor circumstanțe atenuante în sensul art. 74 cod penal.
Instanța de fond a reținut în mod corect, pe baza raportului de expertiză medico-legală psihiatrică întocmit în cauză, că inculpatul prezintă diagnosticul " mintal ușor cu tulburări de comportament" și are discernământul diminuat, dar, în opinia Curții, starea de sănătate mentală a inculpatului justifică orientarea pedepsei spre limita minimă specială prevăzută de lege și nu coborârea pedepsei sub această limită având în vedere circumstanțele cauzei și periculozitatea deosebită a inculpatului.
Pentru argumentele expuse mai sus, în baza art. 379 pct.2 lit.a pr. pen. Curtea va admite apelul parchetului, va desființa în parte sentința atacată și, rejudecând, în baza art.174 cod penal îl va condamna pe inculpatul la o pedeapsă de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a și b cod penal. Curtea va interzice atât ca pedeapsă accesorie cât și ca pedeapsă complementară și dreptul de a alege nu numai pe acela de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice, având în vedere gravitatea deosebită a faptei și persoana inculpatului.
Se va deduce prevenția inculpatului de la data de 09.02.2009 la zi, în temeiul art. 381. pr. pen.
În temeiul art. 383 alin.1/1 Curtea va menține măsura arestării preventive a inculpatului, constatând că temeiurile arestării inițiale se mențin și impun în continuare privarea de libertate a acestuia.
Pentru considerentele avute în vedere la adoptarea soluției de admitere a apelului parchetului și de majorare a pedepsei, apelul inculpatului care vizează exclusiv individualizarea judiciară a pedepsei va fi respins ca nefondat.
În temeiul art. 192 alin.2 pr. pen. inculpatul apelant va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat, în care se include și plata onorariului apărătorului din oficiu.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI.
Desființează în parte sentința penală nr. 97/03.09.2009 pronunțată de TRIBUNALUL CĂLĂRAȘI în dosarul nr- și, rejudecând în fond:
În baza art.174 cod penal condamnă pe inculpatul la o pedeapsă de 10 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a și b cod penal.
Face aplicarea art. 71-64 lit.a,b cod penal.
Deduce prevenția inculpatului de la data de 09.02.2009 la zi.
Menține măsura arestării preventive a inculpatului.
Respinge ca nefondat apelul inculpatului.
Obligă inculpatul apelant la plata sumei de 200 lei, cheltuieli judiciare către stat, din care 100 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se va avansa din fondurile Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi 03.XI.2009.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR
GREFIER
Red.
3 ex/4.XII.2009
Președinte:Daniel GrădinaruJudecători:Daniel Grădinaru, Niculina Alexandru
