Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 243/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂN I A
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II -A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(2581/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.243/
Ședința publică de la 19 noiembrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Iuliana Ciolcă
JUDECĂTOR 2: Elena Ursulescu
GREFIER - - -
* * * * *
MINISTERUL PUBLIC - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bucureștia fost reprezentat de procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița și inculpatul împotriva sentinței penale nr.380/F din data de 24.09.2009 pronunțată de Tribunalul Ialomița în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul-inculpat, personal, in stare de arest, asistat de avocat din oficiu, în baza delegației nr.-/09.11.2009 emisă de Baroul București - Serviciul Asistență Judiciară.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Curtea procedează la audierea inculpatului, declara ția acestuia fiind consemnată în scris, semnată și atașată la dosarul cauzei.
Apărătorul apelantului-inculpat, solicită încuviințarea probei cu martorii solicitați de inculpat prin declarația dată, precum și proba cu poligraful pentru a se constata cine minte și cine spune adevărul.
Reprezentantul Ministerului Public solicită repingerea probelor solicitate de apelantul-inculpat, considerând că nu se impune readministrarea probatoriului, martorii pe care inculpatul i-a numit, au fi audiați la fond.
Curtea, după deliberare, respinge probele solicitate de apelantul-inculpat, apreciind că nu sunt utile și concludente cauzei, toți martorii care au fost solicitați de inculpat prin declarația dată in fața Curii au fost audiați de către instanța de fond, iar testul cu poligraful de minciuni nu este reglementat de lege.
Nemaifiind cereri prealabile de formulat și probe de administrat, Curtea constată cauza in stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbaterea apelului.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, invederează că pedepsa aplicată inculpatului nu a fost corect individualizată. Arată că Tribunalul București nu a ținut cont de imprejurările care agravează răspunderea penală a inculpatului, de modalitatea concretă a săvârșirii infractiunii. Arată că victima a fost lovită timp de trei ore, călcată cu căruța și abandonată până a doua zi dimineața, când s-a constatat decesul. Mai arată că atitudinea constant nesinceră a inculpatului care în permanență a invocat că nu a comis cu intenție această faptă, arată că se impunea o pedeapsă orientată spre mediu, inculpatul fiind recidivist postcondamnatoriu, recidivă care rezultă tot dintr-o faptă penală săvârșită cu violență. Astfel, consideră că pedeapsa minimă prevăzută de lege pentru infracțiunea săvârșită de inculpat este neîndestulătoare și nu poate fi atins scopul acesteia ca măsură de constrângere și reeducare, precum și prevenirea săvârșirii unei noi infracțiuni.
Pentru aceste motive, solicită admiterea apelului declarat de parchet.
Apărătorul apelantului-inculpat, având cuvântul, solicită respingerea apelului declarat de parchet, ca nefondat, având in vedere poziția procesuală a inculpatului, care susține că nu a săvârșit această faptă.
În ceea ce priveste apelul declarat de inculpat, solicită admiterea acestuia, desfiintarea sentinței penale atacate și rejudecând, achitarea inculpatului în baza art. 11 pct.2 lit.a rap. la art. 10 lit c Cpp, respectiv fapta nu este săvârșită de către inculpat. Având in vedere declarațiile date in cauză, nu se poate circumscrie cu certitudine fapta de omor, nu sunt probe elocvente, toate sunt bazate pe prezumție și presupunerea. Arată că intr-adevăr a avut loc o altercație intre partea vătămată și inculpat, insă această altercație nu a dus la decesul victimei. De asemenea nici un martor nu a putut declara cu certitudine despre altercația care a vut loc intre cei doi.
Pentru aceste considerente, solicită achitarea inculpatului, care susține că este nevinovat.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul cu privire la apelul declarat de inculpat, solicită respingerea acestuia, ca nefondat, având in vedere declarațiile martorilor care au văzut că inculpatul o lovea pe voctimă. Consideră că inculpatul este aurorul faptei.
Aelantul-inculpat, având ultimul cuvânt, solicită admiterea apelului său. Arată că soția sa nu se afla la domiciliu, iar dimineața când s-a trezit a constatat că soția sa era decedată. Arată că in acea zi consumaseră băuturi alcoolice și inculpatul și victima.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față.
Prin sentința penală nr.380/F din 24.09.2009 a Tribunalului Ialomițas -a dispus respingerea cererea de schimbare a încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu, din art.174 al.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal în art.183 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal, formulată de inculpat, prin apărător.
În baza art.174 al.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la data de 18.09.1964 în localitatea S, județul I, domiciliat în S, județul I, CNP -, la pedeapsa principală de 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsă complementară constând în interzicerea dreptului de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat conform art.64 al.1 lit.a și b Cod penal rap. la art.65 Cod penal.
În baza art.61 al.2 Cod penal s-a revocat beneficiul liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat de 1089 zile din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală 210/23.07.2003 a Tribunalului Ialomița, definitivă prin decizia penală nr.4710/2003 a Curții Supreme de Justiție, rest pe care-l contopește cu pedeapsa principală aplicată prin prezenta, inculpatul având de executat pedeapsa de 10 ani închisoare și 3 ani pedeapsa complementară constând în interzicerea dreptului de a alege și de a fi ales în autoritățile publice sau în funcții elective publice și a dreptului de a ocupa o funcție implicând exercițiul autorității de stat conform art.64 al.1 lit.a și b Cod penal rap. la art.65 Cod penal.
În baza art.71 Cod penal i s-au interzis inculpatului drepturile prevăzute în art.64 al.1 lit.a și b Cod penal.
În baza art.350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului și conform art.88 al.1 Cod penal deduce din pedeapsa principală aplicată durata reținerii și arestării preventive de la 17.04.2009 la zi.
În baza art.118 lit.b Cod penal s-a confiscat de la inculpat un băț aflat la Camera de corpuri delicte a Tribunalului Ialomița.
S-a luat act că părțile vătămate și nu au formulat pretenții civile împotriva inculpatului.
A fost obligat inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu avocat oficiu avansat din fondurile Ministerului Justiției și Libertăților.
Pentru a hotărî astfel, instanța de fond a reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Ialomița nr.131/P/11.05.2009 înregistrat pe rolul acestei instanțe sub nr-, inculpatul, a fost trimis în judecată în stare de arest pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.174 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal (infracțiunea de omor).
Instanța de fond a stabilit, în urma analizării materialului probator administrat în cauză că inculpatul în ziua de 16.04.2009 a aplicat mai multe lovituri cu un băț și cu pumnii și picioarele concubinei sale, producându-i leziuni ce au condus la decesul acesteia, fapta constituind infracțiunea de omor conform art.174 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal.
Împotriva hotărârii au declarat apel atât inculpatul - solicitând achitarea, pe considerentul că nu el este autorul faptei, dar și Ministerul Public, solicitând majorarea pedepsei aplicate inculpatului.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Instanța de fond a analizat în mod judicios materialul probator administrat în cauză, stabilind în mod corect atât situația de fapt și încadrarea juridică, cât și vinovăția inculpatului în ce privește săvârșirea infracțiunii reținute în sarcina sa în actul de inculpare.
Astfel la data de 16.04.2009 inculpatul și concubina sa au consumat circa 2 litri de vin până în jurul orelor 11,00, după care concubina a plecat de la domiciliu, revenind la amiază și având asupra sa un bidon de vin pe care a început să-l consume împreună cu inculpatul.
Pe fondul consumului de alcool, între cei doi s-a iscat o ceartă continuată cu agresarea victimei de către inculpatul, agresiune petrecută în curtea locuinței celor doi, agresiune finalizată cu decesul femeii.
Din actul medico-legal de necropsie nr.786/5.05.2009 efectuat de Serviciul de Medicină Legală Sar ezultat că moartea numitei a fost violentă, ea s-a datorat șocului traumatic și hemoragic survenit în evoluția unui politraumatism cu multiple hematoame, echimoze, excoriații, infiltrate epicraniene, ale extremității cefalice, trunchiului, membrelor superioare și inferioare și fracturilor costale C 10-C 12 hemitorace drept.
Leziunile s-au putut produce prin lovire cu un corp dur și zgâriere de corpuri -planuri dure, în legătură directă necondiționată cu decesul.
Martorele, vecină cu inculpatul și au confirmat agresarea victimei, deși n-au putut indica durata în timp a agresiunii inculpatului asupra victimei (filele 21-24 dosarul de fond).
Martorul (soțul martorei a arătat că a venit acasă în jurul orei 15,00 și a văzut cum inculpatul o bătea pe victimă, agresiunea durând până în jurul orei 18,00( filele 67-68 dosar de fond).
Deși nu se poate stabili certitudine durata efectivă în timp a actelor de agresiune săvârșite de inculpat asupra corpului victimei, este mai presus de îndoială că acesta poate fi poziționat în timp în intervalul 15,00-18,00 al datei de 16.04.2009.
Cât privește modalitatea concretă în care inculpatul a acționat cei patru martori oculari audiați la instanță au declarat că inculpatul a lovit victima cu un băț (retevei, o de lopată), de mai multe ori, pe unde nimerea, în diferite zone ale corpului, dând în ea ca într-un sac, peste mâini, peste spate și în zona capului, faptul că victima avea bustul dezgolit, a tras-o de păr (reușind să-i smulgă câteva șuvițe, astfel cum rezultă și din planșele foto- filele 22-23 dosar de urmărire penală), continuând să lovească victima și după ce aceasta a căzut la sol.
Inițial victima a încercat să iasă afară din curte însă inculpatul a tras-o înapoi în curte, inculpatul spunând victimei "până în paște te omor" și " să nu mori în curtea mea".
Martora a arătat că văzând ce se întâmplă i s-a făcut frică și a intrat în casă, iar martora a precizat că a strigat la inculpat să se oprească, să nu mai lovească victima însă acest lucru nu s-a întâmplat.
Martorii și au declarat și faptul că la un moment dat inculpatul a luat căruța deshămată, care se afla în curte, și a trecut-o - dus-întors- peste corpul victimei, care se afla căzută la sol.
Ulterior inculpatul a transportat-o pe victimă în locuință lăsând-o pe podea până a doua zi dimineață, respectiv 17.04.2009, când a constatat că victima decedase, după care inculpatul s-a deplasat la fiul victimei făcând cunoscut acestuia decesul mamei sale.
Despre comportamentul violent al inculpatului față de victimă, concretizat în loviri și amenințări, uneori și cu cuțitul, a oferit date concludente și numitul, fiul victimei, acesta precizând totodată că informațiile respective le are de la vecinii părților (filele 19-20 dosar de instanță).
În acest context, chiar dacă inculpatul a negat săvârșirea faptei, declarațiile sale nu corespund exigențelor art. 69 Cod proc. pen. câtă vreme nu se coroborează cu fapte și împrejurări ce rezultă din materialul probator administrat în cauză la care am făcut referire și pe baza căreia corect instanța de fond i-a stabilit vinovăția în ceea ce privește suprimarea vieții numitei.
Cât privește sancționarea inculpatului, într-adevăr, în speță se constată că instanța de fond nu a valorizat suficient în procesul de individualizare a pedepsei elementele specifice cazului, respectiv modul și mijloacele de săvârșire a faptei (lovirea în mod repetat a victimei cu un băț, dar și cu pumnii și picioarele, trecerea cu o căruță deshămată de mai multe peste corpul victimei, abandonarea acesteia pe jos în stare de inconștiență) dar și starea de recidivă postcondamnatorie a inculpatului (atrasă de o condamnare pentru săvârșirea tot a unei infracțiuni de violență, contra vieții), precum și atitudinea acestuia de nerecunoaștere și neconștientizare a faptei săvârșite.
Având în vedere aceste argumente, față de dispozițiile art.72 Cod penal, dar și de cele prevăzute de art.52 Cod penal, referitoare la scopul pedepsei, Curtea apreciază că pedeapsa aplicată de prima instanță, de 10 ani închisoare
(redusă la minimul special prevăzut de lege), nu este suficientă și de natură să conducă la reeducarea inculpatului și la realizarea scopului de prevenție generală pe care îl are sancțiunea penală.
Într-un asemenea context, Curtea va majora spre mediu cuantumul pedepsei aplicate inculpatului de către instanța de fond, respingând totodată ca nefondat apelul inculpatului.
Astfel, în baza art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, Curtea va admite apelul Parchetului de pe lângă Tribunalul, va desființa în parte sentința penală atacată și rejudecând, în fond, în baza art.174 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal va condamna pe inculpatul la 15 ani închisoare.
Se va aplica pedeapsa complementară prevăzută de art.64 alin.1 lit.a și b Cod penal raportat la art.65 Cod penal pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art.61 alin.2 Cod penal se va revoca beneficiul liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat de 1089 zile din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală din 23.07.2003 a Tribunalului Ialomița, definitivă prin decizia penală nr.4710/2003 a Curții Supreme de Justiție, rest pe care-l contopește cu pedeapsa principală aplicată prin prezenta, inculpatul având de executat 15 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară prevăzută de art.64 alin.1 lit.a,b Cod penal raportat la art.65 Cod penal.
Se va interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a,b Cod penal conform art.71 Cod penal.
Se vor menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Potrivit art. 383 alin.11și alin. 2 Cod proc. pen, se va deduce reținerea și arestarea preventivă de la 17.04.2009 la zi. Va menține starea de arest a inculpatului.
Pentru considerentele expuse mai sus, v respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat, pe care îl va obliga la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite apelul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Ialomița.
Desființează în parte sentința penală atacată și rejudecând, în fond:
În baza art.174 alin.1 Cod penal cu aplicarea art.37 lit.a Cod penal condamnă pe inculpatul la 15 ani închisoare.
Aplică pedeapsa complementară prevăzută de art.64 alin.1 lit.a și b Cod penal raportat la art.65 Cod penal pe o durată de 5 ani, după executarea pedepsei principale.
În baza art.61 alin.2 Cod penal revocă beneficiul liberării condiționate pentru restul rămas neexecutat de 1089 zile din pedeapsa de 8 ani închisoare aplicată prin sentința penală din 23.07.2003 a Tribunalului Ialomița, definitivă prin decizia penală nr.4710/2003 a Curții Supreme de Justiție, rest pe care-l contopește cu pedeapsa principală aplicată prin prezenta, inculpatul având de executat 15 ani închisoare și 5 ani pedeapsa complementară prevăzută de art.64 alin.1 lit.a,b Cod penal raportat la art.65 Cod penal.
Interzice inculpatului drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a,b Cod penal conform art.71 Cod penal.
Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale atacate.
Deduce reținerea și arestarea preventivă de la 17.04.2009 la zi și menține starea de arest a inculpatului.
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpat și-l obligă la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei onorariu avocat oficiu se va avansa din fondul Ministerului Justiției și Libertăților.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 19 noiembrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact. 2 ex./20.11.2009
- jud.;
Președinte:Iuliana CiolcăJudecători:Iuliana Ciolcă, Elena Ursulescu
