Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 38/2009. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE

DOSAR NR- DECIZIE NR. 38/

Ședința publică din 05 Mai 2009

Curtea compusă din:

PREȘEDINTE: Gheorghe Diaconu dr. G --vicepreședinte instanță

JUDECĂTOR 2: Marius Gabriel Săndulescu

Grefier: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:

Procuror:

S-au luat în examinare, apelurile penale, declarate de inculpatul deținut în Penitenciarul Colibași și partea civilă, domiciliată în comuna, județul V, împotriva sentinței penale nr. 20 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

S-a procedat la înregistrarea ședinței potrivit art. 304 al. 1 Cod pr.penală.

La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns inculpatul, asistat din oficiu de avocat în baza delegației nr. 1303/2009, lipsă apelanta parte civilă.

Procedura legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei, după care, avocat a luat legătura cu inculpatul și a precizat că nu are cereri prealabile.

Inculpatul arată că nu înțelege să dea declarație și își rezervă dreptul la tăcere.

Procurorul precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile.

Curtea, constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.

Avocat, pentru inculpat, având în vedere că acesta a recunoscut fapta, este la prima abatere, că suferă de tulburări psihice, solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei.

Solicită de asemenea să fie respins apelul părții civile.

Procurorul pune concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat, menținerea sentinței ca legală și temeinică, pedeapsa este just individualizată în raport de gravitatea acesteia.

În legătură cu apelul părții civile, pune concluzii de respingere, despăgubirile civile au fost acordate în raport de probe.

Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, recunoaște și regretă fapta. Solicită reducerea pedepsei

Întrucât după strigarea cauzei și acordarea cuvântului, s-a prezentat apărătorul părții civile avocat, care solicită să se reia dezbaterile, instanța admite cererea.

S-a procedat la a doua strigare, când s-a prezentat inculpatul, asistat din oficiu de avocat, care substituie pe avocat, desemnată în baza delegației nr. 1303/2009 și pentru apelanta parte civilă, avocat ales, în baza delegației de la dosar.

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de grefierul de ședință, după care: avocat, pentru partea civilă, solicită proba testimonială cu 2 martori, respectiv, barman, care a doua zi după comiterea faptei l-a văzut pe inculpat bandajat la mână, și reaudierea inculpatului, întrucât probele administrate la fond nu sunt concludente.

Procurorul pune concluzii de respingere a cererii de probatorii întrucât nu sunt concludente soluționării cauzei și nici reaudierea inculpatului nu se impune, mai ales că acesta nu a dorit să fie ascultat.

Curtea, consideră că nu se impune administrarea de noi probe și nici reaudierea inculpatului, respinge cererea și acordă cuvântul pe apel.

Avocat pentru partea vătămată, depune motivele de apel pe care le susține oral, arătând că instanța de fond a reținut o stare de fapt incompletă, reținând de bună numai declarația inculpatului dată la fond nu și declarațiile martorilor audiați în cauă.

Instanța de fond nu s-a preocupat să administreze probe pentru a se stabili motivul pentru care s- săvârșit omorul, bazându-se doar pe declarația inculpatului.

Având în vedere gravitatea și modul cum a comis fapta, după ce a omorât-o și a îngropat-o, doua zi a dezgropat cadavrul, a încercat să întrețină raport sexual, l-a secționat, după care l-a îngropat din nou, solicită majorarea pedepsei.

Pe apelul inculpatului pune concluzii de respingere ca nefondat.

Avocat, pentru inculpat, pune concluzii de admiterea a apelului declarat de inculpat și reducerea pedepsei și de respingere a recursului declarat de partea civilă.

Procurorul pune concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat și admiterea apelului declarat de partea vătămată, aplicarea unui spor.

Apelantul inculpat având ultimul cuvânt, arată că nu a avut raport sexual cu victima, când a venit la el, soția nu era acasă și victima a început să-l insulte și să-l amenințe.

CURTEA

Din actele și lucrările dosarului, reține următoarele:

Prin sentința penală nr.20 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea în dosarul nr-, în baza art. 174 alin.1 Cod penal, a fost condamnat inculpatul, fiul lui G și născut la 16 mai 1982 în mun. D, domiciliat în D, strada -, -.E,.18, județul V, CNP -, în prezent aflat în Penitenciarul Colibași, județul A, la 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a, b și e Cod penal pe o durată de 8 ani.

În baza art. 319 Cod penal, a fost condamnat același inculpat la 2 ani închisoare.

În baza art. 33 lit. a și 34 lit. și art. 35 Cod penal, s-a dispus ca inculpatul să execute pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare și interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a, b și e Cod penal pe o durată de 8 ani.

S-a făcut aplicarea art. 57 și 71 Cod penal raportat la art.64 lit.a, b și e Cod penal.

În baza art. 350 alin. 1 Cod pr.penală și art. 88 Cod penal, s-a menținut starea de arest preventiv și s-a dedus din pedeapsa rezultantă a închisorii timpul executat începând cu 29 iulie 2008 până la data pronunțării sentinței.

În baza art. 14 Cod pr.penală și 998 Cod civil, a fost admisă acțiunea civilă formulată de partea civilă, domiciliată în comuna, județul V și a fost obligat inculpatul să-i plătească 30.000 lei despăgubiri civile materiale și 50.000 lei daune morale.

În baza art. 191 și 193 Cod pr.penală, a fost obligat inculpatul la 3500 lei cheltuieli judiciare către stat, în care s-a inclus și onorariul pentru raportul de constatare medico - legală, autopsie, raportul de expertiză medico-legală privind starea de sănătate a inculpatului și onorariul avocat oficiu la urmărirea penală și la instanță, care s-au avansat din fondul Ministerului d e Justiție și Libertăților și la 500 lei cheltuieli judiciare către partea civilă.

Prin încheierea din 06 martie 2009, pronunțată în același dosar, tribunalul a înlăturat omisiunea din sentință cu privire la confiscarea contravalorii unui cablu de alimentare pentru aparat electronic, topor și cuțit folosite la săvârșirea infracțiunilor și a dispus, în temeiul art. 118 alin. 3 Cod penal, confiscarea contravalorii unui cablu de alimentare pentru aparat electronic de culoare neagră de 118 cm, a unui topor și a unui cuțit prevăzut cu un de 7 cm și o lamă metalică de 9 cm și obligarea inculpatului la plata contravalorii lor către stat.

Pentru a pronunța această hotărâre, tribunalul a reținut, din ansamblul probelor administrate în cauză, că victima, în vârstă de 22 ani locuia la mama sa în comuna, județul V și avea serviciu în mun. D, cartier, județul

În data de 22 iulie 2008 aceasta a plecat la serviciu, iar în timpul programului a fost căutată de către inculpat.

După terminarea programului, victima a mers la domiciliul inculpatului, conform unei înțelegeri pe care au avut-o cu o zi înainte, unde au mâncat și au consumat bere.

Înainte de a pleca victima de la inculpat, aceasta exprimându-se în glumă că o să-l reclame la poliție că a violat-o, inculpatul a intrat în, s-a aruncat peste victimă, a strâns-o de gât cu mâna dreaptă, după care a luat un cordon de alimentare de la un casetofon pe care i l-a înfășurat în jurul gâtului, strângând până s-a asigurat că aceasta a decedat.

După ce a ajuns la concluzia că victima a decedat, a întors-o cu fața în jos și cu un cuțit a înțepat-o în hemitoracele drept, apoi a desfăcut cablul ce îi înfășura gâtul, a îmbrăcat-o și a dus-o în grădina, respectiv curtea casei, cu intenția să îngroape. Într-o plasă i-a pus papucii și i-a introdus în sobă pentru a le da foc. În curte a săpat o groapă adâncă de 20- 30 cm unde a așezat victima după care a acoperit-o cu pământ.

Inculpatul a rămas la locuința sa până dimineață, când a plecat de acasă iar spre seară, când s-a întors, a ajuns la concluzia că victima nu este îngropată suficient ca să nu fie descoperită și a luat inițiativa de aod ezgropa și să o mute într-un alt loc. În acest scop a luat un cuțit și un topor, a tăiat piciorul drept de la genunchi pe care l-a așezat lângă cadavru, după care nu a mai mutat cadavrul în altă parte cu l-a lăsat în același loc acoperindu-l din nou cu pământ.

În urma sesizărilor făcute de către mama victimei, respectiv partea civilă, că fiica sa a plecat la serviciu în noaptea de 22 iulie și nu s-a mai întors la domiciliu, organele de poliție au declanșat cercetări și în cele din urmă s-a stabilit că până la terminarea programului la serviciu, victima a fost vizitată de către inculpat și deci, a fost singura persoană cu care aceasta s-a întâlnit.

În cele din urmă, inculpatul a recunoscut faptele care corespund situație de fapt descrise mai înainte.

Din raportul de constatare medico-legală întocmit de Serviciul de Medicină Legală Var ezultat că în momentul decesului, victima prezenta o alcoolemie de 0,55 gr/mie.

Prin același raport s-a constatat că moartea victimei a fost violentă, s-a datorat insuficienței acute cardio respiratorii consecutivă unei asfixii mecanice produsă printr-un mecanism asociat: ocluzie a orificiului bucal, cel mai probabil cu mâna, comprimare a gâtului cu un cordon cablu electric (ștrangulare și comprimare toracică). Leziunile au fost grupate respectiv la nivelul orificiului bucal, de pe gât, torace și brațul drept care au caracter vital, s-au putut produce prin comprimare cu mâna cu un cordon cablu electric și între corpuri și planuri dure, reprezentând mecanismul asociat tanato - generator.

O altă grupare o constituie plăgile tăiate, despicate, care nu au avut caracter vital și s-au putut produce cu un obiect tăietor, despicător (topor) și obiect ascuțit (cuțit), fiind produse după moartea victimei cu scopul deplasării cadavrului.

Între leziunile de violență cu caracter vital și producerea morții prin asfixie mecanică, există legătură de cauzalitate, moartea acesteia datând din 22 iulie 2008.

Expertiza medico-legală psihiatrică a stabilit că inculpatul prezintă diagnosticul tulburare mixtă de personalitate (predominent antisocial) și are discernământul păstrat.

Caracterizarea întocmită de sindicatul societății la care a lucrat a relevat că acesta, la locul de muncă, a fost conștiincios și-a îndeplinit sarcinile de serviciu, a fost o persoană ascultătoare, nu a avut divergențe cu conducerea societății sau cu colegii de serviciu, fiind receptat ca un om prietenos cu spirit de sacrificiu atunci când era nevoie de ajutorul său.

Prima instanță a reținut că faptele, așa cum au fost săvârșite de inculpat, întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii de ucidere din culpă și profanare de morminte prev. de art. 174 alin. 1 și art. 319 Cod penal, texte de lege în baza cărora l-a condamnat la pedepse cu închisoarea.

Sentința a fost apelată de către inculpat și partea civilă, ambii aducând critici privind netemeinicia acesteia.

Inculpatul a susținut greșita individualizare a pedepsei care, în opinia sa, este foarte, având în vedere că și-a asumat faptele comise, iar în antecedență este caracterizat de un comportament ireproșabil.

Partea civilă, la rândul său, apreciază dimpotrivă prea blândă pedeapsa, datorită împrejurărilor pe care instanța nu le-a avut în vedere, legate de cruzimile exercitate de inculpat asupra victimei și faptului că aceasta a fost mai întâi violată și apoi ucisă.

Curtea apreciază ca nefondate ambele apeluri.

1. Sub aspectul criticilor avansate de inculpat, privind asprimea pedepsei, curtea observă că individualizarea efectuată de prima instanță răspunde coordonatelor impuse de art.72, 52 în materie, cât și nevoilor represiunii și de apărare socială.

Faptele imputate inculpatului se înscriu în categoria celor mai grave datorită valorii sociale deosebite căreia i se aduce atingere, a consecințelor extreme pe care le produc, cât și a rezonanței pe care o propagă în mediul social.

Circumstanțele ce caracterizează comiterea faptelor și persoana făptuitorului evidențiază în același timp aspecte ce pot determina agravarea sancțiunii aplicate, într-o asemenea măsură încât lipsa antecedentelor penale, cât și comportamentul bun pe care inculpatul l-a manifestat, nu reușesc să orienteze regimul sancționator către o pedeapsă indulgentă.

Prima instanță a avut în vedere toate aceste împrejurări, acordându-le semnificația impusă de criteriile de individualizare, iar rezultatul s-a concretizat într-o pedeapsă orientată spre maximul special prevăzut de legiuitor.

O asemenea orientare nu justifică, din punct de vedere al scopurilor pedepsei, nici reținerea circumstanțelor atenuante, așa cum solicită inculpatul, dar nici aplicarea unui spor de pedeapsă cum este de părere parchetul.

Criteriile de individualizare a pedepsei, stabilite de art.72 Cod penal, oferă instanței o paletă largă de opțiuni pentru a ajunge la cea mai adaptată sancțiune din această perspectivă, iar sporul de pedeapsă poate fi aplicat doar atunci când maximul pedepsei prevăzut de lege pentru fapta comisă este insuficient pentru a atinge scopurile preventiv, coercitiv și educativ menționate în art.52 Cod penal.

Prin urmare, instanța de fond, în cadrul operațiunii de individualizare judiciară a pedepsei, s-a conformat coordonatelor impuse de art.72 și 52 Cod penal, criticile inculpatului nefiind susținute din acest punct de vedere.

2. În ce privește apelul părții civile, curtea arată că doar suspiciunile în legătură cu violul victimei înainte de a fi ucisă nu sunt suficiente pentru a determina reținerea acestei împrejurări.

Din punct de vedere probator, aspectul violului este susținut doar de partea civilă.

Ancheta efectuată de parchet a explorat această ipoteză și raportul de constatare medico legală concluzionează lipsa celulelor seminale în conținutul vaginal, cât și lipsa unor leziuni de violență specifice violului.

În condițiile în care inculpatul avansează ipoteza unui act sexual consimțit și având în vedere că interacțiunea agresor-victimă a avut loc în acest caz într-un cadru privat, singurele probe ce ar putea fi valorificate sunt cele biologice care s-au efectuat, dar nu confirmă în nici un fel violul.

Cum vinovăția unei persoane nu poate fi decât algoritmul probelor, este limpede de ce parchetul a abandonat versiunea existenței violului.

În ce privesc actele de cruzime, curtea reține că acestea au fost exercitate asupra unui cadavru, ipoteză în care sunt incluse în conținutul obiectiv al infracțiunii de profanare de morminte și, ca atare, nu pot atrage calificarea juridică a omorului deosebit de grav, incriminat prin dispozițiile art.176 alin.1 lit.a Cod penal.

Inculpatul a fost deja condamnat pentru profanare de morminte, prin urmare aceste aspecte au fost avute în vedere de instanță.

Individualizarea judiciară a pedepsei aplicate a fost analizată de curte în cadrul apelului formulat de inculpat, astfel încât, în legătură cu apelul părții civile sub aceste aspect rămân valabile aceleași argumente, la care facem trimitere.

Pentru că din oficiu nu au fost semnalate alte aspecte de nelegalitate ori de netemeinicie care să determine desființarea hotărârii atacate, în baza art.379 alin.1 lit.b Cod procedură penală, curtea va respinge ambele apeluri, urmând să oblige apelanții, conform art.192 Cod procedură penală, la plata cheltuielilor judiciare efectuate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate apelurile penale formulate de inculpatul și partea civilă, împotriva sentinței penale nr. 20 din 16 februarie 2009, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală, în dosarul nr-.

Menține starea de arest a inculpatului și deduce prevenția la zi

Obligă la cheltuieli judiciare către stat:

- pe inculpatul la 400 lei, din care 200 lei onorariu avocat din oficiu avansat din Fondurile Ministerului Justiției și Libertăților;

- pe partea civilă la 200 lei.

Cu recurs.

Pronunțată în ședință publică, azi, 5 mai 2009, la Curtea de APEL PITEȘTI - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

dr. Gh.

Grefier,

Red.

Tehnored.

4 ex./25.05.2009

Jud.fond:

Președinte:Gheorghe Diaconu
Judecători:Gheorghe Diaconu, Marius Gabriel Săndulescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 38/2009. Curtea de Apel Pitesti