Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 42/2008. Curtea de Apel Pitesti

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL PITEȘTI

Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie

DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR.42/

Ședința publică din 15 aprilie 2008

Curtea constituită din:

PREȘEDINTE: Teodora Gheorghe Sorescu G--

Judecător: dr.- -

Grefier: - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI reprezentat prin:

Procuror:

S-au luat în examinare, pentru soluționare, apelurile penale declarate de inculpatul, domiciliat în comuna, sat Coasta, nr.269, județul V și de partea vătămată, domiciliat în comuna, sat Coasta, județul V, împotriva sentinței penale nr.22/F din 13 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea - secția penală în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în ședință publică au răspuns apelantul inculpat, asistat de avocat care pe avocat, desemnată din oficiu prin împuternicirea avocațială nr.1088/2008, emisă de Baroul A și apelantul parte civilă, asistat de avocat ales, în baza delegației de la dosar, lipsind intimatele părți civile Spitalul Județean de Urgență V și Serviciul de Ambulanță Județean

Procedura este legal îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:

Avocat depune pentru apelantul parte civilă o adresă emisă de poliția de la domiciliul acestuia.

Curtea îi aduce la cunoștință apelantului inculpat faptul că are dreptul de a nu face nicio declarație, atrăgându-i totodată atenția că ceea ce declară poate fi folosit și împotriva sa.

Apelantul inculpat este de acord să fie ascultat de instanța de apel.

Curtea procedează la ascultarea apelantului inculpat, răspunsurile acestuia fiind consemnate în declarația atașată la dosarul cauzei.

Apărătorii apelanților și reprezentantul parchetului precizează, pe rând, că nu mai au alte cereri de formulat în cauză.

Nemaifiind cereri prealabile de formulat, curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul asupra apelurilor.

Avocat, pentru apelantul parte civilă, precizează că apelul vizează atât latura penală a cauzei, cât și pe cea civilă, apreciind că Tribunalul Vâlceaa dat dovadă de prea multă îngăduință când a pronunțat hotărârea atacată.

Apreciază că inculpatul prezintă un pericol social concret pentru ordinea publică și solicită să se aibă în vedere, în acest sens, și adresa depusă astăzi la dosar din care rezultă că partea civilă a formulat o plângere împotriva inculpatului ca urmare a faptului că acesta l-a amenințat că dacă prima dată nu l-a omorât, a doua oară nu va mai rata.

Pe de altă parte, din materialul probator administrat în cauză (declarațiile martorilor) rezultă că cel care a provocat discuția ce a condus la comiterea faptei este tocmai inculpatul.

În ceea ce privește latura civilă a cauzei, precizează că despăgubirile materiale acordate sunt foarte mici în raport de împrejurarea că partea vătămată nu a putut lucra în perioada în care a avut nevoie de îngrijiri medicale. Anterior acestui incident lucra în construcții și câștiga destul de bine, câștiguri pe care le-a dovedit cu martori.

De asemenea, daunele morale la plata cărora a fost obligat inculpatul sunt prea mici raportat la suferința foarte M pricinuită părții civile.

Solicită admiterea apelului declarat de partea civilă, în temeiul art.379 pct.2 lit.a Cod procedură penală, cu cheltuieli de judecată.

Avocat, pentru apelantul inculpat, solicită admiterea apelului și schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prevăzută de art.181 Cod penal, având în vedere numărul de zile de îngrijiri medicale necesare pentru vindecarea părții civile și concluziile raportului de expertiză medico legală și reținerea în favoarea inculpatului a circumstanțelor atenuante. Instanța de fond nu a ținut seama de acele elemente care conduc la poziția psihică inculpatului care a acționat doar cu intenția de a vătăma integritatea corporală a părții vătămate. Depune la dosar concluzii scrise.

Cu privire la apelul declarat de partea civilă, solicită respingerea acestuia, ca nefondat.

Avocat, pentru apelantul parte civilă, solicită respingerea apelului formulat de inculpat, apreciind că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei.

Reprezentantul parchetului, având cuvântul, pune concluzii de admitere a apelului declarat de partea civilă și majorarea pedepsei aplicate inculpatului, față de limitele de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea reținută în sarcina acestuia.

Apreciază că în speță nu își găsesc aplicabilitatea dispozițiilor art.74, 76 Cod penal, solicitând înlăturarea acestora și majorarea pedepsei.

Totodată, apreciază că valoarea daunelor morale este foarte mică în raport de prejudiciul suferit de partea civilă, acesta fiind nevoit ca, post operatoriu, să evite orice efort fizic pe o perioadă între 4 și 6 luni.

Referitor la apelul formulat de inculpat, pune concluzii de respingere a acestuia ca nefondat, apreciind că nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei, raportat la decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție prin care s-a statuat că diferența între infracțiunea prevăzută de art.20 rap.la art.174 Cod penal și cea prevăzută de art.181 Cod penal este dată de latura subiectivă a acestora, în legătură cu care se examinează obiectul folosit la comiterea faptei și zona vizată. În cauză inculpatul a folosit un obiect ascuțit (cuțit) cu care a lovit partea civilă într-o zonă ce i-a pus viața în primejdie.

Apelantul inculpat, având ultimul cuvânt, potrivit art.377 alin.ultim Cod procedură penală, precizează că nu l-a mai amenințat pe partea civilă ulterior conflictului. Nu mai are altceva de adăugat și solicită admiterea apelului său.

CURTEA

Constată că, prin sentința penală nr.22/F din 13 februarie 2008, Tribunalul Vâlcea, a respins cererea de schimbare a încadrării juridice a faptei, formulată de inculpatul, din infracțiunea prev. de art. 20 Cod penal rap. la art. 174 alin. 1 Cod penal, în infracțiunea prev. de art. 181 Cod penal.

În baza art. 20, 21 Cod penal raportat la art. 174 alin. 1 și 2 Cod penal cu aplicarea art. 74,76 alin. 2 Cod penal, l-a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 06 octombrie 1963, în Rm. V, județul V, domiciliat în comuna,satul Coasta, județul V, 10 clase și Scoală profesională, muncitor la - pendinte de Primăria Rm. V, divorțat, 1 copil, nu este recidivist, CNP - -, la 3 ani închisoare și interzicerea drepturilor prevăzute de art. 64 lit.a și b Cod penal pe o durată de 2 ani.

A dispus ca pedeapsa să fie executată prin privare de libertate în condițiile prevăzute de art. 57 și 71 Cod penal raportat la art. 64 lit.a și b Cod penal.

În baza art. 118 alin. 3 Cod penal, a confiscat de la inculpat suma de 10 lei, reprezentând contravaloarea cuțitului folosit la săvârșirea infracțiunii și obligă pe acesta să plătească statului suma de 10 lei.

A dispus restituirea cuțitului cu lama de 12 cm lungime și 11 cm lățime ( planșa fotografică de la fila 29 dosar de urmărire penală), ce se află în custodia IPJ V - camera corpuri delicte, către martorul, domiciliat în comuna, sat M, județul

În baza art. 14 Cod procedură penală și art. 998 Cod civil, a admis în parte acțiunea formulată de partea civilă, domiciliată în comuna, satul Coasta, județul V și obligă pe inculpatul să-i plătească suma de 2.400 lei reprezentând daune materiale și 12.000 lei cu titlu de daune morale.

A obligat inculpatul la plata sumei de 3078,78 lei reprezentând cheltuieli de spitalizare către partea civilă Spitalul Județean de Urgență V și la plata sumei 311,04 lei către Serviciul Județean de Ambulanță V, cu același titlu.

În baza art. 191 și 193 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare către stat și către partea civilă .

Pentru a pronunța această sentință, prima instanță a reținut că la 17 decembrie 2006, inculpatul, a sacrificat la domiciliul său un porc, operațiune în care a fost ajutat de martorii și. Spre final, a venit și și partea vătămată.

După sacrificarea porcului au consumat, potrivit obiceiului, preparate de la porc și au băut Ť.

În timp ce se tranșa carnea, între inculpat și partea vătămată a avut loc un schimb de replici, în glumă, în cadrul căruia, partea vătămată s-a adresat inculpatului că îi va lua soția căci tot este moldoveană și, bineînțeles și produsele de la porc. Inculpatul, fără să dea o replică celor spuse de partea vătămată, i-a aplicat o lovitură cu cuțitul pe care-l avea în mână, în abdomen. Primele îngrijiri au fost acordate de soția inculpatului, după care s-a anunțat ambulanța și a fost transportat de urgență la spital.

Inculpatul, în declarațiile date la urmărirea penală cât și la instanță, nu a putut explica gestul dar a precizat că prin gluma părții vătămate s-a simțit jignit și insultat de aceasta.

Cuțitul cu care inculpatul a aplicat lovitura părții vătămate prezintă o lamă de 12 cm lungime.

Din raportul de constatare medico legală și expertiza medico- legală întocmite de Laboratorul de Medicină Legală V, rezultă că partea vătămată a suferit o leziune produsă de un obiect tăietor înțepător, posibil cuțitul cu dimensiunile arătate. Pentru vindecare partea vătămată a necesitat 40 zile îngrijiri medicale iar leziunile produse i-au pus viața în primejdie. Partea vătămată nu a rămas cu infirmități sau invalidități permanente în urma leziunii produse de inculpat.

Prima instanță a apreciat că fapta săvârșită de inculpat întrunește elementele constitutive ale tentativei la infracțiunea de omor prev. de art. 20 rap. la art. 174 alin. 1 și 2 Cod penal.

Solicitarea inculpatului de a se schimba încadrarea juridică din infracțiunea pentru care a fost condamnat în infracțiunea prevăzută de art.181 Cod penal a fost respinsă de către prima instanță, apreciindu-se că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de vătămare corporală.

La individualizarea pedepsei, prima instanță a avut în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat fapta săvârșită, că are un copil în întreținere, că nu este recidivist, urmează să se rețină în sarcina sa circumstanța atenuantă prev. de art. 74 lit. a Cod penal și dându-se eficiență dispozițiilor art. 76 alin. 2 Cod penal, se va aplica o pedeapsă cu închisoare sub limita minimă prevăzută de lege.

s-a constituit parte civilă cu 20.000 lei daune materiale și 30.000 lei daune morale.

Cererea a fost admisă în parte, în raport cu probele administrate în cauză privind latura civilă.

Inculpatul a fost obligat la plata cheltuielilor de spitalizare către Spitalul de Urgență Rm.V în sumă de 3078,78 lei și la 311,04 lei către Serviciul de Ambulanță

Împotriva acestei sentințe au declarat apel în termen legal inculpatul și partea vătămată criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.

Inculpatul critică sentința în principal pentru greșita încadrare juridică a faptei, considerând că fapta săvârșită întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de lovire prevăzută de art.181 cod penal. În acest sens, se susține că inculpatul a acționat cu intenția de a vătăma integritatea corporală a părții vătămate și nu de aou cide.

Pe cale de consecință, apelantul-inculpat solicită reindividualizarea pedepsei aplicate.

Apelantul - parte civilă consideră că pedeapsa aplicată inculpatului nu este corect individualizată, deoarece cuantumul acesteia este prea mic în raport cu gradul de pericol social al faptei și împrejurările în care a fost săvârșită.

O altă critică vizează soluționarea laturii civile în sensul că despăgubirile materiale și morale la care inculpatul a fost obligat sunt prea mici în raport cu împrejurarea că partea vătămată nu a putut lucra în perioada în care a avut nevoie de îngrijiri medicale. În același sens, apreciază că instanța de fond nu dat eficiență elementelor specifice acestei cauze pentru a stabili cuantumul despăgubirilor morale.

Examinând sentința supusă apelului în raport cu motivele invocate și în conformitate cu disp.art.371 Cod procedură penală, curtea constată că apelurile sunt nefondate.

Situația de fapt a fost corect stabilită de către prima instanță în raport cu probele administrate în cauză, respectiv declarațiile martorilor audiați și raport de constatare medico-legal.

Din probatoriul administrat rezultă că la data de 17 decembrie 2006, pe fondul consumului de alcool și al unei altercații spontane inculpatul i-a aplicat părții vătămate cu cuțitul pe care îl avea în mână o singură lovitură în abdomen.

Din raportul de constatare medico-legal existent la dosarul cauzei, rezultă că leziunile suferite de către partea vătămată au necesitat 40 de zile de îngrijiri medicale pentru vindecare. Un alt aspect deosebit de important este acela că leziunile traumatice suferite au pus în primejdie viața victimei.

În consecință, solicitarea inculpatului apelant de a se schimba încadrarea juridică din infracțiunea pentru care a fost condamnat în infracțiunea prevăzută de art.181 Cod penal este nefondată, aspect reținut și de către prima instanță.

Inculpatul a acționat cu intenția indirectă de a ucide, fapt ce rezultă din zona vitală a corpului părții vătămate în care a aplicat lovitura de cuțit, instrumentul utilizat care prin natura lui este de a ucide, precum și concluziile rezultate din raportul de constatare medico-legală potrivit cărora leziunile traumatice suferite au pus în primejdie viața părții vătămate.

În legătură cu individualizarea judiciară a pedepsei, prima instanță a aplicat corect criteriile prevăzute de art.72 Cod penal, ținând cont de gradul de pericol social concret ridicat al faptei, împrejurările în care fapta a fost comisă, dar și aspecte circumstanțiale ale inculpatului, respectiv recunoașterea faptei săvârșite, situația familială a acestuia, precum și faptul că nu are antecedente penale.

Având în vedere aceste aspecte, instanța a aplicat în favoarea inculpatului și dispozițiile art.74 lit.a și art.76 alin.2 Cod penal. Prin urmare, pedeapsa aplicată este sub limita minimă prevăzută de lege pentru această faptă.

Se constată totodată că s-a respectat principiul proporționalității, în sensul că pedeapsa aplicată și modalitatea de executare sunt adecvate situației de fapt și scopului urmărit de legea penală.

Prima instanță a soluționat corect și latura civilă a cauzei.

Astfel, la stabilirea despăgubirilor materiale acordate părții civile au fost avute în vedere probele administrate, respectiv numărul de zile în care parte vătămată nu a putut presta muncă și nu a realizat venituri. În raport cu declarațiile martorilor audiați, prima instanță a apreciat în mod corespunzător cuantumul veniturilor pe care partea civilă putea să le obțină în medie într-o zi de muncă.

În ceea ce privește daunele morale, instanța a apreciat în mod corespunzător cuantumul acestora, având în vedere elementele obiective ale cauzei, respectiv numărul de zile de îngrijiri medicale de care a avut nevoie partea vătămată pentru vindecare și de suferința fizică și psihică la care a fost supusă ca urmare a agresiunii inculpatului.

În raport cu aceste considerente, curtea constată că sentința apelată este legală și temeinică.

Prin urmare, în baza disp.art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, se vor respinge apelurile ca nefondate.

În temeiul disp.art.192 alin.2 Cod procedură penală, fiecare apelant va fi obligat la cheltuieli judiciare avansate de stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

Respinge ca nefondate apelurile declarate de inculpatul, fiul lui și, născut la 06.10.1963 în Râmnicu V, județul V, domiciliat în comuna, sat Coasta, nr.269, județul V și partea vătămată, fiul lui și al, născut la 06.10.1963, în Rm.V, județul V, domiciliat în comuna, județul V, cetățean român, studii - școala profesională, muncitor la. - pendinte de Primăria Rm.V, cu antecedente penale, posesor al BI seria - nr. -, eliberat de Poliția Orașului, CNP -, împotriva sentinței penale nr. 22/F din 13 februarie 2008, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.

Obligă pe fiecare apelant la câte 200 lei, cheltuieli judiciare avansate de către stat.

Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare.

Pronunțată în ședință publică astăzi, 15 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.

dr.

Grefier,

Red.dr.

Tehn.

2 ex.

Jud.fond:.

22.04.2008.

Președinte:Teodora Gheorghe Sorescu
Judecători:Teodora Gheorghe Sorescu, Marius Andreescu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 42/2008. Curtea de Apel Pitesti