Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 53/2009. Curtea de Apel Alba Iulia
| Comentarii |
|
ROMANIA
CURTEA DE APEL ALBA IULIA
SECTIA PENALA
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR. 53/A/2009
Sedința publică din 9 iunie 2009
PREȘEDINTE: Alina Lodoabă JUDECĂTOR 2: Monica Felicia Farcaș
- - - - JUDECĂTOR 3: Teodora
- -grefier
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIA reprezentat prin:
-procuror
Pe rol se află soluționarea apelului formulat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 141/23.04.2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă condamnatul apelant, în stare de arest, asistat de avocat, apărător desemnat din oficiu.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei după care:
Condamnatul, în motivarea orală apelului învederează că a solicitat în probațiune acte medicale, foi de observație, contraexpertiză la INML Minovici, audierea de martori precum și certificatul constatator al decesului victimei.
Apărătorul condamnatului apelant și reprezentantul parchetului învederează că nu mai au alte cereri de formulat, împrejurare față de care instanța acordă cuvântul în dezbateri.
Avocat, apărătorul desemnat din oficiu pentru condamnatul solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale atacate și se dispune trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara, pentru administrarea probațiunii solicitate.
Învederează că s-a solicitat de către condamnat exhumarea cadavrului victimei, întrucât nu s-au lămurit aspectele săvârșirii faptei. Precizează că victima a ingerat voluntar diazepam. Mai contestă condamnatul cuantumul cheltuielilor de spitalizare întrucât s-a stabilit că analizele sunt în sumă de 500 lei iar instanța l-a obligat la plata sumei de 4000 lei.
Solicită trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Hunedoara.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului condamnatului ca nefondat și a se menține ca legală și temeinică sentința penale atacată.
Învederează că în cauză s-a stabilit cu caracter definitiv vinovăția condamnatului, pe baza probelor administrate în cauză. Precizează că raportat la cadrul procesual actual, suplimentarea probațiunii nu este posibilă.
Inculpatul, având ultimul cuvânt învederează că nu s- stabilit cine a provocat traumatismul deschis suferit de victimă.
Cu privire la cheltuielile de spitalizare învederează că acestea au fost justificate prin decont, însumând 59.000.000 lei ROL.
Precizează că el doar i- dat o palmă victimei, însă bunica acesteia i-a administrat diazepam. Victima s-a trezit din comă, însă după 3 zile situația acesteia s-a agravat.
CURTEA DE APEL
Asupra apelului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.141/23.04.2009 pronunțată de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosarul nr- a fost respinsă cererea de revizuire formulată de revizuientul, deținut în M, cu privire la sentința penală nr.231/2003 a Tribunalului Hunedoara.
A fost obligat revizuientul la plata cheltuielilor avansate de stat.
Pentru pronunța această soluție, instanța de fond a reținut că revizuirea este cale extraordinară de atac, a cărei temeinicie este condiționată de existența cazurilor expres și limitativ prev. de art.394 Cod procedură penală.
Temeiul de drept invocat de revizuient în prezenta cerere, respectiv art.394 lit."a" proc. pen. așa cum a fost el susținut și în fapt, nu este incident în cauză și nu poate constitui motiv de revizuire a unei hotărâri definitive.
Astfel, prin sentința penală nr. 231/08.10.2003 a Tribunalului Hunedoara, definitivă prin dec. pen. nr. 1911/2004 a, a fost condamnat revizuientul la 12 ani închisoare și 4 ani interzicerea drepturilor prev. de art. 67 lit."a,b" pen. pentru săvârșirea infracțiunii de omor prev. și ped. de art. 174.pen.
În cauză au fost audiați martori care au relatat faptele așa cum le-au perceput, iar declarațiile acestora coroborate cu celelalte mijloace de probă aflate la dosar, respectiv procesul verbal de cercetare la fața locului, expertizele medico legale efectuate în cauză, acte medicale depuse, planșe foto, au format convingerea instanței sub aspectul săvârșirii de către revizuient a infracțiunii pentru care a fost condamnat, soluția primei instanțe rămânând definitivă sub acest aspect după exercitarea căilor de atac ordinare.
Urmare a unei cereri de revizuire anterioare (dosar nr-), au fost solicitate actele medicale de la toate unitățile spitalicești implicate în transportul și tratarea victimei stabilindu-se că, la data de 01.01.2003, victima a fost ridicată de ambulanță din localitatea, în jurul orelor 14.25 și transportată la Serviciul Urgență al Spitalului Județean H, în jurul orelor 15.05, cu diagnosticul comă gr.II/III, afirmativ agresiune, acut cu pierderea stării de conștientă, echimoze, ingestie voluntară de diazepam afirmativ 10 pastile, suspect hematom intracranian.
La Serviciul Urgență al Spitalului Județean H s-a întocmit adeverința medicală nr. 15/01.01.2003 în care s-a consemnat diagnosticul "agresiune acut, contuzie cerebrală medie, intoxicație medicamentoasă voluntară, comă" și s-a dispus trimiterea pacientei la Spitalul de Neurochirurgie T, transfer care a fost efectuat la data de 03.01.2003, între orele 17.06-19.00.
Pacienta a fost internată la Spitalul Clinic Județean T cu diagnosticul "traumatism cranio -cerebral deschis, contuzie cerebrală, comă gradul I/II, suspiciune hematom intracranian post traumatic".
Din conținutul foii de observație clinică, a rezultat că sub tratament intensiv "evoluția este nefavorabilă, coma se aprofundează, se deteriorează hemodinamic și respirator și decedează în data de 08.01.2003 prin stop cardiorespirator iresuscitabil.
Concluziile provizorii ale necropsiei efectuate în cauză au fost înregistrate sub nr. 16/A/09.01.2003, număr sub care s-a întocmit ulterior și raportul medico-legal, și au relevat că moartea numitei a fost de natură violentă și s-a datorat hemoragiei meningo-cerebrale în cadrul unui politraumatism cu. Leziunile de violență s-au putut produce prin lovire directă și repetată cu corpuri dure.
Ulterior, după primirea rezultatelor histopatologice, s-a întocmit raportul medico-legal în care s-a concluzionat că moartea a fost de natură violentă și s-a datorat hematomului subdural de emisfer stâng, dilacerării și contuziilor cerebrale în cadrul unui politraumatism soldat cu și toracic (fractură costală). Leziunile de violență s-au putut produce prin loviri directe cu corpuri dure, posibil urmare de cădere.
revizuientului cu privire la diagnosticul de acut cu care victima a plecat de la Spitalul Județean H și cel de deschis cu care a fost internată la Spitalul clinic Județean Taf ost lămurită de Clinica de Neurochirurgie T, aceasta precizând că în cadrul deschise pot fi încadrate și traumatismele craniene fără fisuri sau fracturi craniene, dar cu plăgi ale scalpului iar pacienta a prezentat o plagă frontal dreaptă.(18)
Astfel, în condițiile în care moartea victimei a fost de natură violentă și a fost cauzată prin loviri directe cu corpuri dure, este irelevant dacă aceasta consumase sau nu băuturi alcoolice și tranchilizante.
Cum la soluționarea pe fond a cauzei instanțele judecătorești au stabilit, pe baza probatoriului administrat, în mod indubitabil, cauza decesului victimei și vinovăția condamnatului motivele invocate în prezenta cerere de către revizuient nu sunt fondate.
În ceea ce privește audierea medicilor de pe salvare așa cum solicită revizuientul, acest aspect nu este relevant față de starea de fapt reținută și actele medicale existente, administrarea probatoriului într-o cauză fiind atributul exclusiv al organului judiciar în funcție de pertinența, concludenta și utilitatea probelor.
Împotriva acestei sentințe a formulat apel, în termenul legal revizuientul, aducându-i critici de nelegalitate și netemeinicie, solicitând restituirea cauzei la parchet în vederea administrării probațiunii și lămuririi aspectelor legate de decesul victimei.
În expunerea motivelor de apel, revizuientul a invocat neconcordanțele apărute între actele medicale existente în cauză, susținând că nu au fost lămurite toate aspectele legate de decesul victimei. arătat că aceasta a ingerat voluntar diazepam, iar cu ocazia transportării ei la, traumatismul cranio-cerebral închis prezentat de victimă s-a transformat într-un traumatism deschis.
Nu s-a lămurit în cauză dacă medicii au avut vreo culpă în producerea acestuia, iar explicațiile furnizate au fost apreciate drept puerile.
Apelantul a contestat totodată cuantumul cheltuielilor ocazionate de spitalizarea victimei.
Examinând hotărârea atacată prin prisma criticilor formulate, dar și prin raportare la prevederile art.371 al.2 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul revizuientului este nefondat.
În mod corect instanța de fond a constatat că revizuirea - cale extraordinară de atac - poate fi promovată doar în cazurile expres și limitativ prevăzute de lege, conform prevederilor art.394 Cod procedură penală.
Incidența cazului reglementat de art.394 lit.a Cod procedură penală invocat de condamnat în susținerea cererii de revizuire, impune existența unor fapte sau împrejurări noi, care nu au fost cunoscute de instanță la soluționarea cauzei și care pentru a dovedi netemeinicia hotărârii de condamnare, de achitare sau de încetare a procesului penal.
Textul legal face referire expresă la fapte și împrejurări, care în accepțiunea legiuitorului urmează să fie noi, necunoscute de instanță la momentul soluționării fondului cauzei, iar nu la mijloace de probă noi, care să ateste împrejurări deja aduse la cunoștința instanței.
Din examinarea actelor existente la dosarul în care s-a pronunțat hotărârea de condamnare, Curtea constată că aspectele descrise în cadrul prezentei cereri de revizuire: ingerarea somniferelor de către victimă, neconcordanțele dintre actele medicale emise în cauză, au fost invocate de revizuient și cu ocazia judecării procesului finalizat prin pronunțarea hotărârii de condamnare, inclusiv în căile de atac promovate.
Pe de altă parte, revizuientul a invocat aceleiași temeiuri și în cadrul altei cereri de revizuire formulate, ce a fost respinsă prin sentința penală nr.120/27.03.2008 a Tribunalului Hunedoara, definitivă prin decizia penală nr.3179/08.10.2008 a Înaltei Curți de Casație și Justiție - Secția penală.
Față de cele expuse, în mod corect Tribunalul a procedat la respingerea prezentei cereri de revizuire, conform dispozițiilor art.403 al.3 Cod procedură penală, apelul condamnatului fiind nefondat.
În consecință, în baza art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală, Curtea va respinge apelul declarat în cauză, iar în baza art.192 al.2 Cod procedură penală va obliga condamnatul la plata cheltuielilor judiciare avansate de stat.
Pentru aceste motive
În numele legii
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul formulat de condamnatul împotriva sentinței penale nr. 141/23.04.2009 pronunțate de Tribunalul Hunedoara - Secția penală în dosarul nr-.
Obligă apelantul la plata sumei de 280 lei în favoarea statului, cu titlu de cheltuieli judiciare avansate în apel, din care suma de 200 lei, reprezentând onorariul apărătorului din oficiu, se înaintează din fondurile în contul Baroului de Avocați
Cu recurs în 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică din 09.06.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER
-
Red.
Dact. 2 ex/25.09.2009
Președinte:Alina LodoabăJudecători:Alina Lodoabă, Monica Felicia Farcaș, Teodora
