Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 54/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 350/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 54 /
Ședința publică de la 05 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Băjan
GREFIER- - -
_____
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - este reprezentat legal prin procuror.
Pe rol soluționarea cauzei penale, având ca obiect apelul declarat de inculpatul HG, împotriva sentinței penale nr. 1541/ F din 23 decembrie 2008, pronunțată de Tribunalul București Secția a II-a Penală, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au răspuns apelantul inculpat HG, personal, în stare de arest preventiv și asistat de apărător din oficiu, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 19 februarie 2009 emisă de Baroul București Serviciul Asistență Judiciară, intimat parte vătămată, personal, lipsă fiind intimat parte civilă SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ" ".
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care;
Potrivit disp. art. 378 alin. 1 /1 pct.4 Cod procedură penală, Curtea, a procedat la ascultarea inculpatului HG, care a arătat următoarele: " mențin declarațiile date anterior și nu am de făcut declarații suplimentare".
Întrebate fiind,părțile declară că nu mai sunt cereri sau excepții de invocat, motiv pentru care, Curtea, constatând cauza în stare de judecată, acordă cuvântul, în susținerea apelului.
Apărătorul din oficiu pentru inculpatul apelant,în baza disp. art. 379 pct. 2 lit. a Cod procedură penală, pune concluzii de admitere a apelului, desființarea sentinței penale atacate, iar pe fond a se dispune reindividualizarea pedepsei aplicate, în sensul diminuării cuantumului acesteia sub minimul special prevăzut de lege, prin reținerea circumstanțelor judiciare atenuante.
Apreciază că pedeapsa de 4 ani închisoare aplicată de instanța de fond este mult prea severă, având în vedere că inculpatul a recunoscut și regretat fapta comisă, existând totodată posibilitatea împăcării între cele două părți.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul,pune concluzii de respingere a apelului declarat ca fiind nefondat și menținerea sentinței penale atacate, ca fiind legală și temeinică, considerând că pedeapsa aplicată a fost corect individualizată,având în vedere natura și modalitatea de săvârșire a infracțiunii, partea vătămată necesitând 25 de zile îngrijiri medicale, leziunile traumatice punându-i viața în primejdie. Nu în ultimul rând solicită a se avea în vedere că instanța de fond a dat eficiență circumstanțelor judiciare atenuante,în condițiile în care inculpatul s-a sustras de la urmărire, fiind depistat și prins în data de 01 aprilie 2008, găsindu-se asupra sa briceagul folosit la săvârșirea faptei.
Intimat parte vătămată,având cuvântul, arată că lasă la aprecierea instanței.
Apelantul inculpat HG,în ultimul cuvânt, arată că regretă săvârșirea faptei și că lasă la aprecierea instanței.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr.1541/23.12.2008 pronunțată de Tribunalul București - Secția a II- Penală în dosarul nr- s-au dispus următoarele:
În temeiul disp art.334 Cod procedură penală a respins ca neîntemeiată cererea inculpatului privind schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu în infracțiunea prev. de art.184 Cod penal.
În baza art.20 rap. la art.174 Cod penal, cu aplic art.74 alin.1 lit.a,c și art.76 lit.b Cod penal a condamnat inculpatul HG(fiul lui și, ns. la 23.11.1963 - în prezent încarcerat în Penitenciarul Jilava ) la o pedeapsă de 4 ani închisoare.
În temeiul disp. art.65 al.2 coroborat cu art.174 Cod penal a interzis acestuia drepturile prev. de art.64 alin.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal pe o durată de 2 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului aceste drepturi și pe perioada executării pedepsei cu închisoarea.
În baza art.350 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului și conform art.88 Cod penal a computat din durata pedepsei pronunțate reținerea și arestarea preventivă de la 01.04.2008 la zi.
În baza art.346 Cod procedură penală și art.14 Cod procedură penală rap. la art.998 Cod civil, a obligat inculpatul la despăgubiri civile către SPITALUL CLINIC DE URGENȚĂ B în sumă de 2757,79 lei, plus dobânda legală de la data rămânerii definitive a hotărârii și până la executarea obligației.
A admis în parte acțiunea civilă și a dispus obligarea inculpatului la 2000 RON către partea civilă, reprezentând daune morale; a respins ca neîntemeiate pretențiile civile formulate de aceeași parte cu titlu de despăgubiri materiale.
În baza art.118 lit.b Cod penal a dispus confiscarea cuțitului folosit la săvârșirea faptei.
În baza art.191 al.1 Cod procedură penală obligă inculpatul la 700 lei cheltuieli judiciare către stat, onorariul apărătorului din oficiu fiind suportat din fondurile Ministerului Justiției.
În baza art.193 Cod procedură penală a obligat inculpatul la 38 lei cheltuieli judiciare către partea civilă, reprezentând taxa IML conform chitanței depuse la dosar.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a reținut următoarea situație de fapt:
În apartamentul nr. 100 din B-,. 1,. 2,.4, sector 3, locuiau inculpatul HG, soția sa -, copiii lor - și și partea vătămată - (fiul martorei ). Conform declarațiilor de martori, relațiile dintre aceste persoane erau tensionate inculpatul manifestând adesea, mai ales atunci când consuma alcool, un comportament violent (la nivel fizic și verbal) față de ceilalți membri ai familiei.
În seara de 30.03.2008, în locuința din B-,. 2,.4,. 100, sector 3 se aflau în cea de a doua cameră partea vătămată și martorii -, și. La un moment dat a venit acasă inculpatul HG, fiind sub influența băuturilor alcoolice, și a provocat scandal. Nici partea vătămată, nici martorii nu l-au agresat în niciun fel pe inculpat. La un moment dat partea vătămată a ieșit din cea de-a doua cameră și s-a îndreptat spre baie, traversând prima cameră în care se afla și inculpatul. Atunci inculpatul a atacat partea vătămată prin spate și a înjunghiat-o cu un briceag, adresându-i totodată amenințări cu moartea. Când au ieșit martorii din cameră, inculpatul a fugit. S-a sustras de la urmărire, fiind depistat și prins în data de 01.04.2008, găsindu-se asupra sa briceagul folosit la săvârșirea faptei.
Conform raportul de constatare tehnico - științifică criminalistică nr. -/2008(DGPMB - Serviciul Criminalistic), briceagul folosit de inculpat are următoarele dimensiuni: lungimea mânerului -11,72 cm, lungimea lamei - 9,08 cm, lățimea maximă a lamei - 22,7 mm. are vârf ascuțit.
Din același raport rezultă că obiectele de vestimentație purtate de partea vătămată în momentul săvârșirii faptei prezintă orificii tăiat - înțepate produse cu briceagul predat de inculpat, după cum urmează: "hanoracul și tricoul etichetat "" prezintă în regiunea axilară și a feței laterale a brațului stâng (corespondent anatomic) două, respectiv trei orificii tăiat - înțepate, ce au fost create prin înțepare cu un obiect tăietor - înțepător, probabil cuțitul pus la dispoziție" și "pantalonii prezintă în regiunea feței anterioare a gambei drepte un orificiu tăiat - înțepat prin înțepare cu un obiect tăietor - înțepător, probabil cuțitul pus la dispoziție".
În urma agresiunii partea vătămată a fost internat în Spitalul Clinic de Urgență B "" cu diagnosticul: agresiune; plagă înjunghiată latero-toracică pe linia medio - axilară, penetrantă ( 6 cm); plagă prin înjunghiere braț stâng cu secțiune biceps; șoc hemoragie" și diagnostic postoperator: "pleurostomie minimă; sutura plăgii toracice, excizie plagă miorafie biceps; sutură; pneumotorax stâng; pleurostoma ".
Din raportul de expertiză medico-legală A- rezultă că numitul " a prezentat leziuni traumatice (plagă înjunghiată latero - toracică penetrantă și plagă înjunghiată braț stâng cu secțiune de mușchi biceps brahial) ce s-au putut produce la data de 30.03.2008 prin lovire cu obiect tăietor - înțepător. A necesitat cea 25 de zile de îngrijiri medicale. Leziunile traumatice menționate au pus viața victimei în primejdie".
În ceea ce privește încadrarea juridică a faptei inculpatului care HG, în data de 30.03.2008 - în locuința comună din B,-,. 1,. 2,. 100, sector 3, la înjunghiat cu un briceag în regiunea toracică (zonă vitală) pe, provocându-i leziuni grave care i-au pus în primejdie viața întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor prevăzută de art. 20 raportat la art. 174.penal.
Relevante pentru caracterizarea juridică a unei fapte, ca tentativă de omor sau ca vătămare corporală, sunt împrejurările în care a fost comisă, natura instrumentului cu care a fost lovită victima, intensitatea loviturii, regiunea corpului în care a fost aplicată aceasta și consecințele cauzate; timpul de spitalizare sau numărul zilelor de îngrijiri medicale sunt mai puțin semnificative.
În speță, este evident că, aplicând o lovitură puternică - într-o regiune vitală a corpului - cu un cuțit, care a cauzat leziunile grave, menționate în actul medico-legal și care au pus în primejdie viața victimei, inculpatul nu a urmărit doar vătămarea corporală a acesteia, ci uciderea ei.
În asemenea situație, împrejurarea că victima, fiind operată de urgență, a fost salvată și a avut nevoie de un timp relativ scurt de spitalizare pentru vindecare (30.03.2008 - 08.04.2008), nu este relevantă pentru încadrarea juridică a faptei, care constituie o tentativă la infracțiunea de omor.
Ca atare, în condițiile în care în raport cu toatele elementele concrete ale cauzei, respectiv instrumentul folosit de făptuitor, regiunea corpului lovită, modul în care inculpatul a acționat și atitudinea sa după comiterea faptei, rezultă cu certitudine intenția acestuia de a ucide, este în mod evident exclusă culpa în producerea rezultatului vătămător și, pe cale de consecință, cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de către inculpat apare ca neîntemeiată, urmând astfel a fi respinsă.
La individualizarea și dozarea pedepsei, instanța a avut în vedere criteriile generale instituite de art.72 Cod penal, respectiv dispozițiile părții generale ale Codului penal, limitele speciale ale pedepsei prevăzute de lege, gradul de pericol social crescut al faptei săvârșite, persoana inculpatului, împrejurarea ce atenuează sau agravează răspunderea penală, comportarea sinceră pe parcursului procesului penal, existența unui loc de muncă în care inculpatul are încadrat și-și asigura câștiguri licite, mediul modest din care provine.
În această situație, instanța a apreciat că pedeapsa poate fi coborâtă sub minimul special prin reținerea de circumstanțe atenuante ale împrejurărilor mai sus reținute fără ca scopul educativ - preventiv și coercitiv al sancțiunii să fie afectat în vreun fel în condițiile executării ei în mediu penitenciar. S-au interzis ca pedeapsă accesorie și complementară, drepturile prev. de art.64 al.1 lit.a teza a II-a și lit.b Cod penal și a fost dedusă prevenția la zi.
S-a menținut starea de arest a inculpatului.
Pe latura civilă, în raport de dovezile pe care partea civilă a înțeles să le prezinte, s-a dispus obligarea inculpatului la 2000 RON cu titlu de daune morale fără alte despăgubiri materiale și, totodată, către Spitalul Clinic de Urgență Bas umelor reprezentând contravaloarea îngrijirilor medicale cu dobânda legală de la data rămânerii definite a hotărârii și până la executarea obligației.
În baza art.191 al.1 Cod procedură penală, inculpatul a fost obligat la cheltuieli judiciare statului.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen, inculpatul solicitând reducerea pedepsei aplicată de prima instanță considerând că ea este prea severă în raport de faptul că a recunoscut și regretat fapta comisă, mai mult, există și posibilitatea împăcării cu partea vătămată.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul criticilor invocate cât și din oficiu prin prisma dispozițiilor art.371 al.1 Cod procedură penală, Curtea constată că apelul de față nu este fondat si va fi respins.
Situația de fapt, analizată judicios de prima instanță, corespunde materialului probator aflat la dosar, în concordanță cu poziția sinceră a inculpatului pe parcursul cercetării judecătorești.
Ea constă în fapta săvârșită în data de 30.03.2008 de inculpat, care, aflat sub influența băuturilor alcoolice, a provocat scandal în locuința din-, sector 2. B, unde locuia împreună cu soția și copii dar și cu partea vătămată, fiul soției sale dintr-o căsătorie anterioară.
Fără să fie provocat sau agresat de partea vătămată care se află într-o cameră împreună cu alte persoane, inculpatul înarmat cu un briceag și proferând amenințări cu moartea la adresa acesteia, i-a aplicat o lovitură prin spate, împrejurare în care a fost transportată la spital și operată de urgență, necesitând pentru vindecare o perioadă cuprinsă între 30.03.2008 și 08.04.2008.
Inculpatul a fugit de la locul faptei și s-a ascuns sustrăgându-se urmăririi penale, fiind depistat și prins la data de 01.04.2008, ocazie cu care asupra sa a fost descoperit briceagul folosit la săvârșirea faptei.
În drept, infracțiunea a fost calificată corect ca tentativă la omor prev.de art.20 raportat la art.174 și tot la fel, a apreciat judecătorul fondului că nu se impune o schimbare de încadrare juridică a faptei, date fiind condițiile în care s-a produs, obiectul vulnerant a produce moartea, zona vitală, sentimentele de dușmănie ce le nutrea față de partea vătămată.
În aceste condiții, pedeapsa la care s-a orientat instanța a ținut cont de limitele tentativei, înjumătățite față de infracțiunea consumată, dar și de circumstanțele ce caracterizează persoana inculpatului, fără antecedente penale, sincer și cu o atitudine de regret a faptei comise, încadrat în muncă, realizând câștiguri licite pentru el și familia sa, căsătorit și cu copil în întreținere, coborând-o sub minimul ei special.
Curtea constată că pedeapsa de 4 ani închisoare corespunde tuturor criteriilor de individualizare prev. de art.72 Cod penal și scopului pe care trebuie să-l îndeplinească iar sub această limită, în lipsa altor circumstanțe atenuante decât cele deja reținute, nu se impune o reducere a ei.
Și pe latură civilă, hotărârea primei instanțe apare legală și temeinică fiind corect apreciate despăgubirile civile acordate în raport de probele administrate.
Față de cele mai sus reținute, Curtea constată că apelul declarat de inculpat apare nefondat și va fi respins conform art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală.
În baza art.383 Cod procedură penală, Curtea va deduce prevenția la zi a inculpatului și va menține starea de arest.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-inculpat împotriva sentinței penale nr.1541/F din 23.12.2008, pronunțată de Tribunalul București - Secția a II- Penală, în dosarul nr-.
În baza art.381 Cod procedură penală compută prevenția inculpatului de la 01.04.2008 la zi.
În baza art.350 Cod procedură penală menține starea de arest a inculpatului.
În temeiul art.191 al.2 Cod procedură penală obligă pe apelantul-inculpat la 400 lei cheltuieli judiciare statului, din care 200 lei onorariul avocatului din oficiu se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi, 5 martie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red. /30.03.2009
Dact. /31.03.2009/3 ex.
Tribunalul București - Secția a II- Penală
Jud:
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Adriana Elena Băjan
