Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 56/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
Dosar nr- (Număr în format vechi 285/2009)
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI FAMILIE
DECIZIA PENALĂ NR. 56/
Ședința publică de la 05 martie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Elena Ursulescu
JUDECĂTOR 2: Adriana Elena Băjan
GREFIER - - -
___
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL BUCUREȘTI - este reprezentat legal prin procuror.
Pe rol, soluționarea cauzei penale având ca obiect apelul declarat de revizuentul, împotriva sentinței penale nr. 2 din 20 ianuarie 2009, pronunțată de Tribunalul Teleorman, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul revizuent, personal, în stare de arest și asistat de apărător din oficiu, avocat, în baza împuternicirii avocațiale nr. - din 26 februarie 2009, emisă de Baroul București - Serviciul Asistență Judiciară.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință,după care,
Întrebate fiind, părțile declară că nu mai sunt alte cereri sau excepții de invocat, motiv pentru care, Curtea, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea apelului.
Apărătorul din oficiu pentru apelantul revizuent, având în vedere motivele invocate în cererea de revizuire, respectiv că a fost cercetat în mod abuziv de către organele de poliție, fiind bătut, invocând totodată că nu se face vinovat de săvârșirea infracțiunii, arată că lasă la aprecierea instanței.
În măsura în care instanța va aprecia că motivele invocate se încadrează în disp. art. 394 Cod procedură penală, solicită admiterea în principiu a cererii de revizuire, iar pe fond trimiterea cauzei spre rejudecare.
Reprezentantul Parchetului, având cuvântul, pune concluzii de respingere a apelului declarat, ca fiind nefondat și menținerea ca fiind legală și temeinică a sentinței penale atacate, întrucât motivele invocate de revizuent în cererea de revizuire, în sensul că a fost cercetat abuziv de către organele de urmărire și că nu este vinovat de săvârșirea infracțiunii nu se încadrează în cele prevăzute expres și limitativ de disp. art. 394 Cod procedură penală.
Apelantul revizuent, în ultimul cuvânt, arată că a fost bătut de către organele de poliție pentru a recunoaște săvârșirea faptei, că este căsătorit, are 2 copii, soția sa este foarte bolnavă, iar pedeapsa de 23 ani închisoare este mult prea mare, având în vedere că nu se face vinovat de săvârșirea faptei pentru care a fost condamnat. De asemenea, solicită reducerea cuantumului pedepsei.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Prin sentința penală nr. 2/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală în dosarul nr-, s-a respins, ca nefondată cererea de revizuire a sentinței penale nr. 48/26.03.2002 pronunțată de Tribunalul Teleorman, formulată de condamnatul.
S-a dispus obligarea lui la cheltuieli judiciare statului.
Pentru a se pronunța astfel, prima instanță a constatat că motivele invocate de revizuient nu se încadrează în cele limitativ prevăzute de art. 394 Cod procedură penală iar obiecțiunile pe care le are în legătură cu modul în care s-a desfășurat urmărirea penală pot forma obiectul unei plângeri separate.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen, revizuientul solicitând reluarea cercetării judecătorești în dosarul în care a fost condamnat la o pedeapsă de 23 de ani închisoare întrucât nu se face vinovat de săvârșirea faptei imputate, a fost bătut de organele de poliței pentru aor ecunoaște, are familie, soție și doi copii în întreținere, în subsidiar, solicitând o reducere a pedepsei.
Examinând hotărârea atacată sub aspectul criticilor invocate cât și din oficiu prin prisma dispozițiilor art. 371 alin. 2 Cod procedură penală Curtea constată că apelul de față nu este fondat.
Revizuientul a formulat mai multe cereri de revizuire până la cea de față solicitând invariabil o reducere de pedeapsă și, sporadic, o reanalizare a situației reieșită din actele dosarului pe motiv că declarațiile sale au fost date sub presiune și prin exercitarea de violențe de organele de anchetă.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea a reținut următoarele:
Prin sentința penală nr.48/26.03.2002, pronunțată de Tribunalul Teleorman în dosarul nr.890/2002,inculpatul a fost condamnat pentru infracțiunea de omor deosebit de grav prev.de art. 174-176 lit.a Cod penal, la 23 ani închisoare.
În fapt s-a reținut că, în seara de 7.08.2001, aflat sub influența băuturilor alcoolice inculpatul i-a reproșat concubinei sale că ar întreține relații intime cu martorul.
Ulterior, inculpatul a lovit-o în mod repetat și cu intensitate pe tot corpul cu un din, lovituri în urma cărora victima a decedat.
Raportul de constatare medico-legală menționează că, moartea a fost violentă, s-a datorat stării toxicoseptice survenită în condițiile unui traumatism toraco-abdominal cu eclatare de ansă intestinală și fracturi costale.
Împotriva sentinței instanței de fond inculpatul a declarat apel și recurs căi de atac respinse prin decizia penală nr.318/6.06.2002 - dosar nr.1389/2002 al Curții de APEL BUCUREȘTI și nr.4821/12.11.2002 - dosar 2805/2002 al Curții Supreme de Justiție.
La judecata pe fond a cauzei cât și în căile de atac, instanțele au avut în vedere probatoriul administrat în cauză și au reținut că inculpatul a lovit, în mod repetat și cu intensitate, peste tot corpul cu un de, pe concubina sa, în data de 7.08.2001 iar, peste două zile, văzând că starea victimei se înrăutățește, a luat-o sub braț și a dus-o într-o magazie situată în spatele blocului, observat fiind de martorul.
De aici, a transportat-o într-un cărucior pe care l-a acoperit cu o pătură din către liceul teoretic din Z, însă somat de organele de Poliție, a abandonat căruciorul în care se afla victima decedată, luând-o la fugă.
Toate instanțele au apreciat că agresiunile exercitate de inculpat împotriva victimei sunt dovedite cu declarațiile martorilor C (vecină de apartament), și ale fiului său.
Deci, o dată epuizate faza de fond și apelul devolutiv prin administrarea de probe și verificarea legalității în recursul declarat de inculpat, hotărârea de condamnare nu mai poate fi reluată sub aspectul prelungirii probatoriului pentru a se ajunge la o reducere de pedeapsă cum solicită acum revizuientul, toate aceste neconstituindu-se în fapte sau împrejurări noi, necunoscute la data judecării cauzei.
Dat fiind că el invocă violențe ce au fost exercitate împotriva sa de organele de poliție în perioada derulării urmăririi penale, această situație poate face obiectul unei plângeri penale separate cu privire la aceste fapte, neavând impact asupra stabilirii vinovăției sale în cauză cu atât mai puțin ale reducerii pedepsei și oricum de nerezolvat pe calea revizuirii.
Față de cele mai sus expuse, curtea va constata că hotărârea primei instanțe este legală și temeinică iar apelul declarat de revizuient se vădește nefondat urmând a fi respins conform art. 379 alin. 1 lit. b Cod procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de apelantul-revizuient împotriva sentinței penale nr. 2/20.01.2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală în dosarul nr- și-l obligă la 300 lei cheltuieli judiciare statului, din care 100 lei onorariu avocat oficiu se suportă din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică azi, 5.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.
Dact.
3 ex.-31.03.2009
Președinte:Elena UrsulescuJudecători:Elena Ursulescu, Adriana Elena Băjan
