Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 61/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR -
DECIZIA PENALĂ NR. 61/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 31.03.2008
PREȘEDINTE: Constantin Costea
JUDECĂTOR 2: Victor Ionescu
GREFIER: - -
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timișoara.
S-a luat în examinare apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 85/PI din 04.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. -.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă inculpata apelantă în stare de arest preventiv asistată de apărător din oficiu avocat, lipsind părțile civile intimate.
Procedură îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța procedează la audierea inculpatei, declarația acesteia fiind consemnată în scris și atașată la dosar.
Nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea apelului.
Apărătorul din oficiu al inculpatei apelante solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei având în vedere toate împrejurările și reținerea circumstanțelor atenuante.
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat arătând că soluția primei instanțe este legală și temeinică, pedeapsa fiind corect individualizată.
Inculpata apelantă depune la dosar un memoriu și solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei.
CURTEA
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 85/PI/04.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. 8569/30/07, în baza art. 334.C.P.P. a respins cererea de schimbare a încadrării juridice, formulată de inculpată, prin avocat, în infracțiunile de " vătămare corporală", respectiv " vătămare corporală gravă", prev. de art. 181 și 182.
Cod PenalÎn baza art. 20.Cod Penal, rap. la art. 174 alin. 1, 175 alin.1 lit. a Cod Penal, a condamnat pe inculpata, fiica lui și, născută la 04.03.1973 în T, jud.T, cetățean român, fără ocupație, studii 10 cls.+ șc. profesională, domiciliată în nr. 584 jud. T, CNP- -, la:
-7( șapte ( ani și 6 ( șase) luni închisoare, pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat cu interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit. a,b, în condițiile art. 71.
Cod PenalÎn baza art. 65 alin. 2.Cod Penal a interzis inculpatei ca pedeapsă complementară pe o perioadă de 3 ani, drepturile prev. de art. 64 lit. a și b Cod Penal, de a alege și de a fi aleasă în autoritățile publice și în funcții elective publice, de a ocupa o funcție ce implică exercițiul autorității de stat.
În baza art. 350.C.P.P.,a menținut starea de arest a inculpatei și în baza art. 88.Cod Penal, a dedus arestul preventiv executat din 02.08.2007 la zi.
A constatat că partea vătămată a renunțat la pretențiile civile.
În baza art. 313 din Legea nr. 95/2006, a obligat inculpata la plata sumei de 607 lei, către Spitalul Județean de Urgență T, reprezentând cheltuieli de spitalizare cu partea vătămată.
În baza art. 191 alin.1 C.P.P. a obligat inculpata la 400 lei, cheltuieli judiciare către stat.
A dispus plata din fondurile a sumei de 100 lei către Baroul Timiș, onorariul avocatului din oficiu.
Tribunalul a reținut următoarele:
Prin rechizitoriului Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, nr. 365/P/2007 a fost trimisă în judecată inculpata pentru săvârșirea infracțiunii de tentativă de omor calificat cu premeditare, prev. și ped. de art. 20.Cod Penal rap. la art. 174 alin.1, 175 alin.1 lit. a
Cod PenalÎn sarcina acesteia reținându-se următoarea stare de fapt:
Inculpata este căsătorită cu martorul. Partea vătămată este căsătorit cu martora. Primii locuiesc în, iar următorii locuiesc în, însă toți lucrează în cadrul întreprinderii SC. SRL Este important a se menționa de la început că toți vin de la domiciliile lor la lucru cu autobuze ale firmei, în mod obișnuit. De asemenea, este important a se sublinia că inculpata lucra în schimb cu soțul ei și cu partea vătămată, iar în schimbul de mai înainte lucrează martora.
Din anul 2006, cam din luna octombrie, după declarația inculpatei, între aceasta și partea vătămată a început să se înfiripe o idilă, constând inițial dintr-un simplu flirt. Inculpata arată că a primit mici cadouri ocazionale (8 Martie 2007, de exemplu, dar și anterior în luna februarie, de St. ), etc. de la partea vătămată. Ea susține că, deși soțul său nu știa de relația sa cu partea vătămată, i-a spus lui despre proveniența acestora, primind reproșuri de la acesta. Din declarațiile sale, nu reiese ca aceste reproșuri să fi avut o tentă violentă, nici măcar verbală.
Apoi, în luna martie 2007, relația dintre cei doi, inculpata și partea vătămată, s-a consumat, în sensul că au făcut sex undeva în preajma Liceului Auto. Despre relația lor a aflat soția părții vătămate, care a făcut scandal lui. Inculpata i-a relatat și ea soțului ei despre evenimentul petrecut și a și plecat o săptămână de acasă la o prietenă, spunându-i lui că pleacă să-și "refacă viața " cu. Cert este că după acea săptămână, inculpata s-a întors acasă și, deși a mai avut discuții cu soțul său, benigne de altfel, viața și-a reluat cursul normal, și inculpata și continuându-și căsniciile, fără a mai avea contacte de nici un fel.
Totuși, dintr-un oarecare motiv, inculpata plănuia să se răzbune pe, și, anume să-i taie penisul (în mod specific arată asta) pentru că acesta se împăcase cu soția sa și nu-i mai dădea atenție (nu susține că i-a promis ceva în acest sens și nu oferă alt motiv al determinării sale, de aceasta este de neînțeles hotărârea luată de inculpată, atât de fermă, mai ales că și ea și soțul său arată că nu au avut probleme majore relativ la episodul petrecut).
În acest sens a început să-l sune pe telefonul mobil pe, cam din luna iulie 2007 pentru a se întâlni, ceea ce cei doi au și stabilit să o facă după scurt timp. În data de 17.07.2007, inculpata, după schimbul de noapte, i-a dat un semnal pe telefonul victimei. îi spusese soției sale că nu vine direct acasă de la lucru (ieșise și el din schimb), ci merge în T să plătească niște taxe. Acasă, într-o poșetă, inculpata și-a pregătit un cuțit de bucătărie învelit într-o pânză albă, pentru a-și aplica hotărârea deja luată.
Cei doi s-au întâlnit în Zona din T și au mers prin mai multe localuri. Apoi, pe jos și, cu tramvaiul, cei doi au ajuns în fața stației de tramvai de unde se ajunge la locul lor de muncă, pe un pod deasupra unei șosele care duce către fabrică (cei ce vin cu tramvaiul la acel loc de muncă folosesc această stație aflată la câteva sute de metri de unitate) urmând ca cei doi să coboare pe câmpul din zona acelui pod, să întrețină relații sexuale și apoi, de la lucru fiecare să-și urmeze drumul spre casă, cu autobuzele care asigură fluxul muncitorilor spre localitățile de domiciliu. (când au coborât pe acel teren viran era cu puțin înainte de ora 22,00, ora începerii schimbului III la fabrică).
Pe respectivul teren viran, unde se coboară destul de abrupt (s-a efectuat și o conducere la fața locului faptei), între, cei doi s-au așezat pe iarbă și au început un așa-zis preludiu. Inculpata a insistat ca să stea pe spate iar ea peste el. În timp ce-l excita cu mâna, dându-i impresia că va efectua o felație, observând că victima (ce avea chiloții și pantalonii pe vine) are ochii închiși, inculpata, ce-și așezase poșeta strategic în apropiere, a scos cârpa albă în care era învelit cuțitul, a desfăcut-o apucând, după cum chiar ea spune, cuțitul cu mâna dreaptă (cu stânga ținea penisul victimei) cu tăișul orientat spre arătător și a executat o tăietură în zona penisului victimei. Cum susține că și ea a avut ochii închiși, inculpata arată că nu și-a dat seama dacă i-a tăiat tot penisul victimei, dar a simțit că acel cuțit a tăiat ceva. Evident, victima, surprinsă, a început să strige, încercând să o apuce cu mâinile pe agresoare. Aceasta însă s-a smuls și, abandonând respectiva cârpă la locul faptei, a luat-o la fugă către șosea, pe panta pe care de altfel coborâseră inițial, abandonând cuțitul la o oarecare distanță, de locul faptei. Acesta nu a mai putut fi găsit, deși inculpata a arătat clar unde s-a întâmplat fapta (cârpa a fost găsită și se află la dosar) și traseul urmat apoi. Probabil că tulburată fiind și ea de ce a făcut și fiind întuneric în acel moment, într-adevăr nu-și mai amintește unde a aruncat cuțitul (din parcursul dosarului se poate vedea că inculpata a fost cooperantă, descriind tot ce a făcut, fără a încerca să ascundă ceva, la o primă apreciere). Apoi, inculpata a ajuns la șosea, în apropierea amintitei stații de tramvai, s-a aranjat vestimentar și a luat o ocazie până în dreptul fabricii fostă, din Calea, de unde a luat autobuzul lui SC."" SRL către. De menționat este faptul că în momentul când inculpata urca înspre șosea, tocmai trecea un autobuz al lui SC."" SRL prin dreptul stației de tramvai mai sus menționată, cam în jurul orelor 21,50, și o colegă a inculpatei și a victimei, arată că a văzut-o pe inculpată lângă acea stație, din autobuz, îndreptându-se spre fabrică. Nu a dat atenție acestui fapt dar cum, ulterior, aflându-se la lucru chiar în schimbul III, martora, aflând că a fost găsit înjunghiat în apropierea fabricii, i-a comunicat telefonic soției sale acest amănunt, adică cum și unde o văzuse pe inculpată, și la ce oră.
În acest context, de menționat este faptul că, înainte de faptă, victima își sunase soția pe telefonul mobil, stabilind să se întâlnească cu ea la fabrică ( se găsea în autobuzul ce o aducea din la locul de muncă pentru schimbul III). După faptă, victima, deplasându-se cu greu înspre SC."" SRL cam 100 (după aprecierea sa), și-a sunat din nou soția, care nu a auzit telefonul, probabil din cauza zgomotului din autobuz. Victima, în deplasarea sa, a pierdut mult sânge și s-a prăbușit lângă o potecă ce tăia drumul dinspre stația de tramvai către fabrică, peste câmp (folosită de muncitori pentru scurtarea traseului). Atunci și-a sunat din nou soția, care între timp coborâse din autobuz (locul este la cca 150 de parcarea din fața fabricii) și i-a spus soției că e înjunghiată, și unde se află. Astfel, soția sa însoțită de asistenta medicală de la cabinetul de medicină a muncii din fabrică, martora, împreună cu alții din unitate l-au găsit pe la locul indicat. Martora i-a acordat acestuia primul ajutor, fiind chemată și Salvarea, ulterior și poliția. La găsirea sa, victima nu a dat detalii asupra celor ce s-au întâmplat, doar ulterior, spre dimineață ( a fost găsit în jurul orelor 22,15) i-a relatat soției ce s-a întâmplat.
Din raportul medico-legal nr.2129/18.07.2007 al IML T, reiese faptul că victima a suferit o plagă tăiată peniană prin agresiune care a necesitat 25 zile îngrijiri medicale și nu i-a fost pusă în pericol viața. S-a considerat însă că, după zona unde tăietura a fost aplicată și organul vizat, inculpata, deși nu o recunoaște, și-a dat seama că va răni victima într-un mod extrem de grav, care poate duce la moartea acesteia.
Din probatoriul administrat în cauză, proces - verbal de cercetare la fața locului cu planșe foto, declarațiile martorilor, raport medico-legal privind partea vătămată, declarațiile părții vătămate, corpuri delicte, declarațiile inculpatei, prin care aceasta a recunoscut săvârșirea infracțiunii, așa cum a fost descrisă în actul de sesizare, instanța a reținut aceeași stare de fapt și încadrare juridică precum aceea din rechizitoriu Parchetului.
Având a se pronunța pe cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpată prin avocat desemnat din oficiu, în infracțiunea de vătămare corporală sau vătămare corporală gravă, prev. de art. 181 respectiv 182.Cod Penal, instanța a respins-o din următoarele considerente.
Este adevărat că în raportul medico-legal, privind pe partea vătămată și aflat la fila 40 dos., în concluzii se arată că partea vătămată prezintă leziuni care au necesitat 25 de zile îngrijiri medicale și că acestea nu au pus în pericol viața victimei, dar aceste concluzii nu pot fi privite ca singular, ci în coroborare cu celelalte mijloace de probă administrate în cauză.
Din mijloacele de probă mai sus amintite, corpurile delicte rezultate din cercetarea la fața locului, respectiv hainele găsite în cadrul cercetării, declarațiile victimei, declarațiile martorilor și chiar declarațiile inculpatei, rezultă că aceasta în data de 17.07.2007, a sunat victima solicitându-i să se întâlnească cu ea și că înainte de întâlnire aceasta -și pregătise în poșetă un cuțit de bucătărie într-o cârpă, urmărind să se răzbune pe partea vătămată, considerându-l vinovat de împrejurarea că și-a ratat căsnicia.
Inculpata, a relatat aceasta nu doar în declarațiile din faza de urmărire penală, ci și în declarația dată în fața instanței unde a arătat de asemenea că a luat cuțitul de acasă înainte de a se întâlni cu partea vătămată și că a dorit să-l lovească pe acesta în semn de răzbunare.
Împrejurarea că înainte de întâlnirea cu partea vătămată inculpata a luat un cuțit de acasă, dorind să-l lovească pe acesta din urmă, rezultă cu certitudine, nu doar din declarația acesteia ci și din declarația părții vătămate și a martorilor care ulterior săvârșirii faptei l-au găsit pe partea vătămată și i-au acordat primul ajutor.
Instanța nu poate, raportat la probatoriul cauzei să nu considere că prin acțiunea sa inculpata nu a premeditat săvârșirea infracțiunii, întrucât așa cum s-a arătat mai sus, înainte de întâlnire aceasta a luat un cuțit de acasă și l-a pus în poșetă în dorința de a lovi partea vătămată și nici să considere că sub aspect obiectiv nu se putea produce moartea victimei.
Din raportul medico-legal, declarațiile martorilor, ale părții vătămate și ale inculpatei, rezultă că victima a suferit o agresiune prin înjunghiere, având plăgi tăiate la baza penisului și la nivel pubian ( a se vedea în acest sens și actele medicale fila 85 dos. ).
Chiar dacă în raportul medico-legal se arată în concluzie că leziunile nu au pus în primejdie viața victimei, aceasta rezultă din împrejurarea că partea vătămată a sunat de îndată pe soția sa, care se îndrepta spre locul de muncă, aflat în apropierea locului în care s-a săvârșit infracțiunea, iar aceasta din urmă la rândul ei a chemat asistenta medicală de la unitatea la care lucrează, ceea ce în final a dus la acordarea rapidă de îngrijiri medicale victimei, întrucât în lipsa acordării promte a acestor îngrijiri medicale, deznodământul putea fi altul.
Astfel inculpata când a acționat, și-a dat seama că acțiunea sa putea duce la decesul victimei, întrucât a folosit un cuțit care a tăiat partea vătămată în zona unui organ puternic vascularizat, părăsind după aceea de îndată locul săvârșirii infracțiunii și lăsând victima singură fără ajutor.
Raportat la instrumentul folosit și la zona corpului vizată, nu se poate susține că inculpata nu a prevăzut că ar fi putut provoca decesul victimei, rezultat pe care l-a urmărit în acțiunea sa așa cum de altfel a arătat constant în declarații.
De aceea față de starea de fapt reținută, instanța a constatat că activitatea infracțională a inculpatei întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă la infracțiunea de omor calificat, așa cum în mod corect s-a arătat și în actul de sesizare al instanței.
Pentru aceasta, instanța a aplicat inculpatei o pedeapsă cu închisoarea, la individualizarea căreia va avea în vedere criteriile generale prev. de art. 72.Cod Penal, respectiv împrejurările concrete în care fapta a fost săvârșită, urmarea imediată care s-a produs, respectiv posibilitatea de a suprima viața părții vătămate, atitudinea psihică a inculpatei față de faptă și față de urmările acesteia, persoana inculpatei, care se află la primul contact cu justiția penală, atitudinea sinceră a acesteia pe tot parcursul procesului penal de față dar și limitele speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracțiunea săvârșită.
Împotriva sentinței Tribunalului Timișa declarat apel inculpata criticând-o pentru netemenicie, motivând că a comis că pedeapsa aplicată este prea mare și fapta pentru care a fost trimisa în judecată a comis-o sub presiunea și instigarea soțului său care știa de relația pe care o avea cu victima și susținea că doar procedând în acest mod o v-a ierta și solicită tragerea și acestuia la răspundere și pedeapsa să fie împărțită în mod egal.
Examinând cauza în raport cu motivele invocate precum și sub toate aspectele de fapt și de drept, conform prev. art. 371 al. 2 cpp se constată că hotărârea atacată este legală și temeinică în deplină concordanță cu ansamblul probator administrat.
În mod judicios prima instanță a analizat și interpretat probele administrate atât în cursul urmăririi penale cât și în faza de judecată, probe în temeiul cărora a procedat la aplicarea pedepsei de 7 ani și 6 luni închisoare, cuantumul pedepsei fiind bine dozat și adaptat gravității infracțiunii comise.
Inculpata a acționat cu intenție de a se răzbuna pe partea vătămată aspect ce rezultă din declarația acesteia precum și din raportul medico-legal în care se arată că victima a suferit o plagă tăiată peniană prin agresiune, ea intenționând să taie penisul părții vătămate pe motiv că aceasta nu-i mai dădea atenție și s-a împăcat cu soția sa.
Chiar dacă victima a avut nevoie pentru vindecare de doar 25 zile de îngrijiri medicale având în vedere zona în care a acționat, ea intenționând tăierea unui organ puternic vascularizat, și conduita acesteia ulterior părăsind locul și abandonând victima în mod întemeiat prima instanță a încadrat fapta ca fiind infracțiunea de tentativă de omor și nu de vătămare corporală prev. de art. 181 cp sau 182 cp.
În ce privește individualizarea pedepsei se constată că potrivit cu dispozițiile art.72 pen. la stabilirea și aplicarea pedepsei se ține seama de dispozițiile părții generale a codului penal, de limitele speciale de pedeapsă, de gradul de pericol social al faptei săvârșite, de persoana inculpatului și de împrejurările care agravează sau atenuează răspunderea penală. Atingerea dublului scop preventiv și educativ al pedepsei este condiționată de caracterul adecvat al acesteia, de asigurarea unei reale evaluări între gravitatea faptei, periculozitatea socială a autorului pe de o parte și durata sancțiunii și natura sa pe de altă parte.
Prin urmare,având în vedere pericolul social ridicat al infracțiunii săvârșite de inculpată, aceea de tentativă de omor, de modalitatea în care a comis fapta de conduita inculpatei care a părăsit victima deși știa că aceasta se afla într-o stare gravă pedeapsa aplicată este în măsură să ducă la realizarea scopului prev. de art.52 cp.
Susținerea inculpatei că a fost instigată de soțul său nu a fost dovedită în cauză motiv pentru care el nici nu a fost trimis în judecată.
Așa fiind apelul inculpatei nu este fondat și urmează a fi respins în baza art. 379 pct.1 lit. b cpp.
În baza art 381 cpp se va menține starea de arest a inculpatei și se va deduce în continuare arestul preventiv din data de 4.02.2008 la zi.
Văzând și prev. art. 192 al.2 cpp
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 379 punct. 1 lit. b) respinge C.P.P. apelul declarat de inculpata împotriva sentinței penale nr. 85/PI din 04.02.2008 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr. -, ca nefondat.
Deduce arestul preventiv din data de 04.02.2008 la zi și menține această măsură în continuare.
Dispune plata sumei de 100 lei din fondurile Ministerului Justiției către Baroul Timiș, reprezentând onorariu avocat oficiu.
Obligă inculpata la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 250 lei.
Cu recurs în 10 zile de la comunicare cu părțile.
Pronunțată în ședința publică din 31.03.2008.
Președinte, pt. JUDECĂTOR,
aflat în
semnează
PREȘEDINTE SECȚIE,
GREFIER,
Red /15.04.2008
Dact P 3.ex./01.07.08
Prima inst.
Președinte:Constantin CosteaJudecători:Constantin Costea, Victor Ionescu
