Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 64/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA NR. 64
Ședința publică din data de 21 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Elena Zăinescu
JUDECĂTOR 2: Ioana Nonea
Grefier - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la 28.12.1982, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 49 din 25 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița, prin care în baza disp. art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i Cod penal cu aplic. art. 74 lit. a Cod penal raportat la art. 76 lit. a Cod penal a fost condamnat la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare.
S-au aplicat inculpatului disp. art. 71, art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal.
În baza disp. art. 20 rap. la art. 174, 175 lit. i Cod penal raportat la art. 65, 66 Cod penal s-a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de disp. art. 64 lit. a teza a II-a și lit. b Cod penal, pe o perioadă de 2 ani.
În baza art. 88 Cod penal s-a computat din durata pedepsei aplicate acestuia, timpul reținerii și arestării preventive, de la 14.02.2007 la zi, iar în baza art. 350 alin. 1 Cod proc. penală, s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului -.
În baza disp. art. 346 Cod proc. penală rap. la art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 a fost obligat inculpatul către partea civilă Spitalul Județean Târgoviște, la plata sumei de 2.237,77 lei cheltuieli de spitalizare efectuate pentru partea vătămată.
În baza disp. art. 14, 346 Cod proc. penală rap. la art. 998, 999 cod civil a fost obligat inculpatul către partea civilă la plata sumei de 6.341,05 lei cu titlul de daune materiale și la 4.000 lei cu titlu de daune morale.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns apelantul inculpat - personal, aflat în stare de arest, asistat de avocat ales, conform împuternicirii avocațiale emisă în baza contractului de asistență juridică nr. 48/28.03.2008, lipsă fiind intimații părți civile și Spitalul Județean Târgoviște
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorul ales al apelantului inculpat a luat legătura cu acesta și arată că nu are cereri de formulat.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, nu are cereri de formulat.
Curtea, având în vedere că nu sunt cereri de formulat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea apelului.
Apărătorul ales al inculpatului depune la dosar concluzii scrise și având cuvântul, solicită admiterea apelului, desființarea sentinței atacate și pe fond, în baza disp. art. 11 pct. 2 lit. a rap. la art. 10 lit. c Cod proc. penală, să se dispună achitarea inculpatului.
Arată că au fost audiați atât inculpatul cât și partea vătămată care au menținut declarațiile date, efectuându-se și raport de expertiză medico-legală. Probele administrate nu conduc la stabilirea vinovăției inculpatului.
Soluția instanței de fond s-a bazat pe prezumții și nu pe probe certe, nefăcându-se dovada momentului exact al aplicării loviturii părții vătămate și nu s-a făcut dovada că inculpatul a avut asupra sa vreun cuțit.
Prin rechizitoriu s-a reținut că numai apelantul inculpat ar fi avut o altercație cu partea vătămată. Dar între cei trei, inculpatul, partea vătămată și fiul acesteia s-a creat o busculadă. La locul faptei s-a găsit un cuțit dar nu s-a cercetat ce este cu acesta.
Reținerea și arestarea preventivă a inculpatului - s-a făcut în luna februarie 2007, abia la 6 luni de la începerea cercetărilor. Acest lucru de datorează faptului că anchetatorul a avut dubii cu privire la autorul faptei.
Probatoriul administrat în cauză nu conduce la concluzia certă că apelantul inculpat este autorul loviturii de cuțit aplicate părții vătămate. Apărătorul ales al inculpatului depune concluzii scrise.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul, cu privire la perioada de 6 luni la care se referă apărătorul ales al inculpatului, din dosar rezultă că raportul de expertiză medico-legală a fost depus cu întârziere la dosar.
Arată că inculpatul a fost condamnat de Tribunalul Dâmbovița la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare, stabilindu-se faptul că urmare unei altercații a lovit pe partea vătămată cu un cuțit.
Din declarația martorei, a martorului a rezultat vinovăția inculpatului. Inculpatul a acreditat ideea că martorul a lovit-o pe partea vătămată.
Concluzii de respingere a apelului declarat de inculpat, menținerea arestării preventive și computarea duratei arestării preventive de la data de 14 februarie 2007 la zi.
Apărătorul ales al inculpatului având cuvântul în replică, arată că raportul de expertiză medico legală este din luna noiembrie 2006 iar martora nu a văzut efectiv desfășurarea evenimentelor ajungând la locul faptei după ce s-a consumat incidentul.
Apelantul inculpat având ultimul cuvânt susține că nu este vinovat, nu a săvârșit fapta pentru care a fost condamnat, este adevărat că a lovit cu pumnii dar nu a înjunghiat victima. Solicită admiterea apelului.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față:
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.49 din 25.01.2008, Tribunalul Dâmbovițaa condamnat pe inculpatul -, fiul lui și, născut la 28.12.1982 în Târgoviște, cu același domiciliu, str. - C,.31B,. B,.4,.40, județul D, necăsătorit, fără copii, inapt serviciului militar, fără antecedente penale, CNP -, arestat preventiv și deținut în Penitenciarul Mărgineni, la pedeapsa de 4 ani și 6 luni închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a teza a II a și lit.b pen. pentru tentativă la săvârșirea infracțiunii de omor calificat prev. de art.20 rap. la art.174-175 lit.i pen.
În baza art.71 pen. s-au interzis inculpatului drepturile prev. de art.64 lit.a teza a II a și lit.b pen.
Conform art.350 alin.1 pr.pen. s-a menținut arestarea preventivă a inculpatului, iar în baza art.88 pen. s-a computat din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive la zi, începând cu data de 14.02.2007.
În latură civilă, inculpatul a fost obligat în baza art.313 alin.1 din Legea nr.95/2006 modificată la plata sumei de 2.237,77 lei, cheltuieli de spitalizare, către partea civilă Spitalul Județean Târgoviște,-, județul D, ocazionate de îngrijirile acordate părții vătămate, iar în baza art.14, art.346 pr.pen. și art.998 și urm. civ. la plata despăgubirilor materiale în sumă de 6341,05 lei și 4.000 lei daune morale către partea vătămată, constituită parte civilă în cauză.
De asemenea, inculpatul a mai fost obligat la 650 lei cheltuieli judiciare către partea civilă și la 500 lei, cu același titlu, către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut vinovăția inculpatului pentru săvârșirea tentativei la infracțiunea de omor calificat și următoarea situație de fapt: în seara zilei de 11.09.2006, atât fiul părții vătămate în vârstă de 15 ani - martorul cât și fratele inculpatului, în vârstă de 18 ani, martorul se plimbau cu bicicleta prin fața blocului și la un moment dat ultimul l-a lovit deformându-i din față a bicicletei.
În ziua următoare, în jurul orelor 20.00 minorul s-a contactat telefonic pe martorul solicitându-i cumpărarea unei roți noi așa cum acesta a promis, înțelegându-se să se întâlnească în fața blocului.
Cei doi tineri s-au întâlnit și în urma discuțiilor avute privind înlocuirea roții de la bicicletă nu s-au înțeles, s-au lovit reciproc și fiecare a chemat în ajutor rudele.
Astfel, în fața scării blocului unde locuiește familia au sosit părinții minorului, respectiv partea vătămată, soția sa, martora și martora, mama inculpatului. La un moment dat a coborât și inculpatul - care a intervenit în discuția contradictorie declanșată între cele două familii, lovind-o pe partea vătămată cât și pe fiul acesteia așa cum au declarat martorii prezenți, și.
Se arată că în aceste împrejurări inculpatul a lovit cu un cuțit ce îl avea asupra sa pe partea vătămată, provocându-i leziuni atestate de raportul de expertiză medico-legal respectiv o plagă înjunghiată penetrantă abdominală, cu patru perforații intestinale și hemiperitoneu, care au pus viața în primejdie victimei și s-a intervenit operator.
Instanța a mai reținut că apărarea inculpatului care deși a recunoscut altercația cu și, a negat lovitura aplicată victimei este contrazisă de probatoriile administrate în cauză care îl indică în mod cert pe inculpat ca fiind autorul loviturii de cuțit aplicate acesteia.
În ceea ce privește declarațiile martorilor și, mama și fratele inculpatului se reține că acestea sunt contradictorii între ele și chiar și față de declarațiile inculpatului, înlăturându-le ca necorespunzătoare adevărului.
La individualizarea pedepsei, instanța a apreciat că deși fapta comisă prezintă pericol social ridicat, inculpatul este o persoană tânără, având vârsta de 24 de ani, nu a mai săvârșit fapte penale și anterior săvârșirii faptei a avut o conduită corespunzătoare, apreciind aceste împrejurări ca fiind circumstanțe atenuante, a stabilit o pedeapsă sub minimul special prevăzut de textul incriminator.
La rezolvarea laturii civile a cauzei tribunalul a avut în vedere că partea civilă - Spitalul Județean Târgoviște a solicitat despăgubiri reprezentând cheltuieli de spitalizare efectuate pentru partea vătămată în sumă de 2237,77 lei (fila 58) și în baza art. 346.C.P.P. și art. 313 alin. 1 din Legea nr. 95/2006 actualizată l-a obligat pe inculpat la plata acestora.
De asemenea, pe baza probelor testimoniale administrate în cauză și a înscrisurilor depuse, a apreciat că solicitarea părții vătămate privind obligarea inculpatului la despăgubiri materiale este întemeiată, inculpatul fiind obligat la plata sumei de 6341,05 lei despăgubiri materiale reprezentând cheltuielile efectuate în timpul spitalizării și după externarea sa în sumă de 5.700 lei, diferența dintre indemnizația de concediu medical și salariul cuvenit dacă aceasta ar fi lucrat, cât și contravaloarea bonurilor de masă în sumă de 632,8 lei.
În ceea ce privește daunele morale prima instanță a apreciat că victima a suferit un prejudiciu moral urmare a leziunilor traumatice cauzate de inculpat, aceasta fiind internată în spital o lungă perioadă de timp și suferind intervenții chirurgicale astfel că în temeiul art. 14 rap. la art. 998 și următoarele Cod civil inculpatul a fost obligat la 4.000 lei cu acest titlu.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel, în termen legal, inculpatul - criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Apelantul inculpat susține că nu este vinovat de fapta reținută în sarcina sa, probele administrate nu au dovedit cu certitudine că el este autorul infracțiunii, nu s-a stabilit momentul exact al aplicării loviturii părții vătămate și nici locul consumării incidentului.
S-a mai susținut că în busculada care s-a creat între inculpat, parte vătămată și fiul acesteia acțiunea sa a constat numai la împingerea părții vătămate.
Se solicită admiterea apelului, desființarea sentinței și achitarea sa în baza art.11 ptc.2 lit.a rap. la art.10 lit.c pr.pen.
Curtea, examinând hotărârea apelată, pe baza actelor și lucrărilor dosarului, a criticilor invocate, și din oficiu sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.378 alin.1 și art.378 pr.pen. constată că apelul declarat de inculpat este nefondat, pentru considerentele ce se vor arăta în continuare:
Instanța de fond a stabilit corect starea de fapt, constând în aceea că în seara zilei de 12 septembrie 2006, în timpul unei discuții contradictorii cu partea vătămată și fiul acesteia, aflate în fața blocului, i-a aplicat acesteia o lovitură în zona abdominală "cu un corp tăietor înțepător", cauzându-i o plagă penetrantă abdominală cu patru leziuni de intestin subțire, perforată și hemiperitoneu, care i-au pus viața în primejdie și a necesitat 35-40 zile îngrijiri medicale pentru vindecare.
Susținerile apelantului inculpat, în sensul că nu este autorul faptei, au fost infirmate de probele administrate în cauză, respectiv procesul verbal de cercetare al locului faptei, fotografiile judiciare ale obiectelor de îmbrăcăminte ale victimei, procesele verbale de căutare a inculpatului, raportul de constatare medico-legală nr.470/V/13.09.2006 întocmit de Serviciul de Medicină Legală Târgoviște, declarațiile părții vătămate și ale martorilor, care demonstrează vinovăția inculpatului pentru infracțiunea dedusă judecății.
Prezența inculpatului la locul comiterii faptei, modalitatea și împrejurările săvârșirii acesteia sunt dovedite, pe de o parte, prin declarația părții vătămate și ale martorilor oculari, și, iar pe de altă parte, prin actele medicale aflate la dosar - scrisoarea medicală, certificatul medico-legal (filele 79 -85 fond) și raportul de expertiză medico-legală (20 dosar urmărire penală), care stabilesc leziunile traumatice suferite de partea vătămată - plaga penetrantă abdominală cu patru leziuni de intestin subțire, perforate, hemiperitoneu, mecanismul de producere al acestora, prin lovire cu corp tăietor-înțepător, posibil cuțit, perioada necesară pentru vindecare de 35-40 zile îngrijiri medicale și împrejurarea că viața victimei a fost pusă în primejdie.
Astfel, din declarația părții vătămate rezultă că în seara zilei de 12.09.2006 împreună cu soția sa, martora, și fiul lor, au coborât în fața blocului unde locuiește inculpatul, pentru a discuta cu fratele acestuia, martorul, în legătură cu de bicicletă pe care acesta o deformase fiului său în ziua precedentă, de față fiind și martora.
La un moment dat a coborât în fața blocului și inculpatul - care a intervenit în discuție, aplicându-i două palme minorului, așa cum acesta a recunoscut în mod constant în declarațiile date la urmărirea penală și cercetarea judecătorească.
Tatăl acestuia a intervenit pentru a-și apăra fiul și inculpatul s-a apropiat de partea vătămată, a împins-o cu corpul său și în același timp a lovit-o în abdomen, cu un obiect tăietor - înțepător (cuțit) după care a fugit în direcția opusă locuinței sale și s-a ascuns în apartamentul martorului, unde a rămas în noaptea respectivă și a doua zi, deși mama sa i-a spus că este căutat de poliție.
Partea vătămată nu a simțit lovitura aplicată de inculpat și în timp ce se îndrepta cu familia către scara blocului în care locuiește, a acuzat dureri la membrele inferioare și a observat că din zona abdomenului îi curge sânge. Martora a strigat după ajutor și în zonă, din întâmplare, fiind un echipaj de poliție s-a reușit transportarea imediată a victimei la Spitalul Județean Târgoviște, unde a fost internată în secția Secția Chirurgie și supusă unei intervenții chirurgicale.
Martorul arată în declarația sa (fila 67 dosar urmărire penală) că a văzut când inculpatul s-a repezit la tatăl său, lovindu-l în zona burții, după care luat-o la fugă spre blocul cu 10 nivele.
În acest sens sunt și declarațiile martorilor și, ultima precizând în declarația aflată la fila 68 dosar fond "că l-a văzut pe curgându-i sânge din abdomen" și a auzit-o pe mama inculpatului spunând "ce ai făcut mă nenorocitule, ai omorât omul".
Din raportul medico-legal întocmit de Târgoviște (fila 20 ) rezultă că plaga înjunghiată penetrantă cu perforații intestinale, hemiperitoneu, prezentată de victimă se putea produce prin lovire cu un corp tăietor înțepător, posibil cuțit.
Inculpatul a recunoscut la urmărirea penală și în fața instanței de fond că a avut o altercație cu partea vătămată și cu fiul acesteia, că s-au lovit reciproc, iar ulterior în declarația dată la instanța de control judiciar, inculpatul a susținut că numai a împins-o pe partea vătămată încercând să acrediteze ideea că aceasta a fost lovită de fiul său.
Apărarea inculpatului că partea vătămată a fost lovită de fiul său cu un cuțit în busculada care s-a creat între cei trei este lipsită de temei, fiind infirmată atât de declarația martorei (filele 71-73 ), mama inculpatului, care precizează că minorul nu avea asupra sa vreun obiect (cuțit), arătând că "nu am văzut cuțit în mâna lui ", cât și de martorii (fila 90 ) și (fila 91 ) și (fila 68 fond) care au relatat că nici partea vătămată și nici fiul acesteia nu aveau nici un obiect asupra lor.
Din fotografiile judiciare (aflate la filele 11-13 dosar urmărire penală) ale obiectelor de îmbrăcăminte ale victimei - maieu și pantaloni - se observă pe maieu un orificiu, în zona abdominală și de substanță brun roșcată, orificiu care nu se putea produce decât prin obiect tăietor-înțepător.
Este neverosimilă susținerea inculpatului că partea vătămată avea sub braț un obiect care strălucea, întrucât din nici o probă nu rezultă acest lucru și ținând seama de îmbrăcămintea lejeră a victimei, s-ar fi putut observa cu ușurință acest corp or, martorii audiați chiar și mama inculpatului, martora au declarat că nu au văzut asupra victimei vreun obiect contondent.
Într-adevăr, după transportarea victimei la spital, fiul acesteia, martorul a luat din locuință un cuțit și a coborât în fața blocului pentru a se răzbuna pe inculpat, însă acesta a fost oprit de organele de poliție care sosiseră pentru a efectua cercetări, cuțitul fiind luat din mâna martorului, situație confirmată și de mama inculpatului, martora în memoriul depus la dosar (filele 95-97 dosar fond) astfel că susținerea inculpatului că victima a fost lovită de fiul său nu poate fi primită, fiind lipsită de suport probator.
După agresiune, inculpatul s-a ascuns în locuința martorului, organele de poliție negăsindu-l la domiciliu au încheiat procesele verbale de căutare (filele 21-23 ) iar martorul după discuțiile purtate cu inculpatul, s-a deplasat la spital la partea vătămată, propunându-i o împăcare, așa cum a arătat în declarația aflată la fila 81 - "l-am întrebat pe dacă are în vedere o posibilă împăcare cu inculpatul".
Cum, inculpatul a fost singura persoană care a avut "contact fizic" cu partea vătămată și imediat după agresiune s-a ascuns în locuința martorului, unde a rămas chiar și după ce mama sa i-a spus că este căutat de organele de poliție, că prin intermediul acestui martor a încercat o eventuală împăcare cu victima și având în vedere concluziile raportului medico-legal care a stabilit că leziunile victimei - plagă înjunghiată penetrantă abdominală cu patru perforații intestinale și hemiperitoneu s-au putut produce cu un corp tăietor-înțepător, posibil cuțit, punându-i victimei viața în primejdie, și fotografiile judiciare ale obiectelor de îmbrăcăminte ale victimei, dovedesc fără putință de tăgadă că inculpatul este autorul infracțiunii.
Așadar, Curtea constată că instanța de fond a stabilit o stare de fapt conformă cu realitatea, vinovăția inculpatului fiind dovedită cu probele administrate în cauză, așa cum s-a arătat mai sus și încadrarea juridică a faptei săvârșite este legală.
Din procesul verbal de cercetare al locului faptei (fila 3 ) precum și din declarațiile inculpatului și ale martorilor oculari, rezultă cu certitudine că agresiunea s-a consumat în fața blocului în care locuiește inculpatul, respectiv între blocurile 31 B și 32, de pe - C din Târgoviște, motiv pentru care susținerea apelantului că nu se cunoaște locul în care s-a comis fapta este neîntemeiată. De asemenea din probele testimoniale administrate în cauză rezultă fără echivoc că lovitura a fost aplicată de inculpat în momentul în care acesta s-a apropiat de victimă și cu corpul său a împins-o, fiind singura persoană care a avut contact cu corpul victimei, ceea ce exclude ca victima să fi fost lovită de fiul său, cum a încercat apelantul să se apere.
Este adevărat că nu s- identificat și recuperat "corpul tăietor-înțepător" folosit de inculpat la comiterea faptei întrucât acesta a fugit de la locul faptei și s-a ascuns câteva zile în apartamentul martorului și probabil a ascuns și corpul delict, însă negăsirea acestui obiect nu-l exonerează de răspundere penală pentru fapta comisă, fiind cert că leziunile victimei s-au putut produce cu un astfel de obiect, posibil cuțit și inculpatul a fost singura persoană care a avut contact fizic direct cu partea vătămată.
În mod justificat instanța de fond a înlăturat declarațiile martorilor și, mama și fratele inculpatului, întrucât acestea nu se coroborează cu celelalte probatorii administrate în cauză, fiind subiective și date pro causa pentru a ușura situația și răspunderea juridică a inculpatului.
Așa fiind, instanța de fond a făcut o justă analiză și interpretare a probelor administrate în cauză, vinovăția inculpatului fiind dovedită fără putință de tăgadă, motiv pentru care susținerea inculpatului că nu este el autorul faptei este neîntemeiată.
Pedeapsa aplicată de 4 ani și 6 luni închisoare este situată sub minimul special prevăzut de textul încriminator, urmare a reținerii în favoarea inculpatului a circumstanțelor personale prev. de art. 74 Cod penal, constând în aceea că inculpatul este un element tânăr, lipsit de antecedente penale și a avut o conduită corespunzătoare înainte de săvârșirea faptei, fiind suficiente pentru asigurarea scopului preventiv - educativ al sancțiunii penale prevăzut de art. 52.pen.
Concluzionând, Curtea constată că motivele invocate de apelantul inculpat sunt neîntemeiate și pe cale de consecință hotărârea apelată fiind legală și temeinică, apelul inculpatului va fi respins ca nefondat, în temeiul art. 379 pct.1 lit.b pr.pen. cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Apelantul inculpat a fost judecat în stare de arest și față de gravitatea faptei săvârșite, de pedeapsa aplicată și pericolul social pe care în prezintă pentru ordinea publică, Curtea va menține starea de arest a inculpatului, conform art. 350 alin.1 pr.pen. iar în baza art.383 alin.2 din același cod și art.88 pen. va deduce din pedeapsa aplicată durata reținerii și arestării preventive la zi, începând cu data de 14 februarie 2007.
Văzând și disp. art.192 alin.2 pr.pen.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, apelul declarat de inculpatul, fiul lui și, născut la data de 28 decembrie 1982, deținut în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 49 din 25 ianuarie 2008 pronunțată de Tribunalul Dâmbovița.
Menține starea de arest a inculpatului apelant și deduce din pedeapsă arestarea preventivă de la 14 februarie 2007 la zi.
Obligă apelantul la plata sumei de 80 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare iar pentru apelantul arestat și părțile lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică astăzi, 21 aprilie 2008.
Președinte, Judecător,
- - - -
Grefier,
- -
Red. ZE
Tehnored. FE
4 ex./06.05.2008
Dosar fond nr- Trib.
Judec. fond G
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Elena ZăinescuJudecători:Elena Zăinescu, Ioana Nonea
