Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 66/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 66
Ședința publică din data din data de 01 iunie 2009
PREȘEDINTE: Teișanu Florentin
JUDECĂTOR 2: Frățilescu Paul Mihai
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea apelului declarat de inculpatul -, fiul lui și al lui, născut la 09 octombrie 1942, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 116 din 20 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în baza disp. art.20 Cod penal raportat la disp. art.174-175 lit.c cod penal cu aplicarea disp.art.21 alin.2 Cod penal, tentativă la infracțiunea de omor calificat, faptă din data de 17.08.2008, a fost condamnat la pedeapsa de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni inchisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de disp. art. 64 literele a,b și e cod penal, cu excepția dreptului de a alege, ca pedeapsă complementară.
Cu aplicarea disp. art.71 cod penal raportat la disp. art.64 literele a,b și e Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
In baza disp. art.350 Cod proc.penală s- menținut starea de arest a inculpatului iar in temeiul disp. art.88 Cod penal, s-a scăzut din durata pedepsei aplicate acestuia, perioada reținerii și arestării sale preventive începând cu data de 19.08.2008, la zi.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă in cadrul procesului penal impotriva inculpatului, nesolicitând daune materiale sau morale de la acesta.
S-a luat act că Spitalul Județean P- Serviciul de Medicină Legală, nu a exercitat acțiune civilă în cadrul procesului penal impotriva inculpatului.
A fost admisă acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de Spitalul Județean de Urgență P și obligat inculpatul să plătească acestei unități spitalicești suma de 1016,21 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate de internarea părții vătămate la acest spital in perioada 17.08.-22.08.2008, sumă la care se va adăuga și dobânda legală calculată in condițiile OG 9/2000 până la achitarea integrală a debitului datorat de inculpat.
In baza disp. art. 118 litera b Cod penal s-a confiscat de la inculpat un cuțit cu lungimea de 29,5 cm, cu lamă de metal in lungime de 18 cm și din lemn, folosit de acesta la comiterea infracțiunii.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns apelantul - inculpat, personal aflat în stare de deținere și asistat de apărător din oficiu, avocat, în substituirea doamnei avocat, din cadrul Baroului P, potrivit delegației de la dosar nr.1780, fila 12 dosar, lipsind intimatul - parte vătămată și intimatul - parte civilă Spitalul Județean de Urgență
Procedura este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Cu acordul instanței, s-a luat legătura de apărătorul desemnat din oficiu, cu apelantul - inculpat arestat.
A fost audiat apelantul - inculpat, răspunsurile date fiind consemnate în scris și atașate la dosar.
Avocat, desemnat din oficiu pentru apelantul - inculpat și reprezentantul Ministerului Public având cuvântul precizează că nu mai au alte cereri de formulat și solicită cuvântul în dezbaterea apelului.
Curtea a luat act de declarațiile părților, în sensul că nu mai sunt cereri prealabile de formulat și nici excepții de invocat, declară terminată cercetarea judecătorească și acordă cuvântul părților în dezbaterea apelului.
Avocat, având cuvântul pentru apelantul - inculpat, apreciază că deși fapta pentru care este cercetat inculpatul este gravă, consideră că o pedeapsa coborâtă sub limita minimă prevăzută de lege își poate atinge scopul educativ.
Partea vătămată, care este fiul apelantului - inculpat, aflată în stare avansată de ebrietate a venit în locuința inculpatului și a provocat un scandal, l-a lovit pe apelantul-inculpat, iar în timpul atercației, inculpatul a lovit cu cuțitul doar pentru a se apăra.
Solicită ca la încadrarea juridică a faptei să fie reținută și circumstanța atenuantă a scuzei provocării, prev. de art. 73 lit. b C.P.P. față de modalitatea în care acesta a comis fapta, admiterea apelului și reducerea pedepsei aplicate acestuia, având în vedere și vârsta înaintată a inculpatului și afecțiunile de care suferă acesta.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de respingerea apelului ca nefondat, menținerea sentinței pronunțată de instanța de fond, ca fiind legală și temeinică.
Față de fapta reținută în sarcina acestuia și de modalitatea în care a acționat apelantul - inculpat, nu se poate reține la încadrarea juridică circumstanța atenuantă a scuzei provocării, prin leziunile produse inculpatul a pus viața victimei în primejdie.
Solicită să se mențină starea de arest a inculpatului-apelant și deducerea din pedeapsă arestării preventive de la 19.08.2008, la zi.
Apelantul-inculpat, având ultimul cuvântul, solicită admiterea apelului și reducerea pedepsei aplicate, regretând fapta comisă.
CURTEA,
Asupra apelului penal de față;
Prin sentința penală nr. 116 din 20.03.2009 a Tribunalului Prahova, în baza art. 20 Cod penal raportat la disp. art.174-175 lit.c cod penal cu aplicarea disp. art.21 alin.2 Cod penal, tentativă la infracțiunea de omor calificat, faptă din data de 17.08.2008, a fost condamnat inculpatul la pedeapsa de 7 (șapte) ani și 6 (șase) luni închisoare și 4 (patru) ani interzicerea drepturilor prevăzute de disp. art. 64 literele a,b și e Cod penal, cu excepția dreptului de a alege, ca pedeapsă complementară.
Cu aplicarea disp. art. 71 cod penal raportat la disp. art. 64 literele a,b și e Cod penal, cu excepția dreptului de a alege.
In baza disp. art. 350 Cod proc.penală s- menținut starea de arest a inculpatului iar in temeiul disp. art.88 Cod penal, s-a scăzut din durata pedepsei aplicate acestuia, perioada reținerii și arestării sale preventive începând cu data de 19.08.2008, la zi.
S-a luat act că partea vătămată nu s-a constituit parte civilă in cadrul procesului penal impotriva inculpatului, nesolicitând daune materiale sau morale de la acesta.
S-a luat act că Spitalul Județean P-Serviciul de Medicină Legală, nu a exercitat acțiune civilă în cadrul procesului penal impotriva inculpatului.
A fost admisă acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de Spitalul Județean de Urgență P și obligat inculpatul să plătească acestei unități spitalicești suma de 1016,21 lei cu titlu de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate de internarea părții vătămate la acest spital in perioada 17.08.-22.08.2008, sumă la care se va adăuga și dobânda legală calculată in condițiile OG 9/2000 până la achitarea integrală a debitului datorat de inculpat.
In baza disp. art. 118 litera b Cod penal s-a confiscat de la inculpat un cuțit cu lungimea de 29,5 cm. cu lamă de metal in lungime de 18 cm și din lemn, folosit de acesta la comiterea infracțiunii.
Pentru a pronunța această sentință tribunalul a reținut în fapt că inculpatul locuia în aceeași C dar în locuințe separate în comuna, sat cu fiul său, partea vătămata.
In ultimii ani, pe fondul consumului de băuturi alcoolice, sus-numiții se certau, se insultau și se amenințau reciproc, menținând o permanentă stare conflictuală.
Astfel, în seara zilei de 17.08.2008 inculpatul care se afla în locuința sa, l-a strigat pe fiul sau, care tocmai venise din sat unde prestase munci necalificate, să-l certe, motivând că "i-ar fi furat pâinea".
Partea vătămata a mers în camera unde locuia tatăl său și imediat s-au angajat într-un conflict verbal în cursul căruia inculpatul, a luat de pe o masa un cuțit cu care l-a lovit în piept pe fiul acestuia, care însă reușit să fugă în Cal ocuinței, dar a fost în continuare urmărit de inculpatul care l-a prins, l-a trântit la pământ și l-a mai lovit de doua ori cu cuțitul în abdomen si piept.
Inculpatul a fost oprit din acțiunile sale de ginere său, martorul G care, alertat de țipetele disperate ale victimei a venit la fața locului și imediat a intervenit in conflict.
Urmare a loviturilor de cuțit aplicate a suferit leziuni traumatice ce au necesitat 35-40 zile îngrijiri medicale și i-au pus viața în primejdie.
În drept, fapta inculpatului care la data de 17.08.2008 a lovit-o pe partea vătămata cu trei lovituri de cuțit, în condițiile precizate mai sus, punându-i viața în primejdie întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativa la omor calificat prev. și ped. de disp.art. 20 rap.Cod Penal la disp.art. 174 -175 lit. din Codul penal, texte de lege în baza cărora instanța a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii.
În privința vinovatei inculpatului, pentru săvârșirea acestei infracțiuni, aceasta reiese în principal din declarația inculpatului care a recunoscut comiterea infracțiunii, declarație care se coroborează cu declarația părții vătămate și a martorilor G, si, precum și cu concluziile din raportul de expertiza medico -legala efectuată în cauză, din care reiese că plăgile prin înjunghiere în hipocondrul drept au fost produse cu un cuțit și necesită pentru vindecare circa 35-40 zile îngrijiri medicale, iar aceste leziuni au pus în pericol viața victimei.
Instanța a reținut circumstanța agravantaă a omorului prev.de art. 175 lit., omorul fiind în forma calificată întrucât este vorba de o infracțiune de familie, acțiunea de ucidere fiind îndreptata de către inculpat împotriva fiului sau, așa cum rezultă din certificatul de naștere existent la dosar ( fila 11 ).
Instanța în baza disp.art. 20 cu aplic. disp. art. 21 al.2., dispoziții care reglementează pedeapsa în cazul tentativelor la infracțiuni, raportat la disp.art. 174-175 lit., a dispus condamnarea inculpatului la pedeapsa închisorii pe care acesta urmează să o execute în regim privativ de libertate.
Deși instanța a constatat ca într-adevăr între părți au existat mai multe conflicte anterioare rezultate din plângerile depuse la dosar dar și din declarațiile martorilor, la data comiterii infracțiunii, inculpatul a fost cel care a declanșat întregul conflict, în sensul că l-a chemat pe fiul său pentru a-l trage la răspundere, după care nefiind mulțumit de răspunsurile acestuia, a procedat la lovirea propriului fiu cu trei lovituri de cuțit, care așa cum s-a arătat i-au pus viața în primejdie, situație în care nu s-a putut reține circumstanța atenuanta a provocării, întrucât față de modul de derulare al conflictului, partea vătămată nu a amenințat sau violentat inculpatul pentru a-i crea acestuia o stare de temere sub imperiul căruia să comită infracțiunea din cauza penala de față.
Este adevărat însă că înainte de săvârșirea acestei infracțiuni între părți au avut loc numeroase conflicte datorită atitudinii necorespunzătoare a fiului față de tatăl său, care a condus în final la conflictul soldat cu săvârșirea infracțiunii de tentativă la omor și care reprezintă o circumstanță atenuantă judiciară în favoarea inculpatului.
La individualizarea judiciară a pedepsei, instanța a avut în vedere disp. art. 52 si 72 Cod Penal, limitele de pedeapsă prevăzute de textele de lege incriminatoare, modalitatea concretă de săvârșire a infracțiunii precum și gradul de pericol social deosebit al faptei penale săvârșite de către inculpat, acesta lovind victima cu trei lovituri de cuțit, punându-i viața în primejdie, dar și circumstanțele personale ale inculpatului, care a recunoscut și regretat comitea infracțiunii, nu are antecedente penale și este cunoscut în colectivitatea din care provine ca având un comportament civilizat.
În raport de gradul de pericol social al faptei penale săvârșite de inculpat, de circumstanțele reale cât și de cele personale ale inculpatului precizate anterior, instanța a apreciat că scopul preventiv educativ cât și cel sancționator al pedepsei ce urmează a fi aplicată inculpatului, se poate atinge prin aplicarea unei pedepse cu închisoarea ce urmează a fi executată în regim privativ de libertate, dat fiind gradul de pericol social deosebit al faptei penale comise de inculpat, pedeapsa care va fi însă orientată la minimul special prevăzut de textele de lege incriminatoare, datorită circumstanțelor reale în care a avut loc săvârșirea infracțiunii și mai ales a circumstanțelor atenuante reținute în favoarea inculpatului la care s-a făcut referire pe larg mai sus.
In raport de cele arătate, tribunalul în baza disp.art. 20 rap. la disp.art. 174-175 lit. cu Cod Penal aplic art. 21 al. 2 l Cod Penal-a condamnat pe inculpat pentru infracțiunea de tentativa la omor calificat la 7 ani si 6 luni închisoare și la 4 ani interzicerea drepturilor prev.de disp.art. 64 lit. si e cu Cod Penal excepția dreptului de a alege, ca pedeapsă complementară.
Având în vedere practica judiciară în materie a instanței supreme care prin decizia 74/2007 a admis un recurs în interesul legii, a precizat că dispozițiile art. 71 referitoare Cod Penal la pedepsele accesorii se interpretează în sensul că interzicerea art. 64 lit. teza I - lit. din Codul penal nu se face automat prin efectul legii, ci se va supune de fiecare dată aprecierii instanței care judecă cauza în funcție de criteriile stabilite de art. 71 al.3., urmând ca instanța respectivă să aibă în vedere natura și gravitatea infracțiunii săvarșită de inculpat, împrejurările comiterii acesteia cât și circumstanțele sale personale, în speță, tribunalul a luat în considerare aceste criterii, și în baza disp.art. 71 a Cod Penal interzis inculpatului cu titlul de pedeapsă accesorie numai drepturile prev.de art. 64 lit.b si e, respectiv dreptul de a alege și de a ocupa o funcție implicând exercițițiul autorității de stat, precum și dreptul de a fi tutore sau curator, urmând ca acesta să păstreze celelalte drepturi prev.de disp. art. 64 Cod Penal, inclusiv dreptul de a alege și drepturile părintești, pentru acestea neexistând justificare a fi interzise în cauza.
La aprecierea modului de aplicare a pedepsei accesorii instanța a avut în vedere și practica constantă CEDO în materie ( cauza Hirst contra Marii Britanii), și a apreciat ținând seama de criteriile arătate și de principiul proporționalității învederat de practica arătată, că nu se justifică interzicerea dreptului de a alege a inculpatului nici pe perioada executării pedepsei principale și nici după aceea, cu titlul de pedeapsă complementară.
Pentru aceleași argumente instanța a interzis cu titlul de pedeapsă complementară inculpatului numai drepturile prev. de art. 64 lit. si e cu Cod Penal excepția dreptului de a alege, pedeapsa complementara care se va executa după executarea pedepsei principale, în condițiile prev. de art. 66 Cod penal.
Având în vedere gradul de pericol social deosebit al faptei penale comise de inculpat, instanța apreciază că subzistă în continuare temeiurile avute în vedere cu ocazia arestării preventive a acestuia, existând pericolul social concret pentru ordinea publică, motive pentru care în temeiul disp. art. 350 C.P.P. a menținut starea de arest a inculpatului iar în temeiul disp. art. 88 a scăzut din durata pedepsei aplicate perioada reținerii și arestării preventive începând cu data de 19.08.2008 la zi.
În privința laturii civile în baza disp. art. 14-15 s C.P.P.-a luat act că partea vătămata nu s-a constituit parte civila în cadrul procesului penal, nesolicitând daune materiale sau morale de la acesta din urma, iar Spitalul Jud. P - Serviciul de Medicina Legala nu a exercitat acțiunea civilă în cadrul procesului penal împotriva inculpatului.
Având în vedere că prin fapta sa inculpatul a determinat internarea părții vătămate la Spitalul Județean de Urgență P în perioada 17.08-22.08.2008, iar costul zilelor de spitalizare au însumat 1016,21 lei, instanța având în vedere disp. art. 14-15 C.P.P. art. 998-999 cod civil și art. 313 din Legea 95/2006, care prevăd că persoanele care prin faptele lor aduc prejudicii sau daune sănătății altor persoane, răspund potrivit legii și sunt obligate să suporte cheltuielile ocazionate de asistența medicală acordată victimelor, a admis acțiunea civilă exercitată în cadrul procesului penal de această unitate spitalicească și în baza textelor de lege arătate îl va obliga pe inculpat să plătească acestei unități suma de 1016,21 lei, cu titlul de despăgubiri civile, reprezentând cheltuieli ocazionate de internarea părții vătămate la acest spital, în perioada arătata, sumă la care se va adăuga și dobânda legală calculată în condițiile prev.de OG9/2000, până la achitarea integrala a debitului datorat de către inculpat.
Întrucât infracțiunea de tentativa la omor calificat a fost săvârșită de inculpat prin folosirea unui cuțit cu care a lovit-o pe victima de 3 ori, iar acest corp delict a fost ridicat de organele de urmărire penală în vederea confiscării, instanța a lua măsura de siguranță prevăzută de disp. art. 118 lit. în sensul că a confiscat de la inculpat un cuțit cu lungimea de 29 cm, cu lama de metal în lungime de 18 cm și de lemn, folosit de acesta la comiterea infracțiunii.
Împotriva acestei hotărâri a declarat apel inculpatul care nu a depus la dosar, în scris, motivele căi de atac, dar a arătat cu ocazia dezbaterilor orale că a criticat doar individualizarea pedepsei aplicate, în sensul că aceasta este prea mare și nu s-a reținut circumstanța atenuantă a provocării prev. de art. 73 lit. b Cod penal, deoarece fiul său (partea vătămată) este cel care a provocat scandalul soldat cu comiterea infracțiunii dedusă judecății.
Examinând sentința atacată în raport de probele administrate în cauză, de criticile invocate de apelant, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art. 371 alin. 2 Cod procedură penală, dar în limitele prev. de art. 371 alin. 1 Cod procedură penală, instanța de apel va constata că apelul este nefondat.
În legătură cu situația de fapt se constată că aceasta a fost corect reținută de către tribunal și nici nu a fost contestată de către apelant decât în parte și anume că partea vătămată ar fi provocat scandalul "pentru că se uita urât la el" (declarația inculpatului în apel).
S-a reținut, în esență, că la data de 17.08.2008, între inculpat și fiul său, partea vătămată, ce locuiește în aceeași C dar în casă separată, a izbucnit un incident minor, o discuție legată de furtul unei bucăți de pâine, după care, pe fondul stării conflictuale existente între cei doi, inculpatul a luat un cuțit cu care l-a lovit în torace pe fiul său. Acesta, după lovitura primită a fugit în curtea locuinței, numai că a fost urmărit și prins din nou de către inculpat care i-a mai aplicat încă două lovituri de cuțit în abdomen și torace.
Leziunile suferite de partea vătămată au necesitat un număr de 35-40 zile de îngrijiri medicale, dar, ceea ce este important este faptul că acestea i-au pus viața în primejdie în lipsa operațiunilor medicale.
În ceea ce privește încadrarea juridică Curtea reține că într-adevăr fapta inculpatului întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de tentativă de omor calificat, ținând seama de obiectul folosit, zona în care l-a lovit și intensitatea loviturilor suferite de partea vătămată.
În ceea ce privește individualizarea pedepsei și care de fapt este contestată de apelant, Curtea reține că tribunalul a avut în vedere disp. art. 72 Cod penal și pe care le-a interpretat și apreciat în mod judicios.
Astfel, s-a ținut seama de limitele de pedeapsă prev. de lege (de la 7 ani și 6 luni la 12 ani și 6 luni închisoare), de gradul de pericol social al faptei, de persoana inculpatului, care este în vârstă, a recunoscut comiterea faptei, nu are antecedente penale și nu este cunoscut cu un comportament antisocial.
După cum se poate observa, tribunalul a aplicat inculpatului o pedeapsă chiar la minimul special prev. de lege (7 ani și 6 luni închisoare).
Susținerea inculpatului, în sensul că pedeapsa este prea mare și trebuiau reținute circumstanțele atenuante, nu poate fi reținută de instanța de apel, întrucât, din modul de comitere al infracțiunii rezultă că inculpatul a comis- cu intenție directă ceea ce dovedește, la momentul respectiv și nu numai, o periculozitate sporită.
Astfel, după ce a izbucnit așa-zisa altercație, inculpatul l-a lovit pe fiul său cu cuțitul direct în torace deși orice om normal și tată nu ar fi procedat în acest mod, chiar și în cazul unei altercații de familie. Apoi, după aplicarea loviturii de cuțit, deși fiul său fugise în C, neexistând nici un pericol față de inculpat, acesta l-a urmărit și în situația în care se afla victima i-a mai aplicat încă două lovituri de cuțit în zone vitale ale corpului, de parcă prima lovitură comisă în casă nu ar fi fost de ajuns.
Față de această modalitate și împrejurare de comitere a faptei nu se poate reține în favoarea inculpatului circumstanțele atenuante și nici scuza provocării întrucât așa cum a reținut tribunalul și pentru motivele arătate nu sunt întrunite condițiile disp. art. 73 lit. b Cod penal.
Față de aceste considerații și neconstatând alte motive de nelegalitate și/sau netemeinicie, Curtea, în baza art. 379 alin. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat apelul inculpatului.
În baza art. 383 alin. 2 și art. 350 Cod procedură penală se va menține starea de arest a inculpatului și se va deduce din pedeapsa aplicată perioada reținerii și arestării preventive de la 19.08.2008, la zi.
Văzând și disp. art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge ca nefondat apelul declarat de inculpatul -, fiul lui și al lui, născut la 09 octombrie 1942, în prezent aflat în Penitenciarul Mărgineni, împotriva sentinței penale nr. 116 din 20 martie 2009, pronunțată de Tribunalul Prahova.
Menține starea de arest a inculpatului- apelant și deduce din pedeapsă arestarea preventivă de la 19.08.2008, la zi.
Obligă apelantul la 300 lei cheltuieli judiciare către stat, din care 200 lei onorariu apărător din oficiu ce se va avansa din fondul Ministerului Justiției.
Cu recurs în termen de 10 zile de la pronunțare iar pentru apelantul arestat și părțile lipsă de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică azi, 01.06.2009.
Președinte, Judecător,
Grefier,
4 ex/19.06.2009
Red.
Tehnored.
nr- Tribunalul Prahova
Operator de date cu caracter personal
Nr. notificare 3113/2006
Președinte:Teișanu FlorentinJudecători:Teișanu Florentin, Frățilescu Paul Mihai
