Omorul (art. 174 cod penal). Decizia 99/2009. Curtea de Apel Timisoara
Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711
SECȚIA PENALĂ
DOSAR NR- - 15.09.2009
DECIZIA PENALĂ NR. 99/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN DATA DE 07 octombrie 2009
PREȘEDINTE: Florin Popescu
JUDECĂTOR 2: Codrina Iosana Martin
GREFIER: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa fost reprezentat de procuror.
S-a luat în examinare apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 218 din 26.08.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă inculpatul apelant în stare de arest preventiv, asistat de apărător din oficiu avocat, lipsind partea civilă intimată.
Procedură de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care,
Instanța procedează la audierea inculpatului apelant, declarația acestuia fiind consemnată în scris și atașată separat la dosar.
Nemaifiind alte cereri, se trece la dezbaterea apelului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant, avocat solicită admiterea apelului, desființarea sentinței penale apelate și în rejudecare, schimbarea încadrării juridice a faptei în infracțiunea prev. de art. 183 arătând că inculpatul nu a acționat cu intenția de a ucide victima, aceasta a decedat după o săptămână. Mai solicită a se reține circumstanțele personale prev. de art. 73 lit. b), art. 74 cu aplic. art. 76 lit. b) În cazul în care instanța constată că nu se impune această schimbare de încadrare juridică a faptei, solicită schimbarea încadrării juridice a faptei în cea prev. de art. 174, 175 lit. b) și a se reține circumstanțele prev. de art. 73, 74 În cazul în care totuși se constata că instanța de fond a făcut o corectă încadrare juridică a faptei, solicită a se reține circumstanțele atenuante prev. de art. 73 lit. b)
Procurorul pune concluzii de respingere a apelului ca nefondat arătând că încadrarea juridică a faptei reținută de prima instanță este cea corectă, nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei în cea prev. de art. 183 deoarece inculpatul a lovit victima în mod repetat într-o zonă vitală, nu se poate reține nici art. 73 lit. b) și nici nu se impune schimbarea încadrării juridice a faptei în art. 175 lit. b)
Inculpatul apelant depune la dosar un memoriu și solicită admiterea apelului, schimbarea încadrării juridice a faptei în cea prev. de art. 183. Mai arată că el nu a săvârșit o tâlhărie, este bolnav, are 62 de ani, este prea mare pedeapsa, regretă săvârșirea faptei.
CURTEA,
În deliberare, constată că prin sentința penală nr. 218/26.08.2009 pronunțată de Tribunalul Arad în dosar nr-, în baza art. 174, 175 lit. c și art.176 lit. d Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din art.174, 175 lit. b și c Cod penal și art.176 lit. d Cod penal, a condamnat pe inculpatul, fiul lui și, născut la 24.08.1947 în loc. jud. A, cetățean român, studii 12 clase, pensionar, divorțat, domiciliat în loc. nr.1205 jud. A,CNP -, fără antecedente penale, arestat în Penitenciarul Arad, la:
- 18 ( optsprezece) ani pentru infracțiunea de omor deosebit de grav
A aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b, d și e Cod penal pe o perioadă de 6 ani.
În baza art.211 alin.2/1 lit. c Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu, în sensul completării încadrării juridice cu această infracțiune, a condamnat pe același inculpat la:
- 8 ( opt) ani închisoare pentru infracțiunea de tâlhărie
În baza art.33 lit. a, 34 lit. b Cod penal a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare pe care a sporit-o cu 2 ani închisoare urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 20 ani închisoare, în regim de detenție și 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b, d și e Cod penal.
Pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, d și e Cod penal.
În baza art. 350 alin.1 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art.88 Cod penal a scăzut din durata pedepsei închisorii aplicate durata arestării preventive de la 12.06.2009 până la zi.
A constatat că prejudiciul în sumă de 1800 lei a fost reparat.
În baza art.118 lit. b Cod penal a confiscat în vederea distrugerii un topor cu de lemn, aflat în Camera de corpuri delicte a instanței.
În baza art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpatul să plătească statului suma de 2600 lei cheltuieli judiciare.
Tribunalul Arada reținut următoarele:
Prin rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Arad nr. 316 /P/2009 înregistrat la această instanță la data de 7.07.2009 a fost trimis în judecată inculpatul pentru săvârșirea infracțiunii de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174, 175 lit. b, c și art.176 lit. d Cod penal. S-a reținut în sarcina acestuia prin rechizitoriu că în data de 9.06.2009, pe fondul consumului de alcool, i-a solicitat victimei, sa, o sumă de bani, fiind refuzat de aceasta a lovit-o de mai multe ori cu o toporișcă în cap, după care i-a sustras din cameră, dintr-un dulap, pe care l-a spart, suma de 1800 lei.
În faza de urmărire penală inculpatul a recunoscut comiterea faptei susținând inițial că nu regretă cele întâmplate. Ulterior a revenit asupra acestei atitudini și a manifestat regret, împrejurare consemnată în declarația de la 56 dosar și cu ocazia prezentării materialului de urmărire penală.
În fața instanței inculpatul s-a prevalat de dreptul la tăcere și nu a dorit să dea declarație, arătând că menține cele declarate anterior.
Din ansamblul materialului probatoriu administrat atât în faza de urmărire penală, cât și cele administrate în fața instanței în condiții de contradictorialitate și nemijlocit, respectiv - proces verbal de cercetare la fața locului, planșa fotografică, raport medico - legal, raport medico - legal de necropsie, dovadă de predare, raport de expertiză medico - legală psihiatrică, referat de evaluare, declarațiile martorilor și, declarațiile inculpatului, înscrisuri medicale, tribunalul a reținut următoarele:
În urma divorțului și a întoarcerii sale din Ungaria, inculpatul a locuit o perioadă la mama sa în localitatea din județul A, iar mijlocul lunii mai 2009 s-a mutat la sa, în localitatea - jud. În ziua de 9 iunie 2009, pe fondul consumului de alcool și rămânând fără bani, inculpatul i-a cerut mătușii sale să-i dea bani dar aceasta l-a refuzat. Nemulțumit de refuz, inculpatul a luat un topor și a amenințat-o pe victimă dar s-a lovit de același refuz astfel că inculpatul a aplicat victimei, cu toporul, mai multe lovituri în zona capului. După ce victima a căzut, inculpatul a intrat în una din camerele locuinței și a forțat un dulap, din interiorul căruia a sustras suma de 1800 lei. Apoi inculpatul a plecat la un magazin din localitate de unde și-a cumpărat băutură și țigări și a revenit la locuința victimei, unde aceasta era inconștientă. La scurt timp, la această locuință a venit martorul, un nepot al victimei, căruia inculpatul i-a spus cele întâmplate. Martorul a anunțat organele de poliție și însoțit de acestea a intrat în interiorul locuinței unde au găsit victima în stare de inconștiență, fiind transportată la spital, unde a decedat ulterior, la 15.06.2009.
folosit de inculpat la lovirea victimei a fost găsit în magazia de lemne a locuinței.
Suma de 1800 lei sustrasă de inculpat a fost găsită asupra acestuia, a fost ridicată și predată martorului.
Din raportul medico - legal de necropsie nr.297/A din 16.06.2009 întocmit de Institutul de Medicină Legală T rezultă că victima, în vârstă de 86 ani, a prezentat leziuni traumatice externe în zona frontală, temporo - parietală, frontoparietală, paramediană și occipitală. S-a concluzionat că moartea acesteia a fost violentă și s-a datorat traumatismului cranio - cerebral acut cu fracturi craniene și hemoragie meningo - cerebrală, leziuni care s-au putut produce prin loviri repetate cu un corp tăietor - despicător(topor).
În conformitate cu dispozițiile art. 117 alin. 1 Cod procedură penală, în cauză s-a efectuat expertiza psihiatrică a inculpatului și prin raportul de expertiză medico - legală psihiatrică nr. 470/A1 din 18.0.2009 întocmit de Serviciul Județean de Medicină Legală A s-a concluzionat că inculpatul prezintă diagnosticul - tulburări de comportament corelabile cu consumul de alcool; sindrom de dependență alcoolică și raportat la fapta comisă și în momentul comiterii ei, discernământul acestuia a fost păstrat.
În procesul penal nu s-au formulat pretenții civile, întrucât martorul, nepotul victimei, a declarat că deși a suportat cheltuielile de înmormântare ale acesteia nu se constituie parte civilă în procesul penal.
În legătură cu încadrarea juridică a infracțiunii comise de inculpatul instanța a reținut că dispozițiile art. 175 lit. b Cod penal nu sunt incidente, întrucât interesul material în înțelesul textului este interesul, pe care inculpatul are convingerea că îl va realiza pe o cale aparent legală, că acel avantaj patrimonial îi va reveni de drept. Nu există omor calificat din interes material ci omor deosebit de grav, în situația în care inculpatul comite fapta pentru a săvârși sau a ascunde o tâlhărie. În acest sens, instanța, potrivit art.334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică din art. 174, 175 lit. b, și art.176 lit. d Cod penal în art. 174, 175 lit. c și art. 176 lit. d Cod penal, prin înlăturarea art. 175 lit. b Cod penal.
Potrivit art. 176 lit. d Cod penal constituie omor deosebit de grav, omorul comis pentru săvârșirea sau ascunderea unei tâlhării. are în vedere, așadar, săvârșirea unui omor pentru a înlesni comiterea unei tâlhării ori pentru a ascunde o asemenea faptă. Ori, în speță, scopul urmărit de inculpat era sustragerea unei sume de bani aparținând victimei, ceea ce în fapt s-a și produs astfel că el se face vinovat de comiterea atât a infracțiunii de omor calificat cât și a infracțiunii de tâlhărie, aflate în concurs real.
Astfel, instanța în baza art. 334 Cod procedură penală a schimbat încadrarea juridică din rechizitoriu în sensul completării încadrării juridice cu infracțiunea prevăzută de art. 211 alin.2/1 lit. c Cod penal.
Faptele inculpatului astfel cum au fost descrise mai sus constituie infracțiunile de omor deosebit de grav prevăzută de art. 174, 175 lit. c și 176 lit. d Cod penal și tâlhărie prevăzută de art. 211 alin.2/1 lit. c Cod penal.
Solicitarea inculpatului în sensul schimbării încadrării juridice în art. 183 Cod penal este neîntemeiată și a fost respinsă. Aceasta pentru că, în cazul când prin aplicarea unor lovituri repetate cu toporul, în zona capului victimei, cu consecința unor leziuni care i-au cauzat moartea, se impune concluzia că inculpatul a prevăzut posibilitatea morții acesteia, rezultat pe care l-a acceptat. În atare situație, fapta constituie infracțiunea de omor și nu cea de loviri cauzatoare de moarte, care este caracterizată sub aspectul laturii subiective prin intenție depășită ceea ce în cazul examinat nu se poate reține. Mai mult, inculpatul după ce a lovit victima și a aceasta a căzut, a plecat pentru a-și cumpăra alcool cu banii sustrași.
De asemenea, este nejustificată solicitarea inculpatului în sensul reținerii art. 73 lit. b Cod penal, deoarece din dispozițiile legale rezultă că infracțiunea săvârșită în stare de provocare, constituie o ripostă la actul provocator al victimei. O injurie adresată de victimă inculpatului, prin ea însăși nu este de natură a crea acestuia o intensă tulburare, care să fie determinantă în declanșarea agresiunii.
La individualizarea pedepsei ce s-a aplicat inculpatului instanța a avut în vedere criteriile generale de individualizare a pedepselor respectiv gradul de pericol social ridicat al faptelor comise precum și persoana inculpatului. În privința acestuia tribunalul a reținut lipsa antecedentelor penale, vârsta sa, având 61 ani la data comiterii faptei, starea de sănătate, tulburările de comportament și manifestările de violență pe fondul consumului de alcool, modul în care este perceput în comunitatea locală precum și atitudinea avută după comiterea faptei, respectiv lipsa de regret și refuzul de a face declarații în fața instanței, împrejurare care nu-i poate fi imputată.
De asemenea, au fost avute în vedere concluziile consilierului de probațiune din cadrul Serviciului de probațiune de pe lângă Tribunalul Arad privind perspectivele scăzute de reintegrare socială ale inculpatului și raportat la acestea va aprecia că scopul preventiv - educativ al pedepsei astfel cum este definit de art. 52 Cod penal, va putea fi atins prin executarea în regim de detenție a pedepsei aplicate.
În limitele legale ale pedepselor instanța l-a condamnat pe inculpatul la 18 ani închisoare în baza art. 174, 175 lit. c și art.176 lit. d Cod penal, prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu din art. 174, 175 lit. b și c Cod penal și art. 176 lit. d Cod penal.
În baza art. 65 Cod penal a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 lit. a, b, d și e Cod penal pe o perioadă de 6 ani.
În baza art. 211 alin.2/1 lit. c Cod penal prin schimbarea încadrării juridice din rechizitoriu, în sensul completării încadrării juridice cu această faptă, a condamnat pe același inculpat la 8 ani închisoare.
În baza art. 33 lit. a, 34 lit. b Cod a contopit pedepsele aplicate inculpatului în pedeapsa cea mai grea de 18 ani închisoare pe care a sporit-o cu 2 ani închisoare urmând ca inculpatul să execute pedeapsa rezultantă de 20 ani închisoare și 6 ani pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b, d și e Cod penal.
Ca o consecință a condamnării, pe durata și în condițiile prevăzute de art. 71 Cod penal a interzis inculpatului exercitarea drepturilor prevăzute de art. 64 lit. a, b d și e Cod penal
În privința dreptului la vot garantat de art.3 din Protocolul nr.1 al Convenției, acesta nu este absolut și poate face obiectul unor limitări care trebuie apreciate de instanță în fiecare caz în parte. În această situație se impune examinarea împrejurării dacă interdicția respectă principiul proporționalității. În cauză inculpatul a comis o infracțiune omor deosebit de grav și gravitatea faptei relevă că inculpatul nu are capacitatea de a aprecia asupra unor valori fundamentale cum este viața. Este adevărat că într-o societate democratică și dreptul la alegeri libere este o valoare fundamentală. Din moment ce inculpatul nu are maturitatea de a respecta dreptul la viață al semenilor, se impune în mod rezonabil concluzia că inculpatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ. Prin urmare, se consideră că este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor electorale.
Văzând că față de inculpat a fost luată măsura arestării preventive prin mandatul de arestare preventivă nr.31 din 12.06.2009 emis de Tribunalul Arad, s-a apreciat că, în raport de modul de concepere a activității infracționale, de împrejurarea comiterii faptei și de importanța relațiilor sociale încălcate de inculpat, lăsarea acestuia în libertate prezintă pericol concret pentru ordinea publică, prin crearea unui sentiment de insecuritate și neîncredere în buna desfășurare a actului de justiție. Pe de altă parte, asemenea faptă, neurmată de o ripostă fermă a societății ar întreține climatul infracțional și ar crea făptuitorului impresia că poate persista în sfidarea legii.
Așadar, instanța în baza art. 350 alin.1 Cod procedură penală a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 Cod penal a scăzut din durata pedepsei aplicate durata arestării preventive de la 12.06.2009 până la zi.
A constatat că prejudiciul în sumă de 1800 lei a fost reparat integral prin restituirea în natură.
În baza art. 118 lit. b Cod penal a confiscat în vederea distrugerii un topor cu de lemn, aflat în Camera de corpuri delicte a instanței.
În baza art. 191 Cod procedură penală a obligat inculpatul să plătească statului suma de 2600 lei cheltuieli judiciare.
Împotriva sentinței penale nr. 218 din 26.08.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr-, a declarat apel, inculpatul, înregistrat pe rolul Curții de APEL TIMIȘOARA la data de 15.09.2009, sub nr-.
Printr-un memoriu depus la data de 07.10.09, inculpatul apelant a solicitat schimbarea încadrării juridice in infracțiunea prevăzută de art.183 Cod Penal- lovituri cauzatoare de moarte. A mai arătat inculpatul că banii găsiți asupra sa erau în mare parte ai săi, pentru că sa îi ascundea pensia pentru a nu o folosi pe băutură, astfel încât consideră că în cauză nu a fost vorba de infracțiunea de tâlhărie.
De asemenea a arătat că la acea dată a agresat-o pe sa, deoarece i-a adresat cuvinte jignitoare și a fost într-un moment de rătăcire mintală. A solicitat o pedeapsă mai mică, deoarece este bolnav cardiac, hipertensiv și are ulcer varicos.
În faza cercetării judecătorești a fost audiat inculpatul, acesta nu a solicitat alte probe în apărare.
Analizând sentința apelată din prisma motivelor de apel invocate și analizate din oficiu, în limitele prev. de art. 371 al. 2.C.P.P. instanța constată că apelul formulat de inculpat este nefondat, pentru considerentele care urmează:
Starea de fapt reținută de prima instanță este corectă, fiind rezultatul interpretării coroborate a întregului material probator administrat în cele două faze ale procesului penal și din care rezultă vinovăția inculpatului în săvârșirea infracțiunilor de omor deosebit de grav și tâlhărie.
Critica adusă sentinței apelate privind încadrarea juridică a faptelor este neîntemeiată.
Ceea ce deosebește infracțiunea de omor de infracțiunea de loviri sau vătămări cauzatoare de moarte este atitudinea subiectivă a făptuitorului față de rezultatul acțiunilor sale.
Astfel, în timp ce în cazul omorului făptuitorul acționează cu intenția de a suprima viața victimei, în cazul loviturilor cauzatoare de moarte făptuitorul nu intenționează să omoare victima, rezultatul letal fiind culpos, întrucât acțiunile de agresare a victimei nu au scop, nu urmăresc și nu este acceptat în plan subiectiv rezultatul letal al acestor acțiuni, ci doar vătămarea victimei.
Această diferență de atitudine subiectivă poate fi identificată prin examinarea realităților obiective din materialitatea faptelor.
În cazul de față rezultă că inculpatul a lovit victima în zone vitale,respectiv zona capului, în mod repetat cu toporul, loviturile fiind în mod evident apte să producă moartea.
Ca atare,inculpatul a prevăzut rezultatul faptelor și l-a urmărit,intenția de a ucide victima fiind demonstrată.
Prin rude apropiate se înțeleg potrivit art. 149.Cod Penal ascendenții și descendenții, frații și surorile, copiii acestora, precum și persoanele devenite prin adopție potrivit legii, astfel de rude. Textul articolului nu se referă în mod expres la unchi și mătuși. Totuși din folosirea expresiei "frații și surorile, copiii acestora" se poate trage concluzia că unchiul sau față de nepoții lor sunt rude apropiate. Astfel în practica judiciară s-a decis că este calificat omorul săvârșit asupra unui văr primar precum și asupra unui unchi sau mătuși.( decizia nr.4352/2000 a ).Prin urmare reținerea de câtre instanța de fond a prevederilor art.175 lit c este Cod Penal corectă.
Cu privire la incidența prevederilor art. 175 lit. b în Cod Penal cauză, instanța constată că inculpatul a săvârșit omorul fără a avea reprezentarea foloaselor materiale pe care le-ar dobândi în urma morții victimei, fără a avea convingerea că interesul său material ar fi satisfăcut pe cale legală sau că banii îi vor reveni de drept și, în consecință, prevederile art.175 alin.1 lit. b nu sunt incidente.
De altfel, inculpatul a recunoscut în fața Curții că a lovit victima pentru că știa unde sunt banii, deci în scopul comiterii tâlhăriei, astfel încât în cauză sunt aplicabile prevederile art.176 lit. d Cod Penal- omor deosebit de grav comis pentru săvârșirea sau ascunderea unei tâlhării.
În ceea ce privește solicitarea inculpatului privind reținerea prevederilor art.73 lit. b aceasta Cod Penal este nefondată, deoarece refuzul victimei de a-i da bani inculpatului pentru a consuma alcool nu reprezintă un act provocator, nu a fost de natură a-i cauza acestuia o stare de puternică tulburare sau emoție.
Ca măsură de constrângere, pedeapsa are, pe lângă scopul său represiv și o finalitate de exemplaritate, ea concretizând dezaprobarea legală și judiciară, atât în ceea ce privește fapta penală săvârșită, cât și în ceea ce privește comportamentul făptuitorului.
Ca atare, pedeapsa și modalitatea de executare a acesteia, trebuie individualizate în așa fel, încât inculpatul să se convingă de necesitatea respectării legii penale și evitarea săvârșirii altor fapte penale.
Curtea apreciază că în raport de gradul de pericol social al faptei, rezultat din modalitatea și împrejurările concrete de comitere a acesteia, menținerea cuantumului pedepsei și a modalității de executare este justificată, raportat la dispozițiile art.72 și 52.
Cod PenalÎn cauză nu a fost făcută dovada existenței unor alte circumstanțe personale care să justifice diminuarea cuantumului pedepsei stabilite inițial, motivele de boală invocate nefiind dovedite, motiv pentru care s-a dat eficiență principiului proporționalității între gravitatea faptelor comise și profilul socio-moral al inculpatului.
Pentru aceste considerente, potrivit art. art. 379 pct. 1 lit. pr. pen va respinge, ca nefondat apelul declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr. 218 din 26.08.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr- pe care o menține.
Conform art. 350.C.P.P. va menține starea de arest preventiv a inculpatului, iar în baza art. 381.C.P.P. raportat la art.88 va Cod Penal deduce în continuare perioada arestării preventive de la data de 26.08.2009 la zi.
Potrivit art. 192 alin. 2 Cod procedură penală va obliga pe inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat în apel, iar suma de 200 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII,
DECIDE:
În baza art. 379. punct. 1 lit. b) respinge C.P.P. ca nefondat apelul declarat de inculpatul n 24.08.1947 împotriva sentinței penale nr. 218 din 26.08.2009 a Tribunalului Arad pronunțată în dosarul nr- pe care o menține.
În baza art. 350 menține C.P.P. starea de arest preventiv a inculpatului n 24.08.1947, iar în baza art. 381 raportat C.P.P. la art. 88 deduce în continuare perioada arestării preventive de la data de 26.08.2009 la zi.
În baza art. 192 alin. 2 obligă C.P.P. pe inculpat la plata sumei de 400 lei cheltuieli judiciare către stat în apel, iar suma de 200 lei, reprezentând onorariu apărător oficiu se va avansa din contul Ministerului Justiției și Libertăților în contul Baroului
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare cu procurorul și de la comunicare pentru celelalte părți.
Pronunțată în ședință publică, azi, 07.10.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR,
- - - - -
GREFIER,
- -
Red /12.10.2009
Dact 4.ex./19.10.09
Prima inst. - Jud. - Tribunalul Arad
Președinte:Florin PopescuJudecători:Florin Popescu, Codrina Iosana Martin