Omorul deosebit de grav (art. 176 cod penal). Decizia 57/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
DECIZIA PENALĂ NR.57/A/2008
Ședința publică din 10 iunie 2008
PREȘEDINTE: Condrovici Adela JUDECĂTOR 2: Sotoc Daniela
JUDECĂTOR: - -
GREFIER: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare apelul penal declarat de inculpatul apelant, fiul lui și, născut la data de 16.06.1967, deținut în Penitenciarul Oradea, împotriva sentinței penale nr.145 din 09 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor în dosar nr-, inculpatul fiind trimisă în judecată pentru comiterea infracțiunii de omor deosebit de grav, faptă prev. și ped. de art.174- 176 lit.e Cod penal.
La apelul nominal făcut în cauză se prezintă inculpatul apelant în stare de arest și asistat de apărător din oficiu avocat în baza delegației din oficiu nr.2588 din 07 mai 2008 emisă de Baroul Bihor, lipsă fiind partea vătămată.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Instanța procedează la ascultarea inculpatului apelant, declarația acestuia fiind consemnată în procesul verbal separat atașat la dosar.
Nefiind cereri de formulat sau excepții de invocat, instanța acordă cuvântul părților asupra apelului.
Apărătorul din oficiu al inculpatului apelant avocat susține apelul declarat de inculpat, solicită admiterea acestuia, desființarea hotărârii atacate în sensul de a se dispune reducerea pedepsei aplicată inculpatului cu reținerea corectă a circumstanțelor atenuante în favoarea acestuia, arătând că inculpatul nu a avut intenția de a suprima viața victimei, ci a vrut să-i aplice doar o corecție, iar față de condițiile în care s-au petrecut faptele, respectiv gesturile victimei înainte de faptă precum și împrejurarea că a recunoscut față de inculpat că avea relații extraconjugale sunt de natură să provoace o stare de tulburare puternică, solicitând a se reține în sarcina inculpatului scuza provocării. Totodată solicită a se avea în vedere atitudinea sinceră a inculpatului, recunoașterea faptei comise, lipsa de antecedente penale precum și faptul că are 3 copii minori în întreținere.
Reprezentantul parchetului solicită respingerea apelului declarat de inculpat și menținerea hotărârii atacate ca fiind temeinică și legală apreciind că nu se impune reducerea pedepsei aplicată inculpatului, în cauză existând intenția de a suprima viața victimei, a se vedea raportul de constatare medico legală din care rezultă că victima a fost omorâtă prin strangulare. Consideră că în cauză nu pot fi reținute elementele circumstanțiale întrucât nu există împrejurări care să determine reținerea art.73 Cod penal. De asemenea arată că nu se impune reducerea pedepsei întrucât la individualizarea acesteia instanța a ținut cont de modul și împrejurările comiterii faptei, pericolul social concret al infracțiunii, precum și persoana inculpatului astfel că pedeapsa de 23 ani închisoare aplicată inculpatului a fost just proporționată.
Inculpatul apelant având ultimul cuvânt solicită admiterea apelului declarat și achiesează la concluziile apărătorului său.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra apelului penal de față constată următoarele:
Prin sentința penală nr.145/P din 09 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, în baza art. 174 raportat la art. 176 lit.e Cod penal a fost condamnat inculpatul, fiul lui și, născut la 16.06.1967 în loc. lui, jud. B, CNP -, cetățean român, fără studii, fără loc de muncă, concubinaj (4 copii minori), stagiul militar nesatisfăcut, fără antecedente penale, domiciliat in loc., nr. 130, com., jud. B, la o pedeapsă de 23 ani inchisoare cu art. 71 și 64 lit.a,b,d și e Cod penal și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,d și e Cod penal cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
În baza art. 350 Cod procedură penală s-a menținut starea de arest a inculpatului și în baza art. 88 Cod penal s-a dedus din pedeapsa aplicată durata retinerii si arestului preventiv de la 22.11.2007 la zi.
S-a constatat că numitul, domiciliat in loc., nr. 6, jud. B, nu a formulat pretenții civile in cauză.
În baza art. 191 al.1 Cod procedură penală a fost obligat inculpatul la plata sumei de 1.500 RON, cheltuieli judiciare în favoarea statului.
Onorariul apărătorului din oficiu, conform delegației nr. 274/10.01.2008, a fost avansat din fondurile Ministerului Justiției, în favoarea Baroului
Pentru a pronunța astfel, instanța de fond a reținut că a data de 21.12.2007, în jurul orelor 22,30, Baf ost sesizat prin Serviciul de Urgență 112 cu privire la faptul că, în satul, nr.130, se află decedată numita, care prezenta semnele unei morți violente.
În urma cercetărilor efectuate la fața locului și audierii unor martori, autorul faptei a fost identificat în persoana inculpatului, concubinul victimei. Acesta, audiat fiind de procuror, precum și în fața instanței de fond, a recunoscut de la început comiterea faptei, respectiv că, pe fondul geloziei, a avut cu ea o discuție contradictorie, după care a lovit-o și a strâns-o cu mâna de gât până a decedat.
De menționat că inculpatul a arătat că, numita avea o soră în comuna de, jud. B, la care mergea destul de des, iar acolo îl înșela cu un din colonia de rromi și că ea ar fi recunoscut acest lucru.
De asemenea, inculpatul a declarat că, aceasta a plecat de la domiciliu în data de 19.11.2007 la sora ei și, fiindcă a întârziat să vină acasă, în data de 21.11.2007, a plecat după ea cu o mașină de ocazie și a adus-o acasă, în jurul orei 18,00, el s-a culcat, iar concubina sa a făcut de mâncare. Când s-a trezit, a arătat că a vrut să facă cu aceasta, dar i-ar fi răspuns că "eu am făcut cu altul, fraiere". Atunci inculpatul s-a enervat, a lovit-o în zona feței și "cred că am strâns-o cu mâna de gât. Nu am vrut să o omor și în momentul în care am văzut că nu mai mișcă, eu am încercat să-i fac respirație gură la gură, i-am făcut frecție cu și l-am și sunat pe medicul din sat, să vină repede acasă, deoarece am văzut că aceasta nu-și mai revine" (fila 18 dosar instanță).
După ce a sosit medicul, acesta a constatat decesul numitei.
În cauză, a fost efectuat un raport de constatare medico-legală a cauzei morții, din care a rezultat că "moartea numitei a fost violentă și s-a datorat asfixiei mecanice prin sugrumare; leziunile descrise s-au produs prin lovirea repetată a victimei cu corpuri dure și prin comprimarea regiunii cervicale cu mâna; între leziunile de violență descrise și decesul victimei există legătură de cauzalitate directă necondiționată; în momentul decesului, victima avea alcoolemia de 0 grame la mie; moartea datează din 21.11.2007, iar victima prezenta o sarcină de aproximativ 5/6 luni".
Fapta astfel descrisă întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de omor deosebit de grav prev. și ped. de art. 174 raportat la art. 176 lit.e Cod penal, texte de lege în baza cărora l-a condamnat pe inculpatul la o pedeapsă de 23 ani inchisoare cu art. 71 și 64 lit.a,b,d și e Cod penal și interzicerea drepturilor prev. de art. 64 lit.a,b,d și e Cod penal cu titlu de pedeapsă complementară, pe o perioadă de 5 ani după executarea pedepsei principale.
La individualizarea pedepsei aplicate inculpatului, instanța a avut în vedere modul și împrejurările comiterii faptei, pericolul social concret al infracțiunii săvârșite, constând în aceea că a suprimat viața concubinei sale și implicit viața copilului nenăscut încă (concubina fiind însărcinată în 6 luni), aspect care accentuează caracterul violent al inculpatului, care în aceste condiții, pe fondul geloziei, a strâns-o de gât pe concubina sa, fără a raționa că în acest fel, pe lângă viața concubinei sale, poate să ia și viața acelui copil nenăscut încă, iar pe de altă parte, a lăsat fără mamă și ceilalți 4 copii ai săi, dar și persoana inculpatului, fără antecedente penale, faptul că a dat dovadă de sinceritate, recunoscând săvârșirea infracțiunii, aspect ce a determinat totuși instanța să nu se orienteze spre aplicarea detențiunii pe viață.
În ceea ce privește pedepsele accesorii aplicate inculpatului, instanța de fond a apreciat se impune limitarea conținutului acestora. Astfel, potrivit practicii (a se vedea cazul si Pârcălab contra Romaniei), nu pot fi interzise ab initio toate drepturile prev.de art.64 ca Cod Penal si pedeapsa accesorie, pe durata executării efective a pedepsei privative de libertate de către inculpat, ci doar acele drepturi care se impun vis--vis de natura, felul si gravitatea infracțiunii săvârșite de către acesta, precum și ținând seama de interesele minorului. Ca urmare, având în vedere că inculpatul a omorât-o pe concubina sa și implicit a luat viața copilului nenăscut încă, s-a considerat necesar a i se interzice acestuia și drepturile părintești, precum și dreptul de a fi tutore sau curator, tocmai având în vedere interesele copiilor săi.
Referitor la interzicerea dreptului de a alege, cu titlu de pedeapsă accesorie, este de precizat că este împotriva practicii CEDO (a se vedea cazul Hirst contra Marii Britanii și Irlandei de Nord) restrângerea automată și nediferențiată a drepturilor electorale ale condamnaților la închisoare fără a examina proporționalitatea măsurii de limitare a acestor drepturi fundamentale de la caz la caz. S-a impus astfel că aplicarea pedepsei accesorii a interzicerii drepturilor electorale să fie realizată numai în baza hotărârii definitive a instanței, după ce în prealabil această pedeapsă accesorie este pusă în discuție în fiecare caz în contradictoriu și după examinarea împrejurărilor dacă interdicția respectă principiul proporționalității.
În cauză, inculpatul a comis o infracțiune de omor deosebit de grav, constând în uciderea concubinei sale, care era însărcinată în 6 luni.
Gravitatea faptei sale a relevat că inculpatul nu avea capacitatea de a aprecia valori fundamentale, cum este viața.
Este adevărat că într-o societate democratică și dreptul la alegeri libere este o valoare fundamentală.
Din moment ce inculpatul nu a avut maturitatea de a respecta dreptul la viață a celor mai apropiați semeni, acesta fiind unul din motivele pentru care a fost lipsit de libertate până la executarea pedepsei, s-a impus, în mod rezonabil, concluzia că inculpatul nu este în măsură să aprecieze asupra modului cum este guvernată țara și să-și exprime opinia cu privire la alegerea corpului legislativ.
Prin urmare, este proporțională și justificată măsura interzicerii drepturilor electorale, precum și a drepturilor părintești, respectiv dreptul de a fi tutore sau curator, ale inculpatului, pe durata executării pedepsei.
Împotriva acestei sentințe penale a declarat apel inculpatul solicitând admiterea acestuia, desființarea sentinței penale atacate în sensul de a se dispune reducerea pedepsei aplicată inculpatului cu reținerea corectă a circumstanțelor atenuante în favoarea acestuia, arătând că inculpatul nu a avut intenția de a suprima viața victimei, ci a vrut să-i aplice doar o corecție, iar față de condițiile în care s-au petrecut faptele, respectiv gesturile victimei înainte de faptă precum și împrejurarea că a recunoscut față de inculpat că avea relații extraconjugale sunt de natură să provoace o stare de tulburare puternică, solicitând a se reține în sarcina inculpatului scuza provocării. Totodată solicită a se avea în vedere atitudinea sinceră a inculpatului, recunoașterea faptei comise, lipsa de antecedente penale precum și faptul că are 3 copii minori în întreținere.
Verificând sentința atacată cu apel, din oficiu și potrivit motivelor invocate și în limitele conform art.371 Cod procedură penală și art.378 Cod procedură penală, Curtea reține că sentința atacată este legală și temeinică, urmând a fi respins ca nefondat apelul inculpatului cu obligarea acestuia la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Prima instanță a stabilit o stare de fapt reală, rezultând din probe, minuțios administrate și interpretate. Pentru a se ajunge la concluzia vinovăției inculpatului legea cere ca probele să fie apte să răstoarne prezumția de nevinovăție instituită de lege, ceea ce în cauză este îndeplinit.
Situația de fapt reținută a rezultat din analiza coroborată a probelor administrate atât în faza de urmărire penală cât și în cursul cercetării judecătorești.
Fapta inculpatului se circumscrie infracțiunii de omor deosebit de grav, faptă prevăzută și pedepsită de art.174 raportat la art.176 lit.e Cod penal, constând în uciderea concubinei sale, care era însărcinată în 6 luni.
La individualizarea pedepsei prima instanță a avut în vedere pericolul social concret al infracțiunii, caracterul violent al faptei inculpatului care pe fondul geloziei a strâns-o de gât pe concubina sa, fără a raționa în acest fel că pe lângă viața concubinei sale poate să ia și viața copilului nenăscut, faptul că nu are antecedente penale și a recunoscut împrejurările comiterii faptei, ce a determinat ca prima instanță să aplice o pedeapsă de 23 ani închisoare în detenție.
Susținerile apărării și anume împrejurarea că victima a recunoscut față de inculpat că avea relații extraconjugale de natură să provoace o tulburare puternică, nu constituie temeiuri reale care să ducă la concluzia că acesta a săvârșit fapta în condițiile prevăzute de art.73 lit.b Cod penal, circumstanță care nu poate fi reținută, respectiv "săvârșirea infracțiunii sub stăpânirea unei puternice tulburări sau emoții determinată de o provocare din partea persoanei vătămate, produsă prin violență printr-o atingere gravă a demnității persoanei sau prin altă acțiune gravă ilicită".
Potrivit dispozițiilor art.379 pct.1 lit.b Cod procedură penală apelul declarat de inculpat va fi respins ca nefondat și va fi obligat inculpatul la plata sumei de 200 cu titlu de cheltuieli judiciare în favoarea statului din care suma de 100 lei reprezentând onorariu pentru apărătorul din oficiu va fi avansat din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.160/b Cod procedură penală se va menține măsura arestării preventive a inculpatului și se va deduce din pedeapsă durata arestului preventiv până la zi, respectiv 10 iunie 2008.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.379 pct.2 lit.b Cod procedură penală
RESPINGE ca nefondat apelul penal declarat de inculpatul împotriva sentinței penale nr.145/P din 09 aprilie 2008 pronunțată de Tribunalul Bihor, pe care o menține în întregime.
Obligă pe apelant să plătească în favoarea statului suma de 200 lei, cheltuieli judiciare în apel, din care suma de 100 lei, onorariu pentru avocat din oficiu, va fi avansată din fondul Ministerului Justiției.
În baza art.160/b Cod procedură penală, menține măsura arestării preventive a inculpatului și deduce din pedeapsă arestul preventiv până la zi, respectiv 10 iunie 2008.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la pronunțare și comunicare cu inculpatul deținut în Penitenciarul Oradea.
Pronunțată în ședința publică azi, 10 iunie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTOR GREFIER
- - - - - -
red. dec. jud./19.06.2008
jud. fond
tehnored. GM/4 ex/20.06.2008
Președinte:Condrovici AdelaJudecători:Condrovici Adela, Sotoc Daniela
