Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 110/2008. Curtea de Apel Cluj
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CLUJ
SECȚIA PENALĂ ȘI DE MINORI
DOSAR NR-
DECIZIA PENALĂ NR.110/R/2008
Ședința publică din 11 februarie 2008
Instanța constituită din:
PREȘEDINTE: Ioana Cristina Morar JUDECĂTOR 2: Monica Rodina Livia
JUDECĂTORI: - -
-
GREFIER: -
Ministerul Public este reprezentat prin procuror -, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CLUJ
S-a luat spre examinare recursul declarat de contestatoarea, împotriva deciziei penale nr. 2/R/9.01.2008 pronunțată de Tribunalul Cluj, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică se prezintă contestatoarea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, după care se constată că la dosar s-au depus motivele de recurs.
Nefiind cereri de formulat și excepții de ridicat, Curtea acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Contestatoarea susține recursul conform motivării depuse în scris la dosar și în esență solicită revizuirea deciziei atacate.
Reprezentanta Parchetului solicită respingerea ca inadmisibil a recursului având în vedere că recursul vizează o hotărâre definitivă.
CURTEA
Asupra prezentului recurs,
Prin decizia penală nr. 2 din 9 ianuarie 2008 pronunțată în dosarul nr- al Tribunalului Clujs -a respins contestația în anulare formulată de contestatoarea, împotriva.pen.nr.574/R/13.XI.2007 a Tribunalului Cluj.
În temeiul art.192 a1.2 pr.pen. contestatoarea a fost obligată să plătească în favoarea statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare, în recurs.
Pentru a hotărî astfel, instanța a reținut:
Prin contestația în anularea Deciziei penale nr.574/R/13.XI.2007 a Tribunalului Cluj, contestatoarea în calitatea de petentă în dos.nr.-/2007, în care s-a pronunțat decizia menționată mai sus, a solicitat, fără să arate temeiul de drept al contestației în anulare (art.386 lit.a-e pr.pen.), desființarea deciziei și rejudecarea recursului declarat împotriva Sentinței penale nr. 674/14.06.2007 a Judecătoriei Cluj -N, prin care a fost admisă excepția tardivității și respinsă ca atare plângerea petentei, împotriva rezoluției de neînceperea urmăririi penale.
Contestatoarea a criticat decizia pe considerentul că prezentă la dezbaterea recursului, s-ar fi amânat pronunțarea pentru data de 14.XI.2007, iar la această dată când s-a prezentat la instanța de recurs a aflat că s-a pronunțat recursul în data de 13.XI.2007.
A mai arătat petenta-contestatoare că toate soluțiile date de parchet și instanță, în plângerea sa, procedural au fost matematic calculate astfel încât, conform susținerii petentei, întregul adevăr existent și probat în același timp, să fie desființat în mod nelegal și premeditat, de unde trage concluzia că nu se dorește a se face o judecată pe probe, căutându-se numai excepții.
Mai învederează petenta că în situația în care nici contestația în anulare nu-i va fi acceptată, se vede obligată a se adresa European, respective CEDO, să se pronunțe asupra legalității respectării drepturilor contestatoarei la un proces echitabil.
Chiar dacă contestatoarea petentă solicită să se pronunțe asupra faptelor penale cu privire la care a formulat plângere și s-a dispus neînceperea urmăririi penale, că în virtutea prev. art. 386 lit.a-e pr.pen. motivele invocate în contestația în anulare de petenta, nu se încadrează în nici unul din aceste cazuri prevăzute de lege.
Împotriva unei hotărâri definitive se poate face contestație în anulare numai în situatia în care: procedura de citare a părții pentru termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs nu a fost îndeplinită conform legii; când partea dovedește că la termenul la care s-a judecat cauza de către instanța de recurs a fost în imposibilitate de a se prezenta și de a încunoștința instanța despre această împiedicare; când instanța de recurs nu s-a pronunțat asupra unei cauze de încetare a procesului penal dintre cele prevăzute in art.lit. f-i/1, cu privire la care erau probe la dosar;
când împotriva unei persoane s-au pronunțat două hotărâri definitive pentru aceeași faptă; când la judecarea recursului inculpatul nu a fost ascultat, iar ascultarea acestuia este obligatorie potrivit legii.
Din probele aflate la dosar a rezultat ca petenta a fost prezentă la judecarea recursului punând concluzii la instanța de recurs.
Recursul s-a dezbătut la termenul din 31.2007 și s-a amânat pronunțarea pentru data de 07.XI.2007, iar la această dată s-a amânat din nou pronunțarea pentru data de 13.XI.2007, dată la care s-a și dat decizia împotriva căreia a formulat contestație în anulare, astfel că motivele invocate de contestatoare nu se încadrează în prev. art.386 lit a și nici în prev. art 386 lit b pr.pen. iar despre cazurile de contestație în anulare prev. de art. 386 lit.c-e pr.pen. nu se poate discuta.
Celelalte aspecte la care contestatoarea a făcut referire în motivele contestației în anulare, nu s-au încadrat în nici unul din cazurile prevăzute de lege și menționate mai sus, astfel că neputându-se pune în discuție nici faptul că petenta-contestatoare nu ar fi avut parte de un proces echitabil din moment ce a fost citată în cauză, a participat la dezbateri și a pus concluzii, contestatoarea fiind prezentă atât în primă instanță cât și la instanța de recurs.
Plângerea formulată peste durata legală duce la tardivitatea acesteia, primul procuror (în speța de față), sau instanța, având astfel obligația respingerii plângeriide plano, fără a mai examina legalitatea și temeinicia acesteia.
Constatarea tardivității plângerii exclude posibilitatea examinării de către instanța a fondului cauzei supuse judecății, urmând a se respinge cu această motivare.
Pentru că s-a invocat și aspectele referitoare la un proces echitabil, se subliniază că accesul liber la justiție semnifică faptul că orice persoană poate sesiza instanțele judecătorești în cazul în care consideră că drepturile, libertățile sau interesele sale legitime au fost încălcate, iar nu și faptul că acest acces nu poate fi supus unei condiționări.
Reglementarea, prin textul de lege criticat, a unui termen pentru formularea plângerii pe cale ierarhică împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, anterior conte stării acestor acte la instanțele judecătorești, reprezintăoopțiune a legiuitorului, care reflectă preocuparea acestuia în sensul asigurării exigențelor unui proces echitabil, prin împiedicarea exercitării abuzive a drepturilor procesuale și prin asigurarea celerității procesului penal. Câtă vreme, potrivit art. 2781din Codul d e procedură penală, rezoluțiile sau ordonanțele procurorului de netrimitere în judecată pot fi atacate la instanțele judecătorești competente numai după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 din Codul d e procedură penală, lipsa unui termen pentru exercitarea acestei plângeri ar putea avea drept consecință tergiversarea soluționării cauzei, încălcându-se astfel cerința termenului rezonabil, exigență fundamentală a dreptului la un proces echitabil.
Așa fiind, dispozițiile legale criticate nu aduc atingere prevederilor constituționale ale art. 21 alin. (3), respectiv dispozițiilor art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale, ci constituieomăsură de asigurare a celerității procedurii și de descurajare a abuzului de drept, exercitarea oricărui drept de către titularul său neputându-se realiza decât într-un anumit cadru, prestabilit de legiuitor, cu respectarea anumitor exigențe, între care și stabilirea unor termene, cum este cazul în speță.
Împotriva acestei decizii a formulat recurs contestatoarea solicitând admiterea recursului, anularea deciziei, admiterea revizuirii dosarului penal nr. 754/P/2007 pentru a se solicita toate probele materiale expuse în plângere, în declarație și memorii, efectuarea unei expertize medico-legale confruntarea părților și audierea martorilor.
În motivarea recursului în esență se arată că procurorul nu a instrumentat în mod corespunzător dosarul cauzei, respectiv nu a administrat probele solicitate de către petentă.
Examinând probele dosarului Curtea va constata că recursul declarat în cauză este inadmisibil.
Prin Decizia penală nr. 2/9 ianuarie 2008 Tribunalului Cluja fost respinsă ca nefondată contestația în anulare formulată de către contestatoarea, decizie care așa cum rezultă din dispozitivul hotărârii este definitivă.
Art. 386 Cod procedură penală nominalizează expres cazurile în care poate fi promovată contestația în anulare împotriva unei hotărâri penale definitive.
În contextul în care contestatoarea a promovat o contestație în anulare împotriva unei hotărâri penale definitive a tribunalului- Decizia penală nr. 574/13 noiembrie 2007 Tribunalului Cluj prin care a fost respins ca nefondat recursul declarat împotriva sentinței penale nr.674/14 iunie 2007 Judecătoriei Cluj -N, iar contestația i-a fost respinsă ca nefondată conform deciziei penale nr. 2/9 ianuarie 2008 Tribunalul Cluj - recursul contestatoarei promovat la Curtea de APEL CLUJ împotriva acestei din urmă decizii a tribunalului care este de altfel definitivă este inadmisibil.
Inadmisibilitatea ca și sancțiune inevitabilă este incidentă ori de câte ori o manifestare procedurală este privată de o bază legală, nefiind permis față de principiul legalității în procesul penal să se acorde eficiență procedurală unei manifestări pe care legea nu a prevăzut-o și ca atare nu este compatibilă cu sensul acestui proces.
Ca atare, Curtea în baza art. 38515pct 1 lit a Cod procedură penală, va respinge ca inadmisibil recursul declarat de contestatoarea împotriva deciziei nr. 2/R/9 ianuarie 2008 Tribunalului Cluj.
În baza art. 192 alin 2 Cod procedură penală va obliga pe contestatoare să plătească în favoarea statului suma de 200 lei cheltuieli judiciare.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.38515pct.1 lit. a Cod procedură penală, respinge ca inadmisibil declarat de contestatoarea, domiciliată în C-N- 21 I 21. 8 jud. C împotriva deciziei penale nr. 2/R/9.01.2008 a Tribunalului Cluj.
Obligă contestatoarea să plătească în favoarea statului suma de 100 lei cheltuieli judiciare.
Definitivă.
Dată și pronunțată în ședința publică din data de 11 februarie 2008.
PREȘEDINTE JUDECĂTORI GREFIER
- - - - - -
Red./
3 ex./28.02.2008
Președinte:Ioana Cristina MorarJudecători:Ioana Cristina Morar, Monica Rodina Livia
