Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 147/2008. Curtea de Apel Bacau
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BACĂU
SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE
SENTINȚA PENALĂ nr. 147
Ședința publică de la 29 Octombrie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu
GREFIER-- -
&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&&
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU
Reprezentat legal prin procuror
*
La ordine a venit spre soluționare plângerea formulată de petentul -, împotriva rezoluției nr. 647/II/2/2008, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr. 683/II/2/2008.
Dezbaterile în prezenta cauză au avut loc în ședința de judecată din data de 23 octombrie 2008 și au fost consemnate în încheierea de ședință de la acea dată.
CURTEA
- DELIBERÂND -
Asupra cauzei penale de față, se constată următoarele:
rin cererea înregistrată sub nr- petentul -, cu domiciliul în municipiul B, strada -,.116,.A,.12, județul B, a formulat, în conformitate cu prevederile art.278/1 Cod procedură penală, plângere împotriva rezoluției din dat de17.iulie.2008, date în dosarul nr.627/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, confirmată prin rezoluția nr.647/II/2 din data de 14.08.2008 a Procurorului General Adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
În motivarea plângerii și în concluziile orale și scrise formulate și, respectiv, depuse prin apărătorul angajat petentul a susținut următoarele:
Analizând actele dosarului și modalitatea în care s-a pus în executare hotărârea judecătoreasca, întinderea titlului executoriu, așa cum a fost modificată hotărârea primei instanțe prin decizia civilă nr.994/28.11.2007 de Curtea de APEL BACĂU, se poate afirma în mod cert că s-a executat în mod incorect, abuziv și lipsit de temei ntrucât hotărârea prevedea în mod expres ca: "Schimbă în parte sentința nr.4030/20.06.2006 a Judecătoriei Bacău, în sensul că în cazul neexecutării obligației de a-și ridica garajele de către pârâți, împuternicește pe reclamantă să le ridice pe cheltuiala pârâților."
Ori, a ridica o construcție nu înseamnă aod emola, așa după cum cele doua verbe "a ridica" și "a demola" nu sunt identice, nu semnifică aceiași acțiune. De aceea în literatura de specialitate și în practica judiciară se face clar distincție între cele doua cereri de a demola și de a ridica. Cu privire la demolare, legea este clară, operând Legea nr.50/1991, cu modificările ulterioare, Legea construcțiilor, în care se menționează modalitatea de edificare a unei construcții, dar și de desființare prin demolare a acesteia. În ambele cazuri este necesară o autorizație de la Primărie, iar în speța de față nu există autorizație de demolare a construcției edificate.
n ceea ce privește construcția garajelor, este de menționat că, la momentul în care au fost edificate, terenul aparținea Primăriei B, concesionat, conform Contractului de concesionare nr.19558/16.iunie 1999, și pentru construcție s-a procedat conform prevederilor legale, obținându-se Certificatul de urbanism nr.1299/28.06.2000 și Autorizația de construire nr. 776/18.07.2000, evident înainte de apariția Legii nr.10/2001, când proprietara se adresează cu Notificare pentru a i se restitui in natura terenul.
Conform prevederilor legale inițial se respinge notificarea, prin dispoziție, iar, ulterior, după ce se judecă primește Dispoziția nr.2820/20.10.2002, și deși avea obligația de a se subroga în drepturile statului sau oricărei persoane juridice care ar fi putut fi potențial detonator al terenului de sub garaje, nu respectă prevederile art.14 alin 2 din Legea nr.10/2001, deși Primăria prin adresa nr.30385/2002, l-a informat în acest sens.
În ceea ce privește titlul executoriu, susține petentul, evident că nu mai poate fi comentată hotărârea sub aspectul considerentelor sale, ci doar întinderea titlului executoriu, care prevedea pentru organul de executare ceea ce are de făcut, adică "ridicarea" construcției, astfel încât să poată fi predate ulterior proprietarului și nu demolarea, care s-a făcut în fapt, consemnându-se în acte cu totul altceva.
A ridica, în sensul dat de, cât și din perspective juridică, presupunea o mișcare de ridicare pe vertical a bunului respectiv, ulterior translativă și așezarea sa pe alta suprafață, desfacerea garajelor pe componente, fără a le aduce în stare de neîntrebuințare, stocarea acestor componente și depozitarea lor, și, ulterior, somarea spre a le lua de unde au fost depozitate.
Garajele erau făcute din elemente prefabricate din beton armat și uși metalice.
Ceea ce s-a făcut la punerea în executare a hotărârii, așa cum rezultă și din Raportul de expertiza dispus în altă cauză civilă, a fost de fapt demolarea, tot din raport rezultând și faptul că garajele au fost demolate ( punctual 6.1. fila 2 din expertiza ), iar componentele garajului nu mai există.
Prin urmare, având în vedere modul în care a fost pusă în executare hotărârea fără a respecta cele menționate expres, consimțământul dat proprietarului terenului ca în executare să se folosească utilajele aduse pentru demolare, faptul că din garaje nu a mai rămas nimic, este evident că a avut loc o distrugere. Această distrugere nu ar fi putut fi făcuta fără a se face un abuz în serviciu.
Deși subsemnatul am sesizat comiterea unor infracțiuni, se motivează în plângere, în cuprinsul Ordonanței se menționează că uas olicitat executarea hotărârii, executorul a emis somație și cum s-a ajuns la executarea silita, de parcă aș fi promovat la Parchet contestație la executare.
De asemenea, se arată că, deși a formulat plângere, nu a fost chemat în fața organului de urmărire penala și nu a fost întrebat nimic, nu a avut posibilitatea să mai depună și alte înscrisuri doveditoare, acte să susțină cele menționate, iar sub acest aspect că nu a avut o poziție egală în ceea ce privește accesul liber la justiție, fie ea și în faza de plângere formulată în fața organului de urmărire penala, întrucât s-a plâns de o vătămare clară, certă și discutabilă din punctul de vedere al legalității drepturilor mele fundamentale și "a valorilor sale patrimoniale, ocrotite prin lege".
S-a mai arătat că organul de urmărire penală nu a efectuat în cauză minime verificări, pentru a se constata daca garajele într-adevăr au fost ridicate sau, dimpotrivă, au fost demolate, iar în cauză nu există autorizație de demolare a construcției edificate, așa cum rezultă din adresa nr. 44344/25.08.08 a Primăriei Municipiului
Prin cererea înregistrată sub nr- petentul -, cu domiciliul în municipiul B, strada -,.116,.A,.12, județul B, a formulat, în conformitate cu prevederile art.278/1 Cod procedură penală, plângere împotriva aceleași rezoluții din dat de17.iulie.2008, date în dosarul nr.627/P/2008 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, confirmată prin rezoluția nr.647/II/2 din data de 14.08.2008 a Procurorului General Adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
În motivarea plângerii se invocă, în esență, aceleași aspecte.
Deoarece cele două plângeri au fost formulate de același petent și vizează aceleași rezoluții ale procurorului de netrimitere în judecată, Curtea a dispus reunirea celor două cauze.
Analizând actele și lucrările dosarului, Curtea reține următoarele:
Prin rezoluția din data de 17.iulie.2008, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂU în dosarul nr. nr.627/P/2008, în temeiul art.228 alin.4 Cod procedură penală, cu art.10 lit.b Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art.246 Cod procedură penală și a infracțiunii de distrugere, prevăzută de art.217 Cod penal.
Pentru a da această soluție Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa reținut următoarele:
La data de 15.05.2008 s-a înregistrat plângerea formulată de împotriva executorului judecătoresc, cu privire la distrugerea, prin executare silită, în ziua de 25.02.2008, a trei garaje.
Din actele premergătoare efectuate în cauză a rezultat următoarele:
Prin sentința civilă nr.4030/20.06.2006, pronunțată în dosarul nr. 1279/2006, Judecătoria Bacăua admis acțiunea formulată de în contradictoriu cu pârâții, și și a obligat pârâții sa-și ridice garajele amplasate pe terenul reclamantei, situat pe- din municipiul
Sentința a rămas irevocabilă prin decizia civilă nr.994/28.11.2007 a Curții de APEL BACĂU, prin care s-a schimbat în parte sentința, în sensul că în cazul neexecutării obligației de a-și ridica garajele de către pârâți, împuternicește pe reclamantă să le ridice pe cheltuiala pârâților.
La data de 08.02.2008 a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc punerea în executare a hotărârii, fiind înregistrat dosarul de executare nr.41/2008.
Executorul judecătoresc a emis somații, făcând cunoscut pârâților că în cazul în care nu vor executa de bunăvoie obligația, se va proceda la executarea silită.
Ulterior, s-au emis adrese către pârâți, prin care au fost înștiințați că în ziua de 25.02.2008 va avea loc executarea silită.
a formulat cerere către Biroul Executorului Judecătoresc, prin care a solicitat amânarea executării, întrucât are pe rol proces cu, cu termen la 25.02.2008.
Întrucât instanța nu a dispus suspendarea executării (dosar - a Judecătoriei Bacău ), la data de 25.02.2008 s-a trecut la executarea silită a hotărârii judecătorești.
S-a întocmit procesul-verbal din care rezultă că pârâții și și-au ridicat garajele de pe terenul reclamantei.
și nu s-au opus la executare și nu au făcut obiecțiuni, situație în care s-a procedat la ridicarea celor două garaje.
În consecință, s-a apreciat că executorul judecătoresc și-a exercitat atribuțiile în limitele prevăzute de lege, în baza unei hotărâri judecătorești irevocabile.
În cauză, acțiunea executorului judecătoresc de a ridica garajele pârâților în baza unei hotărâri judecătorești, nu este o faptă prevăzută de legea penală, ci o activitate prevăzută și exercitată conform legii.
Împotriva acestei rezoluții, pârâtul a formulat, în conformitate cu prevederile art.275-278 Cod procedură penală, plângere, susținând că rezoluția pronunțată este nelegală și netemeinică, deoarece executorul judecătoresc a procedat la demolarea două garaje, deși prin decizia civilă nr.994/28.11.2007 a Curții de APEL BACĂU, s-a dispus ridicarea construcțiilor pe cheltuiala pârâților, iar nu demolarea acestora.
Prin rezoluția nr.647/II/2 din data de 14.08.2008, a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, în temeiul art.275-278 Cod procedură penală, plângerea petentului a fost respinsă.
În motivarea acestei rezoluții s-au reținut următoarele:
Prin sentința civilă nr.4030/20.06.2006, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul 1279/2006 au fost obligați pârâții, și să-și ridice garajele amplasate pe terenul reclamantei, situat pe-, municipiul B, sentință care a rămas definitivă și irevocabilă.
În baza acestei hotărâri judecătorești, a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc " " punerea în executare a sentinței civile.
Deși atât petentul cât și ceilalți pârâți au fost somați în mai multe rânduri și apoi înștiințați că în ziua de 25.02.2008 va avea loc executarea silită, atât cât și nu au depus diligente în vederea ridicării construcțiilor.
Astfel, în baza hotărârii judecătorești rămasă definitivă și irevocabilă, executorul judecătoresc a procedat la ridicarea celor două garaje, prin intermediul " COM" B și " "
Având în vedere că cele două garaje erau construite din elemente prefabricate din beton armat, nu s-a putut reuși desfacerea acestora pe componente, în mod inevitabil existând și distrugeri.
De altfel, o parte din culpă revine și petentului, care deși avea cunoștință de hotărârea judecătorească prin care era obligat să ridice garajul și a fost somat în termen de 10 zile să ridice construcția, a dat dovadă de superficialitate și de delăsare.
Analizând soluțiile pronunțate de procuror în rezoluțiile de netrimitere în judecată, Curtea constată că în cauză a fost reținut o situație de fapt corespunzătoare probelor administrate, soluțiile pronunțate fiind legale și temeinice, neexistând nici o dovadă a săvârșirii de intimat a infracțiunilor pentru care petentul a formulat plângere.
Prin sentința civilă nr.4030 din data de 20.06.2006, pronunțată de Judecătoria Bacău în dosarul nr.1279/2006, așa cum a fost modificată prin decizia civilă nr.84 din data de 12.03.2007, pronunțată de Tribunalul Bacău și prin decizia civilă nr.994 din data de 28.11.2007 a Curții de APEL BACĂU -fl.41 verso-44, s-a admis acțiunea formulată de reclamanta împotriva pârâților, și și au fost obligații pârâții să-și ridice garajele amplasate pe terenul reclamantei situat în municipiul B-strada - nr.112, iar în cazul neexecutării obligației de a-și ridica garajele a fost împuternicită reclamanta să le ridice ea pe cheltuiala pârâților.
Prin aceeași hotărâre au fost obligați pârâții să plătească fiecare reclamantei suma de 150 lei, reprezentând contravaloarea lipsei de folosință a terenului pentru perioada 19.09.2003 și până la data executării hotărârii, precum și câte 663,76 lei cu titlul de cheltuieli de judecată la prima instanță, iar pârâții, și suma de 504 lei cheltuieli de judecată la instanța de recurs.
Petenții aveau obligația ca în momentul rămânerii definitive a hotărârii judecătorești, în conformitate cu prevederile art.371 alin.1 Cod procedură civilă, să-și îndeplinească de bunăvoie obligațiile stabilite prin hotărârile judecătorești prezentate mai sus, în sensul de a-și ridica garajele și de a plăti sumele la care au fost obligați.
Deoarece pârâții din acțiunea civilă nu s-au conformat hotărârilor judecătorești, reclamanta-creditoare a formulat, în conformitate cu prevederile art.371 alin.2, art.372 și următoarele Cod procedură civilă, cerere de executare silită, cerere adresată Biroului Executorului Judecătoresc " ", la care a anexat titlul executoriu, respectiv sentința civilă nr.4030 din 20.06.2006 a Judecătoriei Bacău, hotărâre care a fost ită, în conformitate cu art.373/3 și art.374 -376 Cod procedură civilă, cu formulă executorie, astfel încât cererea respecta toate condițiile prevăzute de lege-fl.44 verso.
Întrucât în cauză urma să se procedeze la executarea unei obligații de a face, intimatul, în conformitate cu prevederile art.580/2 Cod procedură civilă, a procedat la somarea pârâților-fl.38-40 dosar urmărire penală, în sensul de a-și ridica garajele de pe terenul reclamantei, în caz contrar acestea vor fi ridicate de reclamantă pe cheltuiala lor.
De asemenea prin adresele nr.41 din 14.02.2008-fl.37 dosar urmărire penală li s-a pus în vedere pârâților ca în ziua de 25.02.2008, între orele 9,00-16,00 să fie prezenți în-, din municipiul B, unde va avea loc punerea în executare a sentinței civile nr.4030 din 20.06.2006 a Judecătoriei Bacău și că în caz contrar se va proceda la punerea în executare în lisa lor și în prezența organelor de poliție.
Pârâții și au formulat contestație la executare, iar, separat, au solicitat instanței a se dispune suspendarea executării silite, cererile fiind înregistrate la Judecătoria Bacău sub nr.- și, respectiv, --fl.47-48 dosar urmărire penală.
Instanța nu a dispus suspendarea executării, iar prin sentința civilă din data de 04.06.2008, contestațiile au fost respinse ca nefondate.
La data de 25.02.2008, intimatul, însoțit de organele de polițe și de jandarmerie, al căror sprijin în vederea îndeplinirii efective a executării silite a fost solicitat potrivit art.373/2 alin1 Cod procedură civilă, s-au deplasat în municipiul B-strada - nr.112, unde au fost găsit pârâții și și constatându-se că aceștia nu și-au îndeplinit obligațiile stabilite prin hotărârea judecătorească pusă în executare, s-a procedat la ridicarea de reclamantă, prin procuratorul acesteia, ajutată de o firme specializate - "COM" B și " " B, a garajelor pârâților și -fl.32.
Pe durata ridicării celor două garaje pârâtul a asistat la această operațiune și nu au făcut obiecțiuni cu privire la desfășurarea executării silite-fl.32.
În ceea ce privește susținerile petentul în sensul că s-a procedat la demolarea celor două garaje, iar nu la ridicarea acestora, Curtea reține următoarele:
Este adevărat că prin titlul executoriu care a constituit temeiul executării silite s-a dispus ridicarea celor două garaje, însă în condițiile în care se procedează la ridicarea oricărei construcții este absolut imposibil să se procedeze, așa cum susține petentul la ridicarea construcției, fără a se produce nici o deteriorare a imobilului, la translarea construcției și la depozitarea sa într-un anumit loc, de unde să fie ridicat de proprietar.
Ridicarea în accepțiunea prezentată de petent este specifică bunurilor mobile, iar nu bunurilor imobile.
Reclamanta, pentru a proceda la ridicarea garajelor, așa cum s- încuviințat prin hotărâre judecătorească, a apelat la firme specializate, iar faptul că chiar și în condițiile în care specialiștii au ridicat garajele, nereușindu-se desprinderea acestora din placa de beton, s-au produs deteriorări, nu este culpa executorului judecătoresc.
În conformitate cu prevederile art.373/1 alin.2 Cod procedură civilă, executorul judecătoresc este dator să stăruie prin toate mijloacele pentru realizarea integrală și cu celeritate a obligațiilor prevăzute în titlul executoriu.
În motivarea plângerii s-a arătat că intimatul nu ar fi respectat atribuțiile și ar fi încălcat prevederile care reglementează executarea silită și cele din Legea executorilor judecătorești, fără a indica textele lege nesocotite.
Din examinarea actelor dosarului Curtea constată că executorul judecătoresc și-a îndeplinit atribuțiile cu respectarea dispozițiilor prevăzute de Cartea a V-a din Codul d e procedură civilă, referitor la executarea silită și de Legea nr.188/2000 privind executorii judecătorești și a StatutuluiUniunii Naționale a Executorilor Judecătorești și al profesiei de executor judecătoresc,astfel încât nu se poate susține că intimatul a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 Cod penal.
În condițiile în care componentele rezultate din ridicarea garajului petentului nu au fost restituite acestuia, vinovat de nerestituire nu este intimatul, ci reclamanta, petentul având posibilitatea de a solicita restituire și eventual obligarea la plata unor despăgubiri, desigur dacă sunt îndeplinite condițiile răspunderii civile.
În ceea ce privește infracțiunea de distrugere, intimatul, îndeplinindu-și atribuțiile cu respectarea legii, nu se face vinovat de săvârșirea acestei infracțiuni.
De altfel, ridicarea garajului a fost făcută de reprezentanții celor două firme specializate angajate de reclamanta, iar nu de intimat.
S-a mai susținut că în cauză nu s-a emis autorizație de demolare a garajului.
Este adevărat că în conformitate cu prevederile art.8 din Legea nr.50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții demolarea construcțiilor se face pe baza autorizației de desființare obținute în prealabil de la autoritățile administrative.
Așa cum rezultă din titlul executoriu, instanța a dispus ridicarea garajului construit din elemente prefabricate din beton armat și cu uși metalice, iar nu demolarea acestuia, astfel că, față de dispozitivul hotărârii, autoritatea administrativă nu ar fi eliberat autorizație de demolare.
Eliberarea autorizație de demolare este necesară pentru respectarea dispozițiilor de sistematizare localităților și pentru prevenirea unor evenimente prin afectarea unor instalații de electivitate, gaze, salubritate, etc.
Ori, în cauză, așa cum s-a stabilit pe baza probelor de instanțe, terenul retrocedat reclamantei era liber, iar ridicarea garajului nu producea, cum de altfel, nu a produs nici un fel de consecințe negative cu privire la sistematizare, urbanism, siguranța cetățenilor, etc.
Apoi, dacă petentul era o persoană cu respect față organele judiciare care au pronunțat hotărârea pusă în executare, față de dreptul de proprietate al altei persoane, respectiv al reclamantei și grijuliu cu propria proprietate, ar fi procedat el la ridicare a garajului, cu maximă atenție, fără aduce nici o deteriorare bunului, așa cum a dispus instanța, și să evite, astfel, intervenția organelor statului pentru a pune în executare hotărârea judecătorească și a restabili ordinea de drept.
În raport și de aceste aspecte, Curtea constată că petentul nu poate invoca propria sa culpă.
Petentul a mai criticat soluțiile pronunțate deoarece nu a fost audiat de organul de urmărire penală.
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL BACĂUa procedat la efectuarea unor acte premergătoare și, având în vedere înscrisurile depuse de petent și cele transmise de Biroul Executorului Judecătoresc " ", nu a considerat necesară audierea petentului, modalitatea de a proceda fiind conformă dispozițiilor procedurale.
În ceea ce privește aspectele invocate de petent prin apărătorul său privind legalitatea retrocedării terenului către reclamantă, legalitatea hotărârilor judecătorești, etc. așa cum, de altfel, a arătat și apărătorul, acestea nu pot fi suspuse examinării în această cauză.
Pentru toate aceste considerente, în temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, va fi respinsă ca nefondată plângerea formulată și va fi menținută rezoluția atacată.
În conformitate cu prevederile art.192 alin.2 Cod procedură penală, va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Pentru aceste motive;
În numele legii;
HOTĂRĂȘTE:
În temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul -, cu domiciliul în municipiul B, strada -.116,.A,.12, județul B, împotriva rezoluției din data de 17.07.2008, dată în dosarul nr.627/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU, confirmată prin rezoluția nr.647/II/2 din data de 14.08.2008 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL BACĂU.
Menține rezoluția atacată.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă petentul să plătească statului suma de 100 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 29.10.2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.sent.
El.
14.11/14.11.2008
Președinte:Dumitru PocovnicuJudecători:Dumitru Pocovnicu
