Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 1522/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA A II-A PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
(1514/2009)
DECIZIA PENALĂ NR.1522
ȘEDINȚA PUBLICĂ DE LA 21.10.2009
CURTEA CONSTITUITĂ DIN:
PREȘEDINTE: Luciana Mera
JUDECĂTOR 2: Anca Alexandrescu
JUDECĂTOR 3: Viorica Costiniu
GREFIER - - -
MINISTERUL PUBLIC - PARCHETUL DE PE LÂNGĂ CURTEA DE APEL B - a fost reprezentat prin procuror.
Pe rol judecarea recursului declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL TELEORMAN împotriva sentinței penale nr.54/12 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Teleorman - Secția Penală în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședință publică răspunde intimatul făptuitor personal și asistat de apărător ales și intimatul petent personal și asistat de avocat ales.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul de către grefierul de ședință, după care;
Constatând că nu sunt excepții de invocat, alte probe de administrat și cereri de formulat, Curtea apreciază cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în susținerea recursului.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de admitere a recursului, în temeiul dispozițiilor art.385/6 alin.3 Cod procedură penală și art.385/15 pct.2 lit. d Cod procedură penală, casarea sentinței și pe fond, rejudecând, respingerea plângerii petentului și menținerea rezoluțiilor parchetului, ca fiind legale și temeinice. Apreciază sentința nelegală și netemeinică întrucât proba dispusă, respectiv, expertiza și avizul Comisiei de Avizare și Control din cadrul INML, a fost efectuată. La dosarul de urmărire penală se află raportul de expertiză medico-legală psihiatrică din care rezultă că prezintă tulburări de conduită pe fondul carențelor socio-educaționale, al imaturității afectiv emoționale și nu are discernământul faptelor sale, situație față de care s-a dispus aplicarea dispozițiilor art.10 lit. e Cod procedură penală și art.48 Cod penal.
Apărătorul ales al intimatului făptuitor solicita admiterea recursului parchetului, cu motivarea deja susținută, ca fiind legal și temeinic, nefiind necesară efectuarea unei probe deja efectuată.
Apărătorul ales al intimatului petent solicită respingerea recursului și menținerea sentinței instanței de fond, ca fiind legală și temeinică, în cazul de față nefiind efectuat un raport de expertiză de specialitate, ci doar un raport medical, fără avizul comisiei de control.
În ultimul cuvânt, intimatul făptuitor precizează că nu a fost niciodată internat pentru probleme psihice, are 16 ani și este elev în clasa a X-
CURTEA,
Deliberând, asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.54/12.05.2009 a Tribunalului Teleorman - Secția Penală s-a admis plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluțiilor nr.4/P/2009 din 07.01.2009 și nr.47/II/2/2009 din 20.01.2009 emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman.
Au fost desființate soluțiile atacate și a fost trimisă cauza procurorului în vederea începerii urmăririi penale împotriva intimatului făptuitor pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.197 alin.3 Cod penal.
Cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
S-a respins, ca nefondată, cererea intimatului privind obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare către acesta.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Petentul, în calitate de reprezentant legal al minorei, a formulat plângere împotriva rezoluției nr.47/II/2/2009 emisă de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, apreciind-o ca fiind nelegală și netemeinică întrucât expertiza efectuată de SML T este ineficientă.
Potrivit dispozițiilor art.67 Cod procedură penală, în vederea aflării adevărului, organul de urmărire penală și instanța de judecată sunt obligate să lămurească, sub toate aspectele, cauza, pe bază de probe.
A constatat instanța că în cursul urmăririi penale a fost dispusă efectuarea unei expertize medico-legale, și depus la dosarul cauzei raportul de constatare medico-legal emis de T însă a apreciat că, în raport de gravitatea faptei, de vârsta făptuitorului și împrejurările în care a fost săvârșită, se impunea efectuarea unei expertize în cadrul L și solicitat, totodată, avizul comisiei de avizare și control din cadrul acestei instituții.
Pentru cele expuse, instanța, în baza art.278/1 alin.8 lit. b Cod procedură penală a admis plângerea formulată de petentul împotriva rezoluțiilor nr.4/P/2009 din 07.01.2009 și nr.47/II/2/2009 emise de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman, a desființat rezoluțiile atacate și a trimis cauza procurorului, în vederea începerii urmăririi penale împotriva intimatului făptuitor pentru săvârșirea infracțiunii prevăzută de art.197 alin.3 Cod penal.
În cauză, se va dispune efectuarea unei expertize psihiatrice a făptuitorului și totodată se va solicita avizul Comisiei de Avizare din cadrul INML " Minovici".
Potrivit dispozițiilor art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat au rămas în sarcina acestuia.
Având în vedere dispozițiilor art.193 Cod procedură penală instanța a respins, ca nefondată, cererea intimatului privind obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare către stat.
Împotriva acestei sentințe a declarat recurs Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie pentru următoarele considerente:
S-a reținut de către prima instanță că, în raport de gravitatea faptei, de vârsta făptuitorului și împrejurările în care a fost săvârșită fapta, se impunea efectuarea unei expertize în cadrul B și solicitarea avizului Comisiei de Avizare și Control din cadrul acestei instituții.
S-a considerat că dispoziția instanței este nelegală, în condițiile în care, în faza de urmărire penală, a fost efectuată o expertiză medico-legală psihiatrică, concluzionându-se că prezintă tulburări de conduită pe fondul carențelor socio-educaționale, al imaturității afectiv emoționale și nu are discernământul faptelor sale.
În raport de această situație, s-a arătat că soluția de neîncepere a urmăririi penale dispusă în baza art. 10 lit. e Cod procedură penală și art. 48 Cod penal este corectă, deoarece nu s-a impus efectuarea unei noi expertize medico-legale psihiatrice privind discernământul făptuitorului, întrucât, la dosar, nu există acte medicale sau medico-legale care să genereze o stare de dubiu asupra discernământului și raportat la acest aspect, nu este necesar nici avizul Comisiei de Avizare și Control din cadrul
Ca atare, dispoziția instanței de fond de desființare a rezoluțiilor procurorului și începere a urmăririi penale împotriva făptuitorului s-a apreciat ca fiind nelegală.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleormana solicitat, în baza art.385 alin. 3 Cod procedură penală și art. 385 pct. 2 lit. d Cod procedură penală, casarea sentinței penale nr. 54/12.05.2009 a Tribunalului Teleorman și pronunțarea unei hotărâri legale și temeinice, în sensul respingerii plângerii petentului și menținerii rezoluțiilor procurorului.
Examinând legalitatea și temeinicia hotărârii atacate, prin prisma motivului de recurs invocat, cât și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/6 alin final Cod procedură penală, Curtea constată recursul ca nefondat, în considerarea următoarelor argumente:
În mod corect, instanța de fond a apreciat că, în raport de gravitatea faptei, de vârsta făptuitorului și de împrejurările în care a fost săvârșită fapta, se impunea efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice de specialitate în cadrul "Prof. Dr. Minovici" B și solicitarea, totodată, a avizului comisiei de avizare și control din cadrul aceleiași instituții.
Mai mult, Curtea constată că, potrivit art.117 alin.1 teza a II-a Cod procedură penală, efectuarea unei expertize psihiatrice este obligatorie, atunci când organul de urmărire penală sau instanța de judecată are îndoială asupra stării psihice a învinuitului sau inculpatului, îndoială ce decurge, în cazul de față, din conținutul raportului de constatare medico-legală (psihiatric) întocmit în cauză coroborat cu conținutul declarației olografe dată de intimat (fila nr.12 din dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Teleorman ), dar și cu susținerile acestuia în fața instanței de recurs.
Deasemenea, Curtea constată că, deși, în cauză, nu a fost întocmit un referat de evaluare privind persoana minorului și perspectivele de reintegrare socială a acestuia, în conformitate cu prevederile art.482 Cod procedură penală, ce ar fi trebuit să cuprindă, inclusiv, date referitoare la dezvoltarea intelectuală și morală a minorului, dar și la mediul familial și social în care a trăit și s-a dezvoltat intimatul, totuși, raportul de constatare medico-legală, în ceea ce privește examenul psihic, a evidențiat diagnosticul "tulburări de conduită pe fondul carențelor socio-educaționale și al imaturității afectiv-emoționale", iar pe baza acestui diagnostic s-a concluzionat că intimatul "nu are discernământul faptelor sale".
Față de considerentele expuse anterior, constatând că hotărârea atacată este legală și temeinică, în baza art.385/15 pct.1 lit. b Cod procedură penală, Curtea va respinge recursul, ca nefondat.
În baza art.192 alin.3 Cod procedură penală cheltuielile judiciare avansate de stat vor rămâne în sarcina acestuia.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Teleorman împotriva sentinței penale nr.54/12.05.2009 a Tribunalului Teleorman - Secția Penală privind pe făptuitorul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică, astăzi, 21 octombrie 2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
GREFIER,
Red.-28.10.2009
Dact.EA-03.11.2009/2ex
Președinte:Luciana MeraJudecători:Luciana Mera, Anca Alexandrescu, Viorica Costiniu
