Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 19/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr.-
SENTINȚA PENALĂ NR. 19/P/2008
Ședința publică din 02 aprilie 2008
PREȘEDINTE: Pantea Nistor
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit dispozițiilor art.304 Cod procedură penală.
S-a luat în examinare - în primă instanță - plângerea penală formulată de petentul, domiciliat în O,-, județul B, împotriva rezoluției din 9 octombrie 2007, dată în dosarul nr.345/VIII.1/2007 de procurorul general din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, potrivit dispozițiilor art. 278/1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit petentul și făptuitoarea.
Ministerul Public a fost reprezentat prin procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind excepții sau alte cereri prealabile, instanța acordă părților cuvântul asupra plângerii.
Reprezentantul parchetului pune concluzii de respingere a plângerii ca nefondată, a se menține ca legale și temeinice rezoluțiile date în cauză întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 259 și 244 Cod penal.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Constată că, prin plângerea înregistrată la 18 octombrie 2007 petentul a solicitat instanței desființarea rezoluției din 30 august 2007, dată în dosar nr. 282/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea și a rezoluției din 09 octombrie 2007 dată în dosar nr. 345/VIII.1/2007 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, și continuarea cercetării penale a făptuitoarei, avocată în cadrul Baroului B pentru comiterea infracțiunii de denunțare calomnioasă și sustragere de sub sechestru prev. de art. 259, respectiv 244 Cod penal întrucât aceasta a comis faptele respective.
Din actele și lucrările dosarului, precum și dosar nr. 282/P/2007 respectiv 345/VIII.1/2007 ale Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea instanța reține următoarele:
Prin ordonanța din 12 iulie 2007 - dosar nr. 1810/P/2007 Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea declină competența materială și după calitatea persoanei (art. 28/1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală - competența de cercetare a infracțiunilor săvârșite de avocați) din Legea nr. 79/26 martie 2007 privind modificarea Codului d e procedură penală; actele de cercetare penală efectuate până în momentul declinării de Serviciul de Investigare a Fraudelor din cadrul IPJ B sub supravegherea procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea, vor fi folosite în prezenta cauză, fiind menținute măsurile dispuse de organul de cercetare penală care și-a declinat competența materială finalizând cercetarea penală în cauză (potrivit art. 45 alin. 1 rap. la art. 42 alin. 2 Cod procedură penală).
Parchetul care și-a declinat competența materială a procedat și la audierea părților: declarația avocatului (71) și (2), astfel că nu se impune reaudierea autorului plângerii penale și a persoanei indicate în această plângere, în calitate de făptuitor.
La 13 martie 2007 se înregistrează la Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor (nr. 1460/II.1/2007) plângerea formulată de economist împotriva lui (avocat în cadrul Baroului B) pentru fapte care nu au legătură cu calitatea de avocat.
Prin plângerea penală cere efectuarea de acte de cercetare penală față de sub aspectul infracțiunilor de denunțare calomnioasă prev. de art. 259 alin. 1 Cod penal și sustragere de sub sechestru, prev. de art. 244 alin. 1 Cod penal.
Autorul plângerii penale- economist, reclamă săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasă, acuzând-o pe că l-a învinuit în mod mincinos prin denunț sau plângere de fapte care dacă ar fi fost adevărate, ar fi constituit infracțiune, că această învinuire este mincinoasă și necorespunzătoare realității, fapta fiind săvârșită cu intenție directă deoarece denunțătoarea a cunoscut că faptele imputate lui nu corespund adevărului, fiind de rea credință.
se referă la plângerea penală (73) redactată de împotriva sa, care a fost soluționată prin rezoluția Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor din 23 iulie 2003 dată în dosar nr. 179/P/2003 prin care s-a confirmat neînceperea urmăririi penale față de sub aspectul infracțiunii prev. de art. 246,289 și 291 Cod penal și la plângerea penală redactată de înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea la 07 martie 2007 (dosar nr. 1553/P/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea în care s-a dispus începerea urmăririi penale față de sub aspectul infracțiunii prev. de art. 246 Cod penal prin rezoluția din 23 aprilie 2007 - a se vedea plângerea redactată de de la 24 și comunicarea parchetului de la 59).
Autorul plângerii penale (1) cere tragerea la răspundere penală a lui pentru săvârșirea infracțiunii de sustragere de sub sechestru constând în aceea că a înstrăinat bunurile asupra cărora a aplicat sigilii în calitate de lichidator judiciar cu procesele verbale din 20 iunie 2001 (37), 19 martie 2002 și 06 martie 2006 (38).
Prin rezoluția din 30 august 2007 Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea dispune neînceperea urmăririi penale față de întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale celor două infracțiuni reținând în considerentele acesteia că actele de cercetare penală nu confirmă plângerea penală redactată față de, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prev.de art. 259 și 244 Cod penal.
Cu referire la infracțiunea prev. de art. 259 Cod penal având ca obiect plângerea penală redactată de (73) ce face obiectul dosarului 179/P/2003 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor, în care s-a dat rezoluția din 23 iulie 2003 de neîncepere a urmăririi penale față de sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246, art. 289 și 291 Cod penal (4), pot fi aduse următoarele argumente: în plângerea penală redactată de aceasta a susținut prezentarea către judecătorul sindic din partea lui în calitate de lichidator în dosar nr. 44/F/2001 al Tribunalului Bihora unor rapoarte în care s-a atestat în mod fictiv că imobilul înscris în 3212, constituie averea debitorului SC Com SRL că nu a depus extrasul de CF care indică pe adevăratul proprietar, că a înscris aplicarea sechestrului judiciar în CF, că a cerut anularea unor tranzacții între proprietarii și soția, pe de-o parte, în calitate de cumpărător și apoi și și că a susținut în mod fals în actele întocmite de lichidator că imobilul înscris în 3212 aparține debitorului SC Com SRL.
Procurorul care a dat rezoluția din 23 iulie 2003 în dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bihor nr. 179/P/2003 a dispus neînceperea urmăririi penale față de deoarece, nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prev. de art. 246, art. 289 și art. 291 Cod penal.
Susținerile făcute de în plângerea penală de la 73 nu au caracterul de învinuire mincinoasă, de săvârșirea unor infracțiuni și nu sunt necorespunzătoare realității iar autoarea plângerii penale nu a fost de rea credință în redactarea plângerii penale (autorul plângerii penale sau al denunțului este de rea credință când are cunoștință că faptele imputate învinuitului nu corespund adevărului).
La dosarul cauzei există copia colii de carte funciară cu toate mențiunile făcute până în luna mai 2007(cererea Serviciului de investigare a fraudelor nr. 9241/7 mai 2007 se înregistrează la Oficiul de cadastru și Publicitate Imobiliară sub nr. 5374 din 10 mai 2007, care trimite copia cărții funciare nr. 3212 nr. top. 1249/3 cu toate înscrierile făcute până în luna mai 2007).
Din (28-30) rezultă situația imobilului la data redactării plângerii penale de către (10 aprilie 2003 - 73): terenul în intravilan și clădirea cu funcționalitatea de stație de benzină, având nr. top.1249/3 din CF 3212, are ca proprietar sub B5 pe.
Proprietarul anterior al construcțiilor edificate pe teren reprezentând stația de benzină este Bogla (înscrierea de sub B4 făcută în baza contractului de vânzare cumpărare autentificat prin încheierea 2619/7 decembrie 2001 de notarul public iar proprietarii anterior înscriși sub B 2 și 3 sunt și care au construit o clădire cu funcționalitate de stație pe parcela cu nr. top 1249/3 primind un drept de folosință asupra terenului din partea statului român- Primăria comunei, a se vedea și mențiunea de sub C1 din CF).
La data redactării plângerii penale (10 aprilie 2003) ultimul proprietar al construcțiilor - stație este și nu SC Com SRL, astfel că, autoarea plângerii penale nu face afirmații mincinoase în plângerea sa când susține acest lucru. Nici susținerea de instituire a sechestrului judiciar în baza încheierii din 19 martie 2002 dată în dosarul Tribunalului Bihor - O nr. 44/F/2001, nu este o susținere mincinoasă (a se vedea înscrierea de sub B6 din CF - 28), precum și încheierea integrală de la fila 8 din dosarul cauzei.
Dacă prin încheierea din 19 martie 2002 judecătorul sindic a dispus instituirea sechestrului judiciar asupra CF 3212 și a sechestrului asigurator asupra imobilului - stație (în dosar nr. 44/F/2001 - 8), prin încheierea ulterioară din 05 septembrie 2002, judecătorul sindic, la cererea lui, revine asupra instituirii sechestrului judiciar asupra imobilului și dispune radierea inscripției efectuate sub B6 din CF (28) (a se vedea mențiunea de sub B8 făcută în CF 29, prin încheierea 1175 din 10 septembrie 2002 de radiere a sechestrului judiciar și revenirea la situația anterioară).
În baza cererii de rectificare formulată de, în calitate de lichidator judiciar și în baza adeverinței nr. 99 din 20 ianuarie 1993 (31) eliberată de primarul comunei (prin adresa respectivă se adeverește că pe imobilul din CF 3212 sub nr. top 1249/3 este construită o clădire cu funcționalitate de stație de benzină tip iar adeverința se eliberează la cererea SC Com SRL ), se operează prin încheierea de carte funciară nr. 1718 din 08 noiembrie 2002 sub B 9 (29) proprietatea SC Com SRL asupra stației de benzină. Este de înțeles că proprietarul intabulat în CF sub B 5, printr-un contract autentic de vânzare cumpărare să obiecționeze admiterea cererii de rectificare obținută de - lichidator judiciar în consițiile în care adeverința nr. 99 eliberată la 20 ianuarie 1993 de primarul comunei, nu atestă decât faptul că pe numărul topografic susmenționat este construită o clădire din anul 1992 - stație de benzină, fără a se pronunța asupra titularului dreptului de proprietate a acestei construcții.
Cum formulează apel împotriva încheierii de CF nr. 1718/2002, se notează sub B 10 apelul introdus prin încheierea nr. 1850 din 25 noiembrie 2002.
Înscrierile din CF (28-30) (cu toate mențiunile operate până la data eliberării ei - mai 2007) nu fac dovada dreptului de proprietate al SC Com SRL asupra stației edificată pe nr. top. 1249/3 din CF 3212 (înscrierea de sub B 9 dreptului de proprietate asupra construcțiilor în favoarea SC Com SRL fost radiată provizoriu prin încheierea nr. 2583 din 02 noiembrie 2004, operată sub B 13, ultima înscriere de sub B 14 fiind făcută prin încheierea nr. 2 din 30 martie 2007 când se notează plângerea formulată de lichidatorul împotriva încheierii de carte funciară nr. 2583 din 02 noiembrie 2004.
Pe baza argumentelor invocate mai sus rezultă în mod clar că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art. 259 Cod penal (cu referire la plângerea penală redactată de - 73 ce face obiectul dosarului nr. 179/P în care se dă rezoluție de neîncepere a urmăririi penale la 23 iulie 2003 de Parchetul de pe lângă Tribunalul Bihor (4) deoarece, plângerea penală nu conține o învinuire mincinoasă și necorespunzătoare adevărului (pretinsă de latura obiectivă) iar sub aspectul laturii subiective, nu se probează rea credință în a face un denunț calomnios din partea lui, constând în aceea că are cunoștință că faptele imputate nu corespund adevărului, fiind mincinoase.
Cu referire la plângerea formulată de și înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea (24) împotriva făptuitorului (ce face obiectul dosarului 1553/P/2007 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea ), se constată absența laturii obiective și subiective pretinsă de infracțiunea prev. de art. 259 Cod penal: autoarea plângerii penale nu face afirmații mincinoase, cu rea credință, atunci când susține că la data de 06 martie 2007, în calitate de lichidator judiciar, încheie procesul verbal de sigilare de la 38, solicitând prezența, în favoarea sa, a unei echipe de jandarmi.
Nici la data de 06 martie 2007 (când lichidatorul juridic încheie procesul verbal de sigilare a stației de benzină din invocând și decizia 824/R/23 septembrie 2003 dată de Curtea de Apel Brașov în dosar nr. 878/R/C/2003 - 14) înscrierile din CF (28-30)operate până în mai 2007, nu indică ca proprietar al stației de benzină pe titularul SC Com SRL (ori " în și în sistemul Decretului Lege nr. 115/38 numai înscrierea în CF face dovada proprietății"- reproducere din decizia Curții de Apel Brașov nr. 824/R/23.09.2003 21 al.1) deoarece, înscrierea de sub B 9 operată în favoarea SC Com SRL ca proprietar al construcțiilor a fost radiată provizoriu prin încheierea nr. 2583/02 noiembrie 2004 de sub B 13 contestată de lichidator (înscrierea de sub B 14).
Prin plângerea penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea de (24), aceasta solicită acte de cercetare penală față de lichidatorul judiciar pentru procesul verbal de sigilare din 6 martie 2007 (38), pe care autoarea plângerii penale îl consideră nelegal și îl motivează în consecință.
Cu adresa de la 59 dată în dosar nr. 1553/P/2007 Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea comunică lui începerea urmăririi penale față de lichidatorul judiciar la 23 aprilie 2007 pentru infracțiunea prev. de art. 246 Cod penal. De la 8 ianuarie 2007 este suspendat din calitatea de practician în insolvență pe o perioadă de 9 luni (66) și fără a avea dreptul de a funcționa în această calitate, înțelege să-și continue activitatea întocmind procesul verbal de sigilare din 6 martie 2006 (38).
Numai prin decizia nr. 1 din 16 martie 2007 s-a admis cererea de suspendare a executării deciziei comisiei de disciplină a Filialei UNPIR B nr. 1/8 ianuarie 2007 (67), astfel că, actele sus menționate fac dovada caracterului ilegal al procesului verbal de sigilare din 06 martie 2007 (38), ceea ce o îndreptățește pe să formuleze plângerea penală de la 24.
Cu referire la acuzația adusă de făptuitoarei sub aspectul infracțiunii de sustragere de sub sechestru constând în aceea că după încheierea procesului verbal de sigilare din 20 iunie 2001 (37); a încheierii din 19 martie 2002 dată de judecătorul sindic de instituire a sechestrului judiciar și asigurator (8) și a procesului verbal de sigilare din 6 martie 2007 ar fi sustras de sub sechestru bunuri ce intră în componența stației de distribuție de carburanți din nr. 49/ Se constată următoarele:
Infracțiunea de sustragere de sub sechestru pretinde existența unui obiect material - bun legal sechestrat; o acțiune de sustragere a bunului legal sechestrat efectuată din partea oricărui subiect activ, chiar și al proprietarului bunului când a fost dat în custodia acestuia ori, în cazul în speță, nu există probe din conținutul cărora să rezulte că sunt întrunite latura obiectivă și subiectivă a infracțiunii deoarece, stația de distribuție a carburanților nu a fost legal sechestrată prin actele la care face referire în plângerea sa penală (1):
În executarea atribuției lichidatorului de aplicare de sigilii prev. în art. 29 lit. d din Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare și a falimentului și a art. 111 din același act normativ, lichidatorul judiciar pune sub sigilii numai bunuri aparținând averii debitorului, în cazul în speță, debitorul SC Com SRL din dosar nr. 44/F/2001 al Tribunalului Bihor, nu este proprietarul stației de distribuție de carburanți din nr. 49/A, potrivit mențiunilor din CF (28-30) (a se vedea înscrierile de sub B 15 care indică ca titular al dreptului de proprietate pe ); înscrierea de sub B9 a SC Com SRL ca titular al dreptului de proprietate asupra construcțiilor este radiată provizoriu prin încheierea 2583 din 2 noiembrie 2004 de sub, a se vedea corespondența dintre înscrierile privind dreptul de folosință asupra terenului de sub corespunzător lui B9 și de sub corespunzător lui până în prezent - decizia civilă nr. 328 din 3 mai 2005 dată de Curtea de Apel Oradea în dosar nr. 4104/2004 (46, definitivă dar nu irevocabilă) prin care se dispune radierea înscrierilor de sub B2,3,4 și 5 din CF 3212, nr. top. 1249/3 privind construcția stație de benzină, cu referire la titularii dreptului de proprietate și, și, nu au fost operate în CF, aceasta constituind punere în executare a celor dispuse de instanță în mod definitiv și irevocabil.
Procesul verbal de sigilare din 19 martie 2002 pe baza încheierii judecătorului sindic (8) a fost radiat de același judecător sindic prin încheierea din 5 septembrie 2002 pe considerentul că debitorul SC SRL nu rezultă a fi titularul dreptului de proprietate din situația de CF la zi asupra construcțiilor înscrise în CF 3212 nr. top. 1249/3 recunoscându-se caracterul nelegal al încheierii anterioare conținând dispoziția sechestrului asigurator.
Cât privește procesul verbal de sigilare din 6 martie 2007, se constată caracterul ilegal al acestuia deoarece, era suspendat din calitatea de practician în insolvență, de la data de 8 ianuarie 2007 și numai la 16 martie 2007 s-a admis cererea de suspendare a executării deciziei nr. 1 din 8 ianuarie 2007 (66 și 67) și în final, prin decizia nr. 4 din 18 aprilie 2007, comisia superioară de disciplină a admis contestația lui datorită tardivității acțiunii disciplinare pornite împotriva sa de comisia de disciplină a Filialei UNPIR B (68) și la data de 6 februarie 2007 înscrierile din CF ( 28-30) nu indică ca titular al dreptului de proprietate asupra stației de benzină din pe debitorul SC Com SRL ori, lichidatorul judiciar aplică sigilii numai asupra averii debitorului și nu asupra altor bunuri, acesta fiind un alt argument pentru caracterul ilegal al sigiliului aplicat la 6 martie 2007.
Cum infracțiunea prev. de art. 244 Cod penal se săvârșește numai în situația în care are loc sustragerea unui bun legal sechestrat iar bunul în cauză nu a fost legal sechestrat din cele 3 procese verbale din 20 iunie 2001, 19 martie 2002 și 6 martie 2007, făptuitoarea nu se face vinovată de infracțiunea prev. de art. 244 Cod penal (cu referire la actele existente la 48 - contract de comodat și factura de la 50).
Împotriva acestei rezoluții petentul a formulat plângere la procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, care, prin rezoluția din 30 octombrie 2007, dată în dosar nr. 345/VIII.1/2007 a respins ca neîntemeiată plângerea apreciind că, în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii menționate.
Împotriva ambelor rezoluții petentul a formulat prezenta plângere, plângere ce urmează a fi respinsă ca nefondată conform disp. art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală, cu obligarea petentului la plata cheltuielilor judiciare în folosul statului.
Astfel, se constată că în mod corect s-a apreciat lipsa elementelor constitutive ale celor 2 infracțiuni motivarea amplă a stării de fapt și de drept aparținând Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea fiind însușită întrutotul și de instanță, petentul neputând aduce elemente noi în sprijinul acuzațiilor sale.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
În baza art. 278/1 alin. 8 lit. a Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondată plângerea formulată de petentul, împotriva rezoluției din 30 august 2007, dată în dosarul nr. 282/P/2007 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea și a rezoluției din 09 octombrie 2007, dată în dosar nr. 345/VIIII.1/2007 de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, pe care le menține în întregime.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă petentul să plătească statului 300 lei, cheltuieli judiciare.
Cu drept de recurs în 10 zile de la pronunțare și comunicare cu părțile.
Pronunțată în ședința publică din 02 aprilie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
- - - -
hotărâre - N/11.04.2008
Tehnodact. 2 ex./11.04.2008,
Președinte:Pantea NistorJudecători:Pantea Nistor
