Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 190/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 190
Ședința publică din data de 12 martie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror a din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petenta domiciliată în P, - - - 10,. 26, județul P împotriva sentinței penale nr. 608/22.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova prin care în baza disp. art. 2781alin. 8 lit. a Cod proc. penală a fost respinsă plângerea formulată de petentă împotriva rezoluției nr. 417/P/2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, ca nefondată.
La apelul nominal făcut în ședința publică a răspuns recurenta petentă asistată de avocat din Baroul Prahova conform împuternicirii avocațiale din 09.03.2009 și intimatul asistat de reprezentantul Sindicatului Național al Polițiștilor - domnul conform delegației nr. 1132/12.03.2009.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Apărătorii recurentei petente și intimatului dar și reprezentantul Ministerului Public, având pe rând cuvântul, menționează că nu au cereri prealabile de formulat.
Curtea, ia act de declarațiile părților, în sensul că nu sunt cereri de formulat, excepții de invocat, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbaterea recursului.
Avocat având cuvântul pentru recurenta petentă arată că aceasta a declarat recurs împotriva sentinței penale nr. 608/22.12.2008 pronunțată de Tribunalul Prahova, criticând-o pentru nelegalitate și netemeinicie.
Pe situația de fapt se arată că agentul de poliție nu a definitivat și nu a înaintat dosarul de urmărire penală aflat la postul de poliție al comunei G, în care recurenta petentă, avea calitatea de parte vătămată pentru infracțiunea de distrugere, faptă din anul 2004.
Dosarul s-a primit în luna august 2007 la Postul de poliție din comuna G, când s-a început instrumentarea sa. Abia după patru luni de zile s-au efectuat acte de cercetare în cauză.
După terminarea cercetărilor încă din luna ianuarie 2008, lucrătorul de poliție a refuzat să trimită referatul de urmărire penală împreună cu dosarul la Parchetul de pe lângă Judecătoria Vălenii d Munte, invocând faptul că este necesară testarea martorilor propuși de petenta la poligraf pentru a verifica sinceritatea acestora. Intimatul nu a dispus testarea la poligraf și a martorilor propuși de făptuitori ci numai a martorilor propuși de petentă.
În cauza de față se urmărește intervenirea prescripției răspunderii penale deoarece fapta a fost comisă de făptuitori în toamna anului 2004. S-a urmărit tergiversarea cauzei și favorizarea învinuiților pentru a nu fi trași la răspundere penală pentru infracțiunea de distrugere.
Totodată se critică și rezoluția adoptată de procuror privind neînceperea urmăririi penale față de intimat. Procurorul nu a efectuat actele premergătoare față de agentul de poliție pentru a constata că acesta se face vinovat de faptele menționate în plângere. Nici sub aspectul infracțiunii de neglijență în serviciu nu s-a făcut nici un act de cercetare prealabilă față de intimat.
Mai mult în declarația dată intimatul a afirmat că petenta este o persoană litigioasă și conflictuală.
La acest momentul dosarul repartizat inițial agentului de poliție a fost înaintat spre cercetare unei alte persoane.
Solicită admiterea recursului, casarea sentinței pronunțată de Tribunalul Prahova și potrivit disp. art. 2781pct. 8 lit. b Cod proc. penală să se înainteze dosarul la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova, pentru efectuarea de cercetări în cauză și începerea urmăririi penale față de intimat.
Reprezentantul Sindicatului Național al Polițiștilor având cuvântul pentru intimatul solicită respingerea recursului declarat de petenta ca nefondat.
Precizează că rezoluțiile adoptate de procuror în cauză sunt legale și temeinice. Nu se poate face dovada că agentul de poliție a tergiversat cauza în condițiile în care acesta a lucrat sub stricta coordonare a procurorului de caz.
La acest moment dosarul este înaintat la parchet cu propunere de scoatere de sub urmărire penală.
Reprezentantul Ministerului Public având cuvântul pune concluzii de respingere a recursului declarat de petentă ca nefondat, arătând că nu se poate imputa agentului de poliție că a tergiversat soluționarea dosarului ce i-a fost repartizat acestuia la data de 10.08.2007.
Solicitarea agentului de poliție privind testul poligraf cu privire la martorii propuși de petentă nu s-a făcut cu intenția de a fi favorizați învinuiții ci pentru a se stabili dacă aceștia au dat dovadă de sinceritate în declarațiile date.
În mod corect prin rezoluțiile menționate s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimatul, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor pentru care acesta este cercetat.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.608 din 22 decembrie 2008, Tribunalul Prahova, în baza art. 2781alin. 8 lit. a cod proc. penală, a respins, ca nefondată, plângerea petentei, domiciliată în P, str. - -, -0,.26, județul P, cu reședința în comuna G, sat de, județul P, împotriva rezoluției nr. 417/P/2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova și a obligat-o la plata sumei de 60 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că petenta a formulat plângere la data de 20.06.2008 la Parchetul de pe lângă Tribunalul Prahova solicitând începerea urmăririi penale față de intimatul, șeful Postului de Poliție din comuna G, pentru săvârșirea infracțiunilor prev. de art.246, art.249 și art.264 cod penal, deoarece aceasta nu a efectuat actele de cercetare penală a făptuitorilor indicați în plângere, tergiversând soluționarea dosarului, i-a favorizat pe intimați pentru a nu fi trași la răspundere penală.
Prin rezoluția nr. 417/P/2008 procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimat, soluție menținută și de Prim Procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Prahova, care prin rezoluția nr.805/II/2/2008 a respins plângerea petentei formulată împotriva acestei soluții, ca neîntemeiată.
Prima instanță arată că urmare a plângerii petentei privind săvârșirea infracțiunii de distrugere pretins a fi comisă de numiții, și, care a făcut obiectul dosarului nr. 1641/P/2004 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii d Munte, în urma cercetărilor efectuate, prin rezoluția cu același număr s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de toți făptuitorii.
Prin decizia penală nr. 835/2007 a Tribunalului Prahovas -a admis plângerea petentei și a intimaților făptuitori, s-au casat sentința nr.152/2007 și încheierea de ședință din data de 16.06.2005 ale Judecătoriei Vălenii de M și pe fond admițându-se plângerea petentei, s-a desființat soluția de netrimitere în judecată, dispunându-se trimiterea cauzei la parchet în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitori.
Dosarul a fost repartizat intimatului - șeful Postului de poliție din comuna G și după efectuarea actelor de cercetare penală, la data de 3.12.2007 a propus începerea urmăririi penale față de făptuitori.
Au fost audiați petenta, intimații făptuitori și martorii propuși, toate aceste acte fiind efectuate până în luna februarie a anului 2008, după care a dispus la data de 5.06.2008 efectuarea unui test cu aparatul poligraf pentru stabilirea sincerității declarațiilor date de martorii, și, însă aceștia au refuzat să se supună acestui test.
Instanța reține în continuare că petenta a fost nemulțumită de faptul că agentul de poliție a dispus efectuarea acestei probe, apreciind că în acest mod intimatul ar fi urmărit tergiversarea cauzei.
Verificând actele efectuate, instanța a concluzionat că nu se poate face dovada că intimatul ar fi tergiversat soluționarea cauzei repartizate, actele de urmărire penală fiind efectuate cu respectarea condițiilor legale.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, petenta a declarat recurs, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, susținând, în esență, că intimatul făptuitor a tergiversat efectuarea actelor de cercetare penală a persoanelor reclamate de comiterea infracțiunii de distrugere, întrucât timp de patru luni nu a administrat nici o probă și verificarea sincerității cu testul poligraf a martorilor pe care i-a propus, s-a dispus în scopul favorizării făptuitorilor prin împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale a acestora.
Se mai susține că soluția de neîncepere a urmăririi penale a intimatului este nelegală și pentru faptul că nu s-au efectuat acte premergătoare față de acesta pentru a se stabili dacă se face vinovat sau nu de faptele menționate în plângere.
Se solicită admiterea recursului, casarea sentinței și pe fond admiterea plângerii în temeiul art. 2781pct. 8 lit. b cod proc. penală și înaintarea dosarului la parchet pentru începerea urmăririi penale a intimatului.
Curtea, verificând hotărârea criticată în raport de actele și lucrările dosarului, de criticile invocate și din oficiu sub toate aspectele conform art. 3856alin. 3 cod proc. penală, constată că soluția de neîncepere a urmăririi penale a intimatului este legală și temeinică, așa cum corect a apreciat și instanța de fond.
Petenta este nemulțumită de modul în care intimatul a administrat probatoriile în dosarul penal nr. 1641/P/2007 având ca obiect plângerea acesteia împotriva numiților, C, G, și, cercetați sub aspectul infracțiunii de distrugere prev. de art. 217 alin. 1 cod penal.
Din actele și lucrările dosarului, Curtea reține că după infirmarea soluției de neîncepere a urmăririi penale a făptuitorilor sus indicați, prin decizia nr. 835 din 24.09.2007 a Tribunalului Prahovas -a casat sentința nr. 152/2007 a Judecătoriei Vălenii d e M, urmare a plângerii formulată de petentă împotriva rezoluției nr. 1641/P/2004 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Vălenii d Munte, soluția a fost desființată, dispunându-se trimiterea cauzei la parchet pentru începerea urmăririi penale.
Dosarul a fost repartizat la data de 10.08.2008 agentului de poliție pentru a efectua cercetarea penală a făptuitorilor sus arătați și după administrarea probatoriilor necesare lămuririi cauzei și anume audierea petentei, a învinuiților, întocmirea procesului verbal de constatare a situației imobilului acesteia, planșe fotografice judiciare și audierea martorilor, intimatul a propus începerea urmăririi penale prin rezoluția din data de 03 decembrie 2007, fila 115 dosar.
Potrivit art. 200 și urm. cod proc. penală, organul de urmărire penală are obligația să strângă probele necesare cu privire la existența infracțiunilor, la identificarea făptuitorilor și la stabilirea răspunderii acestora, fiind de asemeni obligat să strângă orice alte date de natură să servească la soluționarea cauzei.
În acest sens, intimatul a apreciat că este necesară efectuarea testului poligraf a unor martori audiați în cauză și prin rezoluția din 05 iunie 2008 (fila 145 ) a dispus motivat efectuarea acestei probe, stabilind întrebări pentru fiecare martor în parte.
Susținerea petentei că această probă s-a dispus în scopul tergiversării soluționării cauzei și prin aceasta intimatul ar fi urmărit favorizarea infractorilor, respectiv împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale este lipsită de temei, deoarece potrivit dispozițiilor legale sus arătate organul de urmărire penală este obligat să strângă toate probele necesare pentru aflarea adevărului și pentru a se constata dacă este sau nu cazul să se dispună trimiterea în judecată.
Față de împrejurarea că însuși intimatul a propus începerea urmăririi penale a făptuitorilor prin rezoluția din data de 03 decembrie 2007 (fila 115), este exclus ca acesta să fi urmărit favorizarea acestora, respectiv împlinirea termenului de prescripție a răspunderii penale și nici nu poate fi suspectat că ar fi avut vreun interes în cauză, cum a susținut recurenta.
De asemenea, nemulțumirea petentei că intimatul a dispus efectuarea acestei probe nu poate constitui un argument solid și serios pentru a se declanșa urmărirea penală a intimatului, din nicio probă nu rezultă că acesta cu rea credință și-a încălcat atribuțiile de serviciu sau că ar fi urmărit favorizarea făptuitorilor sau prejudicierea intereselor legale ale petentei.
Susținerea recurentei că o perioadă de aproximativ 4 luni nu a efectuat acte de cercetare penală în dosarul având ca obiect plângerea persoanei vătămate nu poate constitui un temei pentru tragerea la răspundere penală a intimatului, ci ar putea constitui cel mult o abatere disciplinară, însă nu sunt dovezi că acesta și-a încălcat îndatoririle de serviciu și că ar fi cauzat o vătămare importantă a intereselor legale ale unei persoane.
Ca atare, instanța de fond în mod justificat a respins plângerea petentei și pe cale de consecință întrucât soluția de neîncepere a urmăririi penale a intimatului este legală și temeinică, faptele sesizate de aceasta nu există.
În consecință, recursul declarat se privește ca nefondat și va fi respins ca atare, în temeiul art. 38515pct.1 lit. b cod proc. penală, cu obligarea recurentei la plata cheltuielilor judiciare către stat, conform art.192 alin. 2 cod proc. penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta - persoană vătămată domiciliată în P, str. - -, -.10,.26, județul P și cu reședința în comuna G, sat de, județul P împotriva sentinței penale nr. 608 din 22 decembrie 2008 Tribunalului Prahova.
Obligă recurenta la plata sumei de 80 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 martie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. ZE/Tehnored.
2 ex./19 martie 2009
Dosar fond nr- Trib.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea, Elena Negulescu, Elena Zăinescu
