Cerere de reabilitare (art.494 și următoarele c.p.p. art.134 și următoarele cod penal). Decizia 189/2009. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR-
DECIZIA NR. 189
Ședința publică din data de 12 martie 2009
PREȘEDINTE: Ioana Nonea
JUDECĂTOR 2: Elena Negulescu
JUDECĂTOR 3: Elena Zăinescu
GREFIER - - -
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petentul fiul lui și, născut la data de 09.02.1970, domiciliat în P, str. -. - G nr. 7, bloc 42. A,. 1,. 7, județul P împotriva sentinței penale nr. 19 din 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova, prin care în temeiul disp. art. 497 rap. la art. 495 alin. 2 Cod proc. penală s-a respins cererea de reabilitare judecătorească formulată de acesta privind condamnarea la pedeapsa de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr. 27/31.01.1990 a Tribunalului Prahova.
La apelul nominal făcut în ședința publică a lipsit recurentul - petent.
Procedura de citare legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul precizează că nu are cereri prealabile de formulat.
Curtea, luând act de această susținere, constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, pune concluzii de admitere a recursului declarat de petent, casarea a sentinței penale nr. 19 din 15.01.2009 pronunțată de Tribunalul Prahova și pe fond admitere a cererii de reabilitare, având în vedere că în cauză sunt îndeplinite atât condițiile cu privire la termen cât și cele prev. de art. 137 Cod proc. penală, petentul achitând atât cheltuielile de judecată cât și despăgubirile civile către partea civilă Spitalul Județean
CURTEA,
Asupra recursului de față;
Examinând actele și lucrările dosarului, reține următoarele:
Prin sentința penală nr.19 din 15 ianuarie 2009 a Tribunalului Prahova, în temeiul art.497 rap. la art.495 alin.2 cod proc. penală, s-a respins cererea de reabilitare judecătorească formulată de condamnatul (fiul lui și, născut la 9 februarie 1970), domiciliat în municipiul P, str.-. G - nr.7,.42,.a,.7, jud.P, privind condamnarea de 2 ani închisoare aplicată prin sentința penală nr.27/31 iulie 1990 pronunțată de aceiași instanță.
Totodată, acesta a fost obligat și la plata sumei de 200 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Pentru a hotărî astfel, prima instanță a reținut că nu sunt întrunite condițiile de formă prev. de art.495 cod proc. penală, condamnatul neprezentându-se în instanță pentru a depune înscrisurile doveditoare privind data punerii efective în libertate din executarea pedepsei principale, pentru care s-a cerut reabilitarea, achitarea cheltuielilor judiciare către stat și a despăgubirilor civile la care a fost obligat față de Spitalul Județean
De asemenea, în cererea introdusă nu s-au menționat nici localitățile în care a locuit și locurile de muncă pe tot intervalul de timp de la executarea sentinței penale nr.27/1990 a Tribunalului Prahova și până la introducerea cererii.
Împotriva acestei sentințe, în termenul legal, a declarat recurs condamnatul, criticând-o ca fiind nelegală și netemeinică, susținându-se că se impunea acordarea reabilitării judecătorești, la dosar existând suficiente dovezi prin întrunirea condițiilor legale.
Recursul este fondat.
Verificând hotărârea atacată, pe baza lucrărilor și materialului dosarului, în raport de motivul de reformare invocat precum și din oficiu, astfel cum cer dispozițiile art.3859alin.3 și art.3856alin.3 cod proc. penală, rezultă că situația de fapt s-a reținut greșit la primul grad de jurisdicție.
Probele administrate au fost incomplet analizate și injust apreciate, iar dispozițiile art.495 și urm. cod proc. penală rap. la art.135 și art.137 cod penal, ce reglementează acordarea reabilitării judecătorești, interpretându-se restrictiv.
Într-adevăr, potrivit textelor de lege citate, în cazul pedepsei închisorii mai mare de 2 ani, acordarea reabilitării judecătorești la cerere este condiționată în primul rând atât de punerea dovezilor privind îndeplinirea condițiilor de formă prev. de art.495 alin.2 cod proc. penală, cât și a faptului ca în termen de 5 ani de la data când aceasta a fost executată sau considerată executată petentul să nu fi săvârșit vreo altă infracțiune.
Recurentul a fost condamnat prin sentința penală nr.27 din 31 iulie 1990 pronunțată de Tribunalul Județean P, în dosarul nr.1173/1990, definitivă prin nerecurare, pentru tentativă la infracțiunea de omor prev. de art.20 rap. la art.174 cu aplic. art.74 și art.76 alin. penultim cod penal, la pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a), b) și e) cod penal.
În executarea acesteia, s-a aflat în perioada 1 ianuarie 1989 - 8 decembrie 1989, conform sentinței penale nr.349 din 29 martie 1989 a Judecătoriei Ploiești (casată în totalitate prin decizia nr.256 din 14 martie 1990 a Curții Supreme de Justiție, trimițându-se cauza pentru soluționare la Tribunalul Județean P, datorită schimbării încadrării juridică din art.182 cod penal în art.20 - art.174 cod penal), precum și 28 august 1990 - 3 decembrie 1990, liberându-se condiționat prin sentința penală nr.1270/30 noiembrie 1990 a Judecătoriei Ploiești, definitivă prin nerecurare.
Din considerentele hotărârilor judecătorești rezultă că la data punerii în libertate au rămas neexecutate 289 zile închisoare, situație în care pedeapsa principală a considerată executată la 31 octombrie 1996, iar pentru pedeapsa complimentară de 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a), b) și e) cod penal termenul s-a împlinit la 2 decembrie 1997.
Pe de altă parte, din certificatul de cazier fiscale eliberat de Administrația Finanțelor Publice ale orașului P sub nr.608/24 aprilie 2008 și chitanțele anexate (filele 16-17 dosar fond) se constată că în prezent recurentul nu este înregistrat cu debite la bugetul statului ori față de alte persoane juridice.
Așadar, s-a făcut dovada că de la data condamnării el și-a îndeplinit obligațiile stabilite prin sentința penală nr.27/31 iulie 1990 a Tribunalului Județean P atât privind despăgubirile civile în sumă de 1067 lei acordate Spitalului Județean P, cât și cheltuieli judiciare în sumă de 1500 ROL, avansate în cursul procesului.
Din coroborarea foii matricole emisă de Grupul Școlar Industrial 1 Mai P și mențiunilor efectuate în carnetul de muncă seria nr.- întocmit de Centrala Industrială de rezultă că atât pe perioada soluționării cauzei, dar și după punerea în libertate petentul a locuit în municipiul P, având un copil în întreținere și o bună conduită, asigurându-și existența prin exercitarea meseriei de mecanic în cadrul, specializare dobândită în urma absolvirii învățământului postliceal și de maiștrii, în prezent fiind șomer.
În fine, potrivit certificatului de cazier judiciar nr.- din 13 martie 2008, eliberat de Inspectoratul de Poliție al Județului P, se reține că din decembrie 1997 și până în prezent acesta nu a mai săvârșit vreo altă infracțiune.
Prin urmare, în raport de împrejurările expuse, dovedite prin înscrisuri concludente, se determină concluzia că sunt întrunite condițiile de formă și de fond înscrise în art.495 cod proc. penală și art.137 rap. la art.135 alin.1 lit.a) cod penal pentru acordarea reabilitării judecătorești privind pedeapsa de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturile prev. de art.64 lit.a), b) și e) cod penal, executată conform sentinței penale nr.27/31 iulie 1990 a Tribunalului Județean P, definitivă prin nerecurare.
Față de cele ce preced, sentința primei instanțe se apreciază ca fiind afectată de nelegalitate și netemeinicie în sensul cazului de casare prev. de art.3859alin.1 pct.18 cod proc. penală, impunându-se admiterea recursului declarat și reformarea acesteia conform art.38515pct.2 lit.d) cod proc. penală, reținându-se cauza pentru rejudecarea de către instanța de control judiciar.
Pe fond, găsindu-se întemeiată cererea introdusă de condamnatul, se va dispune admiterea acesteia și reabilitarea judecătorească, pentru condamnarea suferită potrivit art.20 rap. la art.174 cu aplicarea art.76 și art.74 cod penal, efectuându-se cuvenitele mențiuni de către Tribunalul Prahova pe sentința menționată.
Văzând și disp. art.192 alin.3 cod proc. penală,
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
Admite recursul declarat de petentul, fiul lui și, născut la 9 februarie 1970, domiciliat în P, str. -. - G, nr.7,.42,. A,.1,.7, județul P, împotriva sentinței penale nr.19 din 15 ianuarie 2009 Tribunalului Prahova.
Casează sentința penală nr. 19 din 15 ianuarie 2009 Tribunalului Prahova.
Reține cauza spre rejudecare și pe fond admite cererea de reabilitare formulată.
În baza art. 498 Cod proc. penală comb. cu art. 135 alin.1 lit.a) Cod penal dispune reabilitarea judecătorească a petentului privind condamnarea de 2 ani închisoare și 2 ani interzicerea drepturilor prev. de art.64 lit.a), b) și e) cod penal, aplicată pentru tentativă de omor prev. de art. 20 rap. la art. 174 cu aplic. art. 74 și 76 Cod penal, prin sentința penală nr. 27 din 31 iulie 1990 Tribunalului Județean P, definitivă prin nerecurare.
Dispune efectuarea cuvenitelor mențiuni de către Tribunalul Prahova pe hotărârea penală pentru care s-a admis reabilitarea.
Cheltuielile judiciare avansate de stat rămân în sarcina acestuia.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 12 martie 2009.
Președinte, Judecători,
Grefier,
Red. / Tehnored.
4 ex./31 martie 2009
Dosar fond nr- Trib.
Judec. fond
Operator de date cu caracter personal
Notificare nr. 3113/2006
Președinte:Ioana NoneaJudecători:Ioana Nonea, Elena Negulescu, Elena Zăinescu
