Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 190/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
DECIZIA PENALĂ Nr. 190
Ședința publică de la 24 Martie 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Mihaela Chirilă
JUDECĂTOR 2: Aurel Dublea
JUDECĂTOR 3: Elena Scriminți
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror -
S-a luat spre examinare recursul declarat de petenta, împotriva sentinței penale nr. 651 din data de 04 noiembrie 2008 Tribunalului Iași, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petenta recurentă, personal, lipsă fiind intimata.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier care învederează cele indicate mai sus cu privire la prezența părților și modul de îndeplinire a procedurii de citare cât și cu privire la faptul că s-a depus la dosar, prin serviciul de registratură extrasul și încheierea din 209 din data de 03 februarie 2009 dată de Înalta Curte de Casație și Justiție B, privind cererea de strămutare formulată de petentă. De asemenea se face referire la faptul că petenta a formulat cereri de recuzare împotriva magistraților și - - cât și împotriva reprezentantului Ministerului Public, procuror -.
Instanța aduce la cunoștința petentei faptul că au fost respinse cererile de recuzare formulate în cauză privind pe magistrații și - - cât și împotriva reprezentantului Ministerului Public, procuror -.
Petenta solicită a fi chemată la interogatoriu intimata -, întrucât cercetarea penală s-a făcut în timpul în care se afla în spital.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul cu privire la cererea petentei de citare a intimatei cu mențiunea de a se prezenta la interogatoriu, urmează ca instanța să se pronunțe.
Instanța respinge cererea formulată de petentă privind citarea la interogatoriu a intimatei -, de a se prezenta pentru confruntare întrucât dispozițiile procedurale în materie nu prevăd administrarea probei confruntării părților, în această fază procesuală, iar procedura de citare cu intimata este legal îndeplinită pentru acest termen.
Instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri asupra recursului de față.
Petenta arată că rezoluțiile date în cauză sunt nelegale și netemeinice iar sentința pronunțată de instanța de fond este netemeinică. Solicită admiterea recursului formulat, admiterea plângerii și trimiterea cauzei la parchet pentru continuarea cercetărilor. Consideră că doctorul a dat certificat fără a vedea decedatul.
Reprezentantul Parchetului având cuvântul arată că rezoluțiile date în cauză au fost verificate, formulează concluzii de respingere a recursului ca nefondat și respingerea plângerii formulată de petenta întrucât soluția dată de procuror este justă.
După strigarea cauzei se prezintă av. pentru intimată și arată că va depune la dosar note de concluzii, prin serviciul de registratură.
CURTEA DE APEL
Analizând actele și lucrările dosarului constată:
Prin sentința penală nr.651 din 4 noiembrie 2008 pronunțată de Tribunalul Iașia fost respinsă plângerea petentei împotriva rezoluției procurorului din 15.02.2008, dată în dosarul nr.2083/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași.
A fost obligată petenta la plata cheltuielilor judiciare.
Pentru a se pronunța în sensul celor de mai sus, prima instanță a reținut:
Prin rezoluția procurorului din data de 15.02,2008 dată în dosarul nr. 2083/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitelor și, pentru săvârșirea infracțiunilor de fals intelectual, respectiv de instigare la fals intelectual, precum și neînceperea urmăririi penale cu privire la moartea numitului.
Împotriva acestei rezoluții, petenta a formulat plângere la prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, care, prin rezoluția din data de 01.04.2008 dată în dosarul 411/II/2/2008 a respins-o ca neîntemeiată.
Totodată, petenta a mai formulat o plângere la prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, prin care contesta rezoluția din data de 11.06.2007 prin care s-a dispus începerea urmăririi penale împotriva sa și a numitei pentru infracțiunile de instigare la fals intelectual, respectiv de fals intelectual, plângere care a fost respinsă prin rezoluția din data de 27.03.2008 a prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, dată în dosarul nr. 27/II/1/2008.
În termen legal, în conformitate cu dispozițiile art. 2781al. 1 Cod procedură penală, petenta a formulat plângere la ribunalul Iași, instanță a cărei competență este atrasă de cercetările efectuate cu privire la moartea suspectă a numitului.
Examinând actele si lucrările dosarului de urmărire penală, instanța a constatat următoarele:
Începând cu anul 2005, petenta a formulat mai multe plângeri la organele de poliție și la Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, prin care reclama că fostul ei soț, numitul, care a fost găsit decedat în ziua de 17.09.2005 ar putea fi victima unei infracțiuni, susținând, de asemenea că organele de poliție nu au efectuat cercetări conform procedurii stabilite pentru aceste cazuri, iar medicul de familie a eliberat certificatul constatator al decesului nr. 70/18.09.2005, fără a examina cadavrul.
Plângerile inițiale au fost respinse, însă, cu ocazia unei noi plângeri din data de 05.07.2007 s-a constatat că moartea numitului se încadrează în prevederile art. 34 al. 2 pct. 2 din Ordinul nr. 1134/C/25.05.2000 al Ministerului Justiției și nr. 255/04.04.2000 al Ministerului Sănătății, fiind caz de moarte suspectă și se impunea efectuarea unei constatări medico-legale asupra cadavrului.
S-a dispus astfel efectuarea unei necropsii pentru a se stabili cauza și felul morții, leziunile prezentate pe corp, raportul de cauzalitate dintre leziuni și deces și dacă au fost identificate substanțe toxice în organismul numitului.
La data de 02.03.2007 s-a procedat la exhumarea cadavrului cu respectarea prevederilor procedurale și s-a efectuat constatarea medico-legală la care a participat și petenta, medicul legist stabilind astfel că: moartea numitului a fost patologică, s-a datorat edemului pulmonar serohemoragic survenit pe un fond de miocardesceroză, și că cadavrul nu prezenta urme de violență cu rol tanatogenerator.
Din cercetările efectuate în cauză s-a stabilit că soții și au divorțat prin sentința civilă nr. 20350/09.10.2002, a Judecătoriei Iași, definitivă prin decizia civilă nr. 1276/15.10.2007 a Curții de APEL IAȘI, însă continuau să locuiască împreună în garsoniera din I,-.
era pensionar și se afla în evidență cu afecțiuni psihice, fiind internat de peste 30 de ori în perioada 1978-2005 cu diagnosticul tulburare afectivă depresivă majoră recurentă, de asemenea consuma frecvent băuturi alcoolice și genera astfel certuri cu fosta soție.
Aceasta era nevoită să părăsească locuința, fapt ce s-a petrecut și la data de 15.09.2005, astfel că, în dimineața zilei de 17.09.2005, victima a fost găsită căzută pe holul apartamentului, de către nepoata acestuia, numita care a anunțat și organele de poliție.
Acestea au constatat la examinarea sumară a cadavrului și urmare informațiilor culese de la vecini că nu se impune efectuarea necropsiei și au informat membrii familiei că pot merge la medicul de familie pentru a obține certificatul constatator al decesului.
Medicul de familia s-a deplasat la locuința victimei împreună cu soțul ei care a așteptat-o în mașină, a examinat cadavrul urmând ca certificatul constatator să fie eliberat a doua zi, conform normelor metodologice care prevăd că eliberarea unui asemenea certificat se face după 24 de ore de la deces.
Cercetările efectuate cu privire la numitele și, învinuite de săvârșirea instigării la infracțiunea de fals intelectual prevăzută de art. 25 raportat la art. 289 Cod penal, respectiv de infracțiunea de fals intelectual, au relevat că medicul de familie a eliberat certificatul constatator al decesului la solicitarea numitei, însă certificatul a fost eliberat după ce a examinat cadavrul și a studiat fișa medicală a numitului, împrejurări care rezultă și din concluziile raportului de autopsie care stabilesc că moartea a fost patologică și nu violentă, precum și din declarațiile învinuitei și ale martorului.
Potrivit art. 289 Cod penal, infracțiunea de fals intelectual constă în falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor împrejurări necorespunzătoare adevărului sau prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări.
Certificatul medical constatator al decesului nr.70 din 18.09.2005 nu cuprinde mențiuni dovedite ca fiind necorespunzătoare adevărului, ci doar datele de identificare a decedatului, locul decesului, respectiv în domiciliu, persoana care a certificat decesul - dr., medic de familie, precum și cauzele decesului, respectiv stop cardio-respirator și cauzele antecedente, tulburare depresivă majora, infarct miocardic acut, comă alcoolică, astfel că în mod corect a reținut procurorul că infracțiunile de fals intelectual, respectiv de instigare la fals intelectual nu există și a dispus scoaterea învinuitelor de sub urmărire penală.
În ceea ce privesc cercetările referitoare la moartea numitului, probatoriul administrat în cauză a relevat că moartea acestuia a fost patologică și nu s-a datorat comiterii vreunei infracțiuni, astfel că în mod corect procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale pentru o presupusă infracțiune de omor.
Criticile formulate de către petentă relative la modul în care s-a desfășurat exhumarea și necropsia cadavrului nu sunt întemeiate, în cauză fiind respectate procedurile regulamentare, respectiv prin ordonanța procurorului s-a dispus efectuarea unei constatări medico-legale, și prin rezoluție s-a încuviințat de către procuror exhumarea cadavrului, raportul de autopsie medico-legală fiind întocmit la data de 23.03.2007.
Solicitarea petentei de a fi administrată proba cu martori nu a putut fi încuviințată în acest cadru procesual, întrucât judecarea unei plângeri fundamentate pe dispozițiile art. 278 ind.1 Cod procedură penală nu cunoaște stadiul cercetării judecătorești, în modalitatea în care aceasta a fost stabilită în procedura primei instanțe, ci se rezumă, în esență, după cum prevăd dispozițiile art. 278 ind.1 alin.7 Cod procedură penală, la verificarea rezoluției având la bază lucrările, materialul din dosarul constituit la urmărirea penală și orice alte înscrisuri ce pot fi prezentate în fața instanței.
Textul de reglementare limitează astfel administrarea de alte probe decât cele aflate la dosarul întocmit de organul de urmărire penală doar la categoria înscrisurilor, excluzând mijloace de probă cum ar fi audierea părților, a martorilor, cercetări la fața locului.
Nici solicitarea privind acordarea daunelor morale generate de disconfortul suportat pe parcursul celor trei ani în care au fost efectuate cercetări nu poate fi admisă, în condițiile în care instanța nu a constatat aspecte de nelegalitate și netemeinicie a rezoluției procurorului.
Pentru aceste considerente, văzând că nu sunt întemeiate criticile petentei, instanța, în temeiul dispozițiilor art. 278 ind. 1 alin.8 lit. a Cod procedură penală a respins ca nefondată plângerea formulată împotriva rezoluția procurorului din data de 15.02,2008 dată în dosarul nr. 2083/P/2006 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, menținută prin rezoluția din data de 01.04.2008 dată în dosarul 411/II/2/2008, respectiv prin rezoluția din data de 27.03.2008 a prim-procurorului adjunct al Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, dată în dosarul nr. 27/II/1/2008.
În termen, hotărârea a fost recurată de petentă cu motivarea că rezoluția este nelegală și netemeinică, că fapta există, că a formulat apel și nu recurs, că medicul a eliberat certificatul constatator fără a examina cadavrul.
Recursul formulat nu este fondat.
Prima instanță a reținut corect că față de probele administrate procurorul a concluzionat întemeiat asupra plângerii penale formulată de petentă.
Mențiunile cuprinse în certificatul medical constatator al decesului nr.70/2005, eliberat de intimata -, s-a făcut cu respectarea dispozițiilor legale, cauzele morții precizate în certificat regăsindu-se și în raportul de constatare medico-legală.
Înscrisul eliberat de intimată nu atestă fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului.
Calea de atac exercitată a fost corect calificată ca fiind recurs potrivit art.2781al.10 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive, în lipsa unor aspecte de fapt sau de drept ce ar putea fi luate în considerație din oficiu, în baza art.38515pct.1 lit. "b" Cod procedură penală, recursul va fi respins ca nefondat.
Văzând și dispozițiile art.192 al.2 Cod procedură penală.
Pentru aceste motive,
În numele legii,
DECIDE:
Respinge ca nefondat recursul declarat de petenta împotriva sentinței penale nr.651/4.11.2008 a Tribunalului Iași, pe care o menține.
Obligă recurentul la plata sumei de 200 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 24.03.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR,
Grefier,
Red.
Tehnored.
Tribunalul Iași:
-
02.IV.2009.-
2 ex.-
Președinte:Mihaela ChirilăJudecători:Mihaela Chirilă, Aurel Dublea, Elena Scriminți
