Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 20/2008. Curtea de Apel Alba Iulia

Dosar nr-

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL ALBA IULIA

SECȚIA PENALĂ

DECIZIE Nr. 20/2008

Ședința publică de la 17 Ianuarie 2008

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Mircea Bădilă

JUDECĂTOR 2: Maria Covaciu

JUDECĂTOR 3: Leontin Coraș

Grefier - -

Parchetul de pe lângă Curtea de APEL ALBA IULIAa fost reprezentat de

Procuror -

Pe rol se află soluționarea recursului declarat de petentul împotriva sentinței penale nr. 308/2007 pronunțată la data de 15 octombrie 2007 de către Tribunalul Alba în dosarul nr-.

La apelul nominal făcut în cauză s-a prezentat petentul lipsă fiind restul părților.

Procedura de citare a fost îndeplinită.

S-a făcut referatul cauzei după care petentul învederează instanței că nu mai are alte cereri de formulat.

Petentul solicită admiterea recursului astfel cum a fost formulat.

Reprezentantul parchetului solicită respingerea recursului ca fiind nefondat și menținerea ca legală și temeinică a hotărârii penale atacate.

CURTEA DE APEL

Asupra recursului penal de față;

În deliberare, se constată că prin sentința nr. 308/15.10.2007 pronunțată de Tribunalul Alba în dosar penal nr-, în conformitate cu art. 42.C.P.P. s-a dispus trimiterea plângerii formulate de petentul, domiciliat în A I,--.5,.38, jud.A împotriva dispozițiilor din rechizitoriul Parchetului de pe lângă Tribunalul Alba nr.53/P/2006 de ridicare în vederea confiscării unui număr de 165 perechi de încălțăminte marca "" la Curtea de APEL ALBA IULIA urmând a fi atașată la dosarul penal nr- în vederea unei corecte soluționări.

A fost respinsă plângerea petentului împotriva dispoziției de distrugere a 15 perechi de pantofi contrafăcuți marca "" puși în circulație de petent-dispoziție cuprinsă în același rechizitoriu.

Pentru a dispune astfel Tribunalul a reținut următoarele:

Cu privire la cele 165 de perechi de încălțăminte purtând marca"", procurorul a reținut că sunt contrafăcute și a menționat în rechizitoriu că au fost

de la învinuit în vederea confiscării urmând ca instanța să dispună asupra lor potrivit art.118 și Cod Penal art. 11 din OUG nr. 100/2005. Prin rechizitoriu a fost trimis în judecată învinuitul pentru comiterea infracțiunii prev.de art.83 al.1 lit.b din Legea 84/1998 constând în punerea în circulație a perechilor de pantofi sport contrafăcuți marca "".

Este evident că măsura de ridicare în vederea confirscării a acestor pantofi sport în condițiile în care pentru fapta de punere a lor în circulație a fost sesizată instanța de judecată, orice plângere legată de această măsură nu va putea fi examinată decât de instanța care judecă acea cauză penală. Asta cu atât mai mult cu cât confiscarea apare ca o măsură de siguranță, asupra cărei instanța va dispune în temeiul dispozițiilor art.118 p și art. 11 din OUG 100/2005 prin hotărâre judecătorească, în conformitate cu art.343 al.2 și 357.

C.P.P.

Desigur că nu poate fi competentă să soluționeze plângerea împotriva unor bunuri ridicate în vederea confiscării, decât instanța care judecă cauza penală. În speță, cauza a fost judecată în fond, fiind în prezent pe rolul Curții de APEL ALBA IULIA în apel.

Instanța va declina competența de soluționare a plângerii, în favoarea acestei instanțe, urmând a fi atașată la dosarul penal nr-.

Cu privire la dispoziția de distrugere a celor 15 perechi de pantofi sport contrafăcuți marca "", puși în circulație de petent pentru infracțiunea prev.de art.83 al.1 lit.b din Legea 84/1998 datorită tardivității plângerii părții vătămate AG.

Este adevărat că potrivit art.11 lit.c din /2005, măsura distrugerii se dispune de către instanța de judecată, însă acest text are în vedere situațiile în care acțiunea penală poate fi exercitată în raport de o faptă penală în materia proprietății intectuale și instanța poate fi sesizată.

În speță, s-a dispus încetarea procesului penal, astfel că nu mai există vreun temei procedural care să permită aducerea cauzei în fața instanței, iar instanța să poată să dispună asupra distrugerii.

Pe de altă parte, se poate observa că nu se eludează art.11 lit.c din OUG nr. 100/2005, tocmai raportat la concluziile din motivarea deciziei penale nr. 405/2007 a Curții de APEL ALBA IULIA, care concluzionează implicit că orice decizie a Ministerului Public poate fi atacată în justiție. Astfel și această dispoziție de distrugere este aplicabilă la instanța de judecată și supusă implicit unui examen și unui control ce se poate solda cu o confirmare sau cu o infirmare. Se poate concluziona că atâta vreme cât există un astfel de control, decizia aparține până la urmă instanței de judecată, astfel încât nu s-au încălcat dispozițiile art.11 lit.c din OUG nr.100/2005.

Trebuie observat că s-a contestat măsura doar sub aspectul legalității procedurale a acesteia nu și sub aspectul temeiniciei, mai exact nu s-a constatat că ar fi vorba despre produse contrafăcute și puse în vânzare cu încălcarea unui drept de proprietate intelectuală.

Împotriva sentinței a declarat recurs în termen legal statuat de art. 385/3 petiționarul C.P.P. aducându-i critici pentru nelegalitate și netemeinicie, fără a expune în scris prin cererea de recurs sau prin memoriu separat motivele căii de atac de care a înțeles să uzeze.

Curtea, verificând legalitatea și temeinicia sentinței penale atacate din oficiu, în limitele statornicite de art. 385/6 al.3 C.P.P. constată următoarele:

1. Sub aspectul dispozițiilor referitoare la declinarea competenței de soluționare a plângerii, recursul este inadmisibil, hotărârea având caracter definitiv.

2. Vizând dispoziția de distrugere a 15 perechi de pantofi contrafăcuți, Curtea apreciază că soluția de respingere este fundamentată pe actele și lucrările din dosar.

Având în vedere soluția de încetare a procesului penal pentru săvârșirea infracțiunii prev.de art. 83 al.1 lit.b din 84/98, în cauză nu mai subzistă un temei procedural care să justifice analizarea chestiunilor ce țin această dispoziție de distrugere.

3. Curtea apreciază, trecând peste aspectele de fond, faptul că plângerea de față nu putea face obiectul procedurilor declanșate conform textului prevăzut de art. 278/1.

C.P.P.

Având însă în vedere că soluția atacată a fost adoptată în urma unei casări cu trimitere spre rejudecare, obligatorie pentru Tribunal, Curtea se va rezuma la argumentele expuse la punctul 1 și 2 din aceste considerente.

4. Față de cele ce preced, Curtea va respinge recursul declarat de petiționarul, conform art. 385/15 pct.1 lit.b C.P.P. cu consecința obligării la cheltuieli de judecată conform art. 192 al.2

C.P.P.

Pentru aceste motive,

In numele legii

DECIDE:

Respinge ca nefondat recursul declarat de petiționarul împotriva deciziei penale nr. 308/07/15.10.07 pronunțată de Tribunalul Alba în dosarul penal nr-.

În baza art.192 al.2 obligă C.P.P. petiționarul să plătească statului suma de 50 lei cheltuieli judiciare.

Definitivă.

Pronunțată în ședința publică din 17.01.2008.

PRESEDINTE JUDECĂTOR JUDECĂTOR

- - - - - -

GREFIER

- -

Red.

Dact./2 ex/20.02.2008

Jud.fond:

Președinte:Mircea Bădilă
Judecători:Mircea Bădilă, Maria Covaciu, Leontin Coraș

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 20/2008. Curtea de Apel Alba Iulia