Plangere impotriva rezolutiei procurorului.
| Comentarii |
|
DOSAR NR-
ROMANIA
CURTEA DE APEL GALAȚI
SECȚIA PENALĂ
SERNTINȚA PENALA NR. 89/
ȘEDINȚA PUBLICĂ DIN 9 IUNIE 2008
PREȘEDINTE: Mița Mârza judecător
GREFIER - I - - grefier șef secție penală
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de
PROCUROR -
din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galați
-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-.-
La ordine fiind judecarea plângerii formulată depetenta, domiciliată în O,-, județul B, împotriva rezoluției nr.1140/P/2006 din 8.11.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea astfel cum a fost confirmată prin rezoluția nr.1449/II/2/2006 din 18.12.2006 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, în contradictoriu cu intimații, avocat la Baroul Adjud, - executor judecătoresc și, avocat în cadrul Baroului
La apelul nominal au lipsit părțile.
Procedura completă.
S-a făcut referatul cauzei în sensul mai sus arătat, după care;
Procurorul nu are cereri prealabile de formulat.
Curtea constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.
Procurorulsusține că rezoluția dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea este legală și temeinică, probele ducând la concluzia că faptele pentru care s-a plâns petenta, nu există și că executorul judecătoresc și-a îndeplinit corect atribuțiile de serviciu. Demersurile făcute de numita nu se circumscriu sferei de aplicarea adisp.art.254 și 215 Cod penal, nu constitui acte infracționale sau ilicite.
Pentru aceste motive, solicită respingerea plângerii ca nefondate, cu obligarea petentei la plata cheltuielilor judiciare către stat.
După închiderea dezbaterilor și deliberare,
CURTEA
Asupra plângerii înregistrate la această instanță sub nr-, formulată de petenta, împotriva rezoluției nr.1140/P/2006 din 8.11.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, astfel cum a fost confirmată prin rezoluția nr.1449/II/2/2006 din 18.12.2006 a Prim Procurorului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
Din actele și lucrările dosarului, instanța constată următoarele:
Petenta a formulat plângere penală împotriva intimaților, și.
Prin rezoluția nr.212/P/2006 din 06.09.2006 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Galațis -a dispus neînceperea urmăririi penale față de petentul - judecător la Judecătoria Adjud și - notar public.
S-a dispus disjungerea cauzei față de intimații: - avocat; - avocat; - executor judecătoresc, și - funcționari în cadrul Primăriei A și înaintarea acesteia la parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea.
Prin rezoluția 1140/P/2006 din 8.11.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vranceas -a dispus neînceperea urmăririi penale față de, și s-a disjuns cauza față de intimații și și declinarea competenței în favoarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Adjud.
Prin rezoluția 1449/II/2/2006 din 18.12.2006 a Prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Vranceaa fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petenta.
Petenta s-a adresat instanței de judecată conform art. 2781Cod procedură penală, plângerea fiind înregistrată sub nr- de Tribunalul Vrancea, cauză în care s-a pronunțat sentința penală nr. 89/21.02.2007.
Prin decizia penală 440/06.09.2007 a Curții de Apel Galația fost admis recursul declarat de petentă, s-a casat sentința penală nr. 89/2007 a Tribunalului Vrancea și s-a dispus trimiterea cauzei spre rejudecare la aceeași instanță.
În rejudecare cauza a fost înregistrată sub nr- la Tribunalul Vrancea și a fost pronunțată sentința penală nr.25/21.01.2008.
Prin Decizia penală nr.167/R/24.03.2008 a Curții de Apel Galațis -a admis recursul declarat de petentă împotriva sentinței penale nr.25/21.01.2008 a Tribunalului Vrancea, s-a casat sentința recurată și s-a dispus înregistrarea cauzei pe rolul Curții de Apel Galați ca instanță de fond, reținându-se că modificările aduse art.287pct.1 lit.b Cod procedură penală prin Legea nr.79/2007 intrată în vigoare la data de 5.04.2007, atrag competența Curții de Apel Galați ca instanță de fond.
Investită cu soluționarea plângerii în condițiile sus arătate, Curtea reține următoarele:
La data de 3.08.2006, persoana vătămată a formulat plângere penală împotriva mai multor persoane între care și făptuitorii din prezenta cauză, după cum urmează:
- avocata din cadrul Baroului A pentru săvârșirea infracțiunilor de trafic de influență și înșelăciune prevăzute de art.257 Cod penal și art.215 alin.1 Cod penal, susținând că ar fi pretins suma de 5.000.000 lei vechi destinați expertului care a evaluat un imobil aflat în litigiu, astfel încât acesta să fie supraevaluat și că ar fi pretins și primit suma de 1.500 euro pentru a-i acorda asistență juridică neprezentându-se însă la vreun termen de judecată;
- avocatul din cadrul Baroului B, pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals prevăzută de art.291 Cod penal, întrucât ar fi depus la dosarul nr.229/2006 al Judecătoriei Adjudo adeverință medicală prin care și-a justificat lipsa la termenul de judecată din data de 16.03.2006, completată pe numele de;
- executorul judecătoresc din cadrul circumscripției Judecătoriei Panciu, pentru săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu prevăzută de art.249 Cod penal, întrucât nu i-ar fi restituit chitanța de onorariu de avocat în valoare de 500 lei RON și nici cheltuielile de executare în sumă de 300 lei RON, în împrejurarea în care ar fi încasat în mod nejustificat suma de 500 lei RON de la debitorul.
Prin rezoluția nr.1140/P/8.11.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vranceas -a dispus, în baza art. 228 alin.6 Cod procedură penală raportat la art.10alin.1 lit.a Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de cei trei făptuitori, reținîndu-se următoarele:
Petenta a fost căsătorită cu, în timpul căsătoriei cei doi începând construcția unui imobil în orașul A, pe terenul lui și.
Prin acțiunea de partaj a bunurilor comune, ce a format obiectul dosarului nr.925/2002 al Judecătoriei Adjud, a fost asistată de către avocatul din cadrul Baroului
Prin sentința civilă nr.199/2004 a Judecătoriei Adjud, a fost obligat să-i achite petentei suma de 22.700 lei RON cu titlul de sultă, la care s-au adăugat cheltuielile de judecată.
Împotriva sentinței a declarat apel și întrucât a plecat din țară, a dat o împuternicire scrisă avocate, pentru aor eprezenta în fața instanței.
La primul termen de judecată de la Tribunalul Vrancea, s-a prezentat un alt avocat ales de către, astfel încât a apreciat că mandatul său de reprezentare a încetat.
În cauză nu sunt elemente care să rezulte că ar fi lăsat să se înțeleagă că ar avea vreo influență pe lângă vreun expert tehnic pentru supraevaluarea construcției și nici elemente din care să rezulte că ar fi indus-o în eroare pe cu ocazia încheierii mandatului de reprezentare.
În ceea ce privește fapta avocatului, care a folosit în dosarul nr.229/2206 al Judecătoriei Adjud, o adeverință medicală emisă de la Cabinetul dr.Leaua, s-a constatat că aceasta corespunde realității și din eroare a fost trecut numele de în loc de.
În concluzie, s-a apreciat că nu sunt elemente privind săvârșirea infracțiunii de uz de fals de către.
Referitor la executorul judecătoresc, s-a constatat că nu sunt elemente privind săvârșirea infracțiunii de neglijență în serviciu, cu ocazia punerii în executare a sentinței civile nr.199/2004 a Judecătoriei Adjud.
Potrivit disp.art.3717din Codul d e procedură civilă, "partea care solicită îndeplinirea unui act sau alte activități care interesează executarea silită, este obligată să avanseze cheltuielile necesare în acest scop. Pentru actele sau activitățile dispuse din oficiu, cheltuielile se avansează de către creditor. Cheltuielile ocazionate de efectuarea executării silite sunt în sarcina debitorului urmărit".
În cauză s-a constatat că executorul judecătoresc a respectat aceste dispoziții în momentul în care a încasat cheltuielile de executare atât de la creditoarea, cât și de la debitorul.
Referitor la chitanța privind onorariul avocatului din oficiu, nu s-a putut stabili dacă aceasta a fost restituită sau nu de executorul judecătoresc, către, însă suma de bani respectivă a fost consemnată în adresa de restituire a înscrisurilor.
Împotriva acestei rezoluții, petenta a formulat plângere conform disp.art.278 Cod procedură penală, plângere care a fost respinsă ca neîntemeiată prin rezoluția nr.1449/II/2/2006 din 18.12.2006 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, reținându-se că soluția de netrimitere în judecată se impunea, neexistând probe care să confirme existența faptelor reclamate.
Împotriva rezoluției nr.1449/II/2/2006 din 18.12.2006, petenta a formulat plângerea de față, nemulțumită de faptul că "a fost lăsată lefteră de recuperarea sumelor de bani menționați. și de tragerea la răspundere penală",precum și de faptul că "domnul prim-procuror și-a permis să plagieze în soluția datăcuprinsul operei sfidătoare din rezoluția procurorului, fără a motiva de ce au fost respinse obiecțiunile formulate în plângerea la soluția de neîncepere".
S-a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluției și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Tribunalul Vrancea în vederea începerii urmăririi penale.
Verificând rezoluția din data de 8.11.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea, dată în dosarul nr.1140/P/23006, singura care putea fi atacată în procedura instituită de dispozițiile art.2781Cod procedură penală, Curtea constată în baza lucrărilor și materialului din dosar că rezoluția este temeinică și legală, plângerea urmând a fi respinsă ca nefondată pentru considerentele ce se vor arăta:
Potrivit dispozițiilor art.1 Cod procedură penală, scopul oricărui proces penal este acela al constării la timp și în mod complet a faptelor care constituie infracțiuni, astfel că orice persoană care a săvârșit o infracțiune să fie pedepsită potrivit vinovăției sale și nicio persoană nevinovată să nu fie trasă la răspundere penală.
Verificarea unei plângeri, denunț sau a altui mod de sesizare se realizează, conform dispozițiilor art.228 alin.1 Cod procedură penală și art.224 alin.1 Cod procedură penală, prin investigații propriii ale organelor de urmărire penală, actele de investigație denumite de lege acte premergătoare trebuind să servească atât la constatarea existenței sau inexistenței vreunuia dintre cazurile prevăzute de art.10 Cod procedură penală, cât și la luarea hotărârii de a se începe sau nu urmărirea penală răspunzându-se astfel cerințelor statuate cu valoare de principiu în dispozițiile art.1 Cod procedură penală.
În cauza de față organul de urmărire penală a desfășurat toate activitățile ce se impuneau în cadrul actelor premergătoare pentru a ajunge la soluția dată.
Astfel, în mod corect procurorul constatând că intimații, l și nu au săvârșit infracțiunile reclamate și nici alte fapte de natură penală care să le atragă răspunderea penală, a dispus neînceperea urmăririi penale întemeiat pe dispozițiile art.10 alin.1 lit.a Cod procedură penală.
Probatoriul administrat în faza actelor premergătoare nu a confirmat susținerile petentei, nefăcându-se nicicum dovada că intimata ar fi primit ori i-ar fi pretins bani sau alte foloase, direct sau indirect, lăsând să se înțeleagă că ar avea vreo influență pe lângă un expert tehnic pentru supraevaluarea construcției supusă partajului și nici că ar fi indus-o în eroare determinantă la încheierea mandatului de reprezentare în procesul civil, atât timp cât petenta a înțeles să-și angajeze un avocat, faptele reclamate prevăzute de art.257 alin.1 Cod penal și art.215 alin.1 Cod penal neexistând.
În mod corect procurorul a constatat că avocatul părții pârâte din dosarul civil nr.229/2006 al Judecătoriei Adjud, intimatul nu a săvârșit infracțiunea de uz de fals prevăzută de art.291 Cod penal atunci când a depus la dosar adeverința medicală eliberată pe numele de, fiind o evidentă eroare materială a medicului cu privire la prenumele intimatului.
Cum activitatea executorului judecătoresc desfășurată în dosarul de executare silită nr.211/2005 nu are vreo conotație penală, neexistând indicii cu privire la săvârșirea infracțiuni de neglijență în serviciu, prevăzută de art.249 Cod penal, se constată că în mod corect procurorul a dat eficiența cuvenită dispozițiilor art.10 alin.1 lit.a Cod procedură penală.
Se constată așadar că în mod corect procurorul a constatat că intimații nu se fac vinovați de săvârșirea infracțiunilor reclamante, probatoriul administrat reliefând fără dubiu că faptele penale nu există și că deci aceștia nu pot fi subiecți ai infracțiunilor invocate și nici a vreunei alte fapte cu conotație penală.
Faptul că sesizarea petentei nu a avut finalitatea dorită, nu este de natură să-i creeze reprezentarea că procurorii nu i-au soluționat corect cauza, atât timp cât prin aplicarea riguroasă a legii penale și procesual penale, au respectat atât drepturile petentei cât și cele ale făptuitorilor, starea de insolvabilitate a debitorului care a atras de fapt nemulțumirea petentei, nefiind nicicum imputabilă intimaților.
Pentru toate aceste considerente, plângerea de față va fi respinsă ca nefondată conform dispozițiilor art.2781alin.8 lit.a Cod procedură penală, cu consecința menținerii rezoluției atacate și a obligării petentei, în baza art.192 alin.2 Cod procedură penală la plata către stat a cheltuielilor judiciare ocazionate de soluționarea plângerii.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta, domiciliată în O,-, județul B, împotriva rezoluției nr.1140/P/2006 din 8.11.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea astfel cum a fost confirmată prin rezoluția nr.1449/II/2/2006 din 18.12.2006 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Vrancea.
Menține rezoluția atacată.
Obligă petenta la plata către stat a sumei de 50 lei cu titlul de cheltuieli judiciare.
Cu recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședința publică, azi 9 iunie 2008.
Președinte,
Grefier,
I
Red. - 27.07.2008
Tehnored. - 1.07.2008
2 ex
Președinte:Mița MârzaJudecători:Mița Mârza
