Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 228/2008. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- DECIZIA PENALĂ NR. 228/
Ședința publică din 10 Aprilie 2008
Curtea compusă din:
PREȘEDINTE: Mirela Sorina Popescu președinte instanță
JUDECĂTOR 2: Corina Voicu
JUDECĂTOR 3: Teodora G--
Grefier:
Parchetul de pe lângă Curtea de APEL PITEȘTI este reprezentat prin:
Procuror:
S-a luat în examinare, pentru soluționare, recursul penal declarat de petiționarul, domiciliat în localitatea, satul, județul V, împotriva deciziei penale nr.716/ din 17 decembrie 2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit recurentul petiționar și intimații, și.
Procedura legal îndeplinită.
În baza dispozițiilor art. 304 alin.1 Cod procedură penală, se procedează la înregistrarea cu mijloace tehnice audio.
S-a făcut referatul cauzei de către grefier ul de ședință, care învederează că la dosar s-a depus prin serviciul registratură, o cerere din partea intimatului, prin care solicită amânarea cauzei pentru a-și angaja apărător.
Reprezentantul parchetului apreciază că nu se mai impune amânarea cauzei.
Curtea, față de împrejurarea că motivele de recurs nu se comunică, respinge cererea formulată de intimatul, prin care solicită amânarea cauzei pentru a-și angaja apărător și pune în discuție admisibilitatea recursului având în vedere că recurentul a exercitat această cale de atac, Tribunalul Vâlcea pronunțând o decizie penală definitivă în cauză.
Reprezentantul parchetului, având cuvântul, arată că recurentul a declarat recurs împotriva unei hotărâri definitive prin care s-a soluționat definitiv la tribunal o cerere întemeiată în baza art.2781Cod procedură penală. Recurentul nu mai avea dreptul să declare și să exercite din nou calea de atac a recursului. Pune concluzii de admitere a excepției invocate și respingere a recursului ca inadmisibil.
CURTEA
Deliberând, constată:
Prin sentința penală nr.396 din 9 octombrie 2007 pronunțată de Judecătoria Horezu, a fost respins ca tardiv recursul declarat de petentul, domiciliat în comuna, sat. județul V și a fost obligat recurentul la 300 lei către intimatul domiciliat în comuna, sat. județul V, cheltuieli judiciare și 10 lei către stat.
Pentru a pronunța această sentință, instanța de fond a reținut următoarele:
Intimatul a formulat plângere penală împotriva petentului pentru săvârșirea infracțiunii de amenințare constând în aceea că, în ziua de 5 noiembrie 2006 i-a pus cuțitul la gât și l-a amenințat cu moartea.
Intimatul a formulat plângere penală împotriva petentului pentru infracțiunea de amenințare constând în aceea că în ziua de 30 decembrie 2006 l-a amenințat cu toporul și i-a adresat amenințări și injurii. De asemenea, intimata a arătat că în ziua de 30 decembrie 2006, petentul a alergat-o cu toporul pe drum și a amenințat- că o omoară.
La rândul său, petentul a formulat plângere penală împotriva lui pentru săvârșirea la data de 30 decembrie 2006 a infracțiunilor de amenințare și tentativă de violare de domiciliu.
Prin ordonanța din 30 mai 2007, procurorul a dispus în baza art.11 pct.1 lit.b, art.10 lit.b)1și art.10 lit.a) din Codul d e procedură penală, scoaterea de sub urmărire penală a petentului pentru comiterea infr.prev.de art.193 din Codul penal și aplicarea sancțiunii administrative a amenzii în sumă de 900 lei și neînceperea urmăririi penale față de intimatul pentru infracțiunea prev.de art.193 alin.1 din Codul penal, reținându-se că în data de 5 noiembrie 2006, petentul l-a amenințat cu cuțitul pe și la 31 decembrie 2006 alergat și amenințat cu o secure pe și.
Plângerea formulată de petent în condițiile art.278 din Codul d e procedură penală împotriva ordonanței procurorului, a fost respinsă ca neîntemeiată prin ordonanța din 3 iulie 2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Vâlcea nr.1255/II/2/2007.
În urma analizării materialului probator administrat de organele de urmărire penală, instanța de fond a reținut că în ziua de 5 noiembrie 2006, petentul l-a amenințat cu un cuțit pe intimatul, fapta comisă pe o pășune unde intimatul își căuta vitele pentru a le aduce acasă. De asemenea, la 30 decembrie 2006, petentul a alergat și amenințat cu o secure pe intimații și . Nu a rezultat că intimatul l-ar fi amenințat pe petent așa cum susține acesta.
S-a apreciat că, în mod corect organele de urmărire penală au dispus scoaterea de sub urmărire penală a petentului pentru infracțiunea prev.de art.193 din Codul penal și i-a aplicat sancțiunea administrativă a amenzii în cuantum de 900 lei.
Recursul declarat de petentul împotriva sentinței penale nr.396 din 9 octombrie 2007 a fost respins ca tardiv prin decizia penală nr.716/R/17 decembrie 2007 pronunțată de Tribunalul Vâlcea.
S-a motivat în considerentele deciziei că, deși prezent la dezbateri, recurentul a declarat recurs la data de 23 octombrie 2007, peste termenul de 10 zile prevăzut de art.385/3 rap.la art.363 din Codul d e procedură penală și care a expirat la 22 octombrie 2007.
Împotriva ambelor hotărâri, petentul a formulat apel susținând că este nemulțumit față de "înfăptuirea actului de justiție la nivelul cercetării și urmăririi penale, cât și la nivelul Judecătoriei Horezu ".
Examinând hotărârile atacate, din oficiu, potrivit disp.art.385/6 alin.ultim din Codul d e procedură penală, curtea constată că recursul ( și nu apelul cu greșit a fost calificată calea de atac de către petent) este inadmisibil.
Potrivit disp.art.278/1 alin.8 lit.a) din Codul d e procedură penală, text de lege care reglementează "plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată", una dintre soluțiile pronunțate este respingerea plângerii, soluție adoptată de instanța de fond.
Împotriva hotărârii judecătorului pronunțată potrivit alin.8 lit.a) și b) se poate face recurs de procuror, de persoana care a făcut plângerea, de persoana față de care s-a dispus neînceperea urmăririi penale, scoaterea de sub urmărire penală sau încetarea urmăririi penale, precum și de orice altă persoană ale cărei interese legitime sunt vătămate (art.278/1 alin.10 din Codul d e procedură penală).
Recurentul petent a uzat de calea de atac a recursului prevăzută de textul de lege susmenționat, cale de atac soluționată de Tribunalul Vâlcea care a pronunțat decizia penală nr.396 din 9 octombrie 2007, hotărâre definitivă.
Cum legea procesual penală nu prevede oad oua cale de atac a recursului, în cauză sunt incidente dispozițiile art.385/15 pct.1 lit.a) din Codul d e procedură penală cu consecința respingerii ca inadmisibil a recursului formulat în prezenta cauză.
În baza art.192 alin.2 din Codul d e procedură penală recurentul-petent va fi obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 100 lei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge ca inadmisibil recursul declarat de petiționarul, împotriva deciziei penale nr.716/R din 17.12.2007, pronunțată de Tribunalul Vâlcea, în dosarul nr-.
Obligă recurentul să plătească 100 lei cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică astăzi, 10 aprilie 2008, la Curtea de APEL PITEȘTI, secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
Grefier,
Red.
Tehn.
2 ex.
Jud.fond:.
Jud.recurs:,
G.
21.04.2008.
Președinte:Mirela Sorina PopescuJudecători:Mirela Sorina Popescu, Corina Voicu, Teodora
