Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 23/2010. Curtea de Apel Bacau

ROMÂNIA

CURTEA DE APEL BACĂU

SECȚIA PENALĂ, CAUZE MINORI SI FAMILIE

Dosar nr-

SENTINȚA PENALĂ Nr. 23

Ședința publică din 11 Februarie 2010

Completul compus din:

PREȘEDINTE: Dumitru Pocovnicu

GREFIER: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău - legal reprezentat prin procuror -

La ordine venit spre soluționare plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției procurorului nr. 974/P/2009 din 02.11.2009 confirmată prin rezoluția nr.835/II/2/2009 din 08.12.2009 pronunțată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Dezbaterile în prezenta cauză s-au desfășurat în conformitate cu dispozițiile art.304 Cod Procedură penală, în sensul că au fost înregistrate cu ajutorul calculatorului, pe suport magnetic.

La apelul nominal făcut în ședință publică au lipsit petenta și intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

S-a făcut referat cauzei de către grefierul de ședință care învederează că petenta a înaintat prin fax o cerere prin care solicită acordarea unui nou termen de judecată pentru audierea martorului - avocat -.

Reprezentantul Parchetului apreciază că nu se justifică amânarea cauzei față de motivul de amânare invocat în cererea petentei, respectiv, pentru audierea martorului avocat -.

Instanța învederează că prin plângerea formulată petenta a solicitat audierea sa cu privire la plângerea formulată împotriva executorului judecătoresc.

Reprezentantul Parchetului apreciază această cerere ca fiind justificată.

Având în vedere dispozițiile art.278/1 al.7 Cod Procedură Penală, text potrivit căruia instanța soluționează plângerile formulate împotriva soluției procurorului de netrimitere în judecată pe baza lucrărilor și materialelor din dosarul de urmărire penală și a eventualelor înscrisuri depuse de petent, respinge cererea petentei privind audierea sa și audierea martorului indicat în cererea depusă la acest termen de judecată - -.

Având în vedere dispozițiile art.278/1 al.12 Cod Procedură Penală potrivit cărora plângerile împotriva soluției procurorului de soluționează în termen de 30 de zile de la înregistrare și văzând data înregistrării la instanță a prezentei plângeri, respectiv 6 ianuarie 2010, instanța respinge cererea de acordare a unui nou termen de judecată, având în vedere și motivul invocat.

Reprezentantul Parchetului arată că nu mai re cereri de formulat.

Nemaifiind cereri de formulat sau excepții de invocat, Curtea acordă cuvântul pentru dezbateri.

Reprezentantul Parchetului solicită respingerea plângerii formulate de petenta împotriva rezoluției procurorului ca fiind nefondată și arată că în cauză s-a efectuat o cercetare completă, iar soluția dată este corectă.

S-au declarat dezbaterile închise, trecându-se la deliberare.

CURTEA

- deliberând -

Asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Petenta a formulat plângere împotriva rezoluției din data de 02.11.2009, dată în dosarul nr.974/P/2009, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, confirmată prin rezoluția nr.835/II/2/2009 din data de 08.12.2009, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Plângere a fost formulată la data de 04.01.2010 și a fost înregistrată la Curtea de Apel Bacău sub nr-.

În motivarea plângerii petenta a susținut că nu a fost audiată de procuror, condiții în care nu a putut dovedi săvârșirea de executorul judecătoresc a infracțiunilor prevăzute de art.192, 220, 217, 271 și 208 Cod penal, infracțiuni comise în prezența avocatului -, fiindu-i încălcate drepturile constituționale.

Se mai arată că" s-au făcut abuzuri în mod intenționat, necercetându-se în mod corect cauza, încălcându-se drepturi constituționale, cum ar fi dreptul la apărare, la proprietate și la moștenire";a fost scos la licitație apartamentul ei deși nu era proprietar al acestui bun.

Petenta a solicitat audierea sa și a avocatului - în calitate de martor, deoarece a fost prezent la săvârșirea de executorul judecătoresc a infracțiunilor.

Analizând actele și lucrările dosarului Curtea constată următoarele:

La data de 23 octombrie 2007 petenta a formulat plângere penală împotriva executorului judecătoresc și a numitului, reclamând că actul de adjudecare nr.27/27.08.2007 nu este semnat de executor, ci de alte persoane și nici nu poartă ștampila biroului acestuia, iar actul de proprietate a imobilului vândut la licitație este pe numele altei persoane și nu al debitorului.

De asemenea, a susținut că adjudecatarul nu a prezentat nici un act de identitate, iar recipisele CEC care atestă consemnarea unor sume de bani nu corespund ca valoare și dată.

După efectuarea actelor premergătoare începerii urmăririi penale, prin rezoluția nr.11/P/2008, din 17 aprilie 2008 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 Cod penal, deoarece fapta nu există și pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual, prevăzută de art.25 Cod penal, raportat la art.289 Cod penal, întrucât nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestei infracțiuni sub aspectul laturii subiective.

De asemenea, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de pentru săvârșirea infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art.289 Cod penal și față de pentru complicitate la această infracțiune, deoarece nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale acestor infracțiuni.

Pentru a da această soluție procurorul a reținut următoarele:

Prin sentința civilă nr.3725/23.10.2006 pronunțată în dosarul nr.8651/2006 debitoarea a fost obligată să plătească creditoarei SC CALOR SA PNs uma de 4698,93 lei RON.

La data de 23.01.2007 creditoarea a solicitat Biroului executorului judecătoresc executarea silită a hotărârii. Cererea a constituit obiectul dosarului nr.27/2007.

La aceeași dată a fost emisă somație de plată către debitoare.

În ziua de 13.02.2007 executorul judecătoresc s-a deplasat la domiciliul debitoarei, care a refuzat să deschidă ușa.

A fost lăsată somație la domiciliu, prin care debitoarea a fost invitată la sediul Biroului executorului judecătoresc, în cazul neprezentării urmând a se face executarea silită cu sechestru și ridicarea bunurilor mobile. Somația a fost întocmită într-un singur exemplar, care a fost lăsat în ușa locuinței debitoarei.

În aceeași zi, executorul judecătoresc a întocmit un proces verbal cu privire la imposibilitatea efectuării executării silite, în care a menționat că s-a lăsat debitoarei o somație, pentru a se prezenta la sediul Biroului executorului judecătoresc, la data de 14.02.2007.

S-a emis totodată și o somație imobiliară, care a fost comunicată debitoarei.

Executorul judecătoresc a verificat situația apartamentului în care locuia debitoarea, situat în P N,-, -.21, debitoarea figurând în evidențele fiscale cu acest imobil, conform certificatului de moștenitor nr.111/25.10.2001.

S-a efectuat o expertiză pentru evaluarea apartamentului. În raportul de expertiză se menționează că debitoarea a refuzat să coopereze cu expertul, motiv pentru care s-a procedat la măsurarea și evaluarea unui apartament asemănător. Expertiza a stabilit valoarea apartamentului la suma de 94.300 lei.

Raportul de expertiză a fost comunicat debitoarei la data de 23.04.2007. publicația de vânzare imobiliară a fost comunicată debitoarei la data de 27.04.2007.

S-a stabilit termen pentru vânzarea imobilului 24.05.2007, acesta fiind adjudecat de cu suma de 300.000 lei.

Întrucât adjudecatara nu a depus prețul în termen de 30 de zile, a fost fixat un nou termen pentru vânzare pentru 03.08.2007, dată la care imobilul a fost adjudecat de cetățeanul cu suma de 290.000 lei.

Debitoarea a fost înștiințată să se prezinte la Biroul executorului judecătoresc în ziua de 27.08.2007, pentru a participa la distribuirea prețului de 290.000 lei.

La data fixată s-au distribuit banii obținuți din vânzarea apartamentului, debitoarei revenindu-i suma de 279.350 lei. Debitoarea a fost de acord cu distribuirea prețului, mai mult, a depus o cerere prin care a solicitat ca și taxa depusă de primul adjudecatar să fie depusă la dispoziția sa.

În aceeași zi, în timp ce executorul judecătoresc se afla la CEC, la biroul executorului judecătoresc s-a prezentat cetățeanul, care a solicitat actul de adjudecare. Întrucât acesta se grăbea, secretarul Biroului executorului judecătoresc, a luat legătura telefonic cu executorul judecătoresc, căruia i-a explicat situația intervenită.

Executorul judecătoresc a fost de acord ca secretarul Biroului executorului judecătoresc să semneze și să elibereze cetățeanului actul de adjudecare.

Debitoarea a formulat contestație la executare, înregistrată la Judecătoria Piatra Neamț la 07.09.2007 sub nr.5427/2007.

La data de 27.09.2007 cetățeanul s-a adresat Biroului executorului judecătoresc, solicitând punerea în executare a actului de adjudecare, fiind înregistrat dosarul de executare nr.297/2007.

Executarea a fost suspendată prin încheierea din 5.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Piatra Neamț.

Din verificările efectuate a rezultat că susținerile persoanei vătămate, în sensul că executorul judecătoresc a scos la vânzare un apartament care nu-i aparținea, fiind proprietatea tatălui său, C-tin, sunt nereale.

Așa cum rezultă din certificatul de moștenitor nr.111/25.10.2001, eliberat de Biroul notarului public, - în calitate de unică moștenitoare, a acceptat succesiunea în mod tacit la data decesului tatălui său, C-tin, decedat la data de 20.03.2000, în masa succesorală intrând și apartamentul situat în P N, str. - nr.12, -.B,.21.

Nu s-a constatat că recipisele CEC existente la dosarul de executare să cuprindă sume sau date nereale.

Cu privire la primirea sumei de 3000 lei de către executorul judecătoresc de la cetățeanul, cu ocazia adjudecării, sesizarea a format obiectul dosarului nr.53/P/2007 al Direcției Naționale Anticorupție - Serviciul Teritorial Bacău, în care, prin rezoluția nr.53/P/2007 din 8.02.2008 s-a dispus, în temeiul art.10 lit.a Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de pentru infracțiunea de luare de mită, prevăzută de art.254 Cod penal, pentru infracțiunea de dare de mită, prevăzută de art.255 Cod penal și, pentru infracțiunea de complicitate la luare de mită, prevăzută de art.26 Cod penal, raportat la art.254 Cod penal, întrucât faptele sesizate nu există.

Cu această ocazie s-a stabilit că cetățeanul este posesor al permisului de ședere -, CNP -, sub acest aspect datele din actul de adjudecare fiind corecte.

În ceea ce privește semnarea actului de adjudecare de către secretarul Biroului executorului judecătoresc, se apreciază că fapta nu întrunește elementele constitutive ale infracțiunii de fals intelectual, prevăzută de art.289 Cod penal, sub aspectul laturii subiective.

Infracțiunea de fals intelectual presupune săvârșirea faptei cu intenție, făptuitorul prevăzând și urmărind rezultatul faptei sale sau acceptând producerea acestuia.

În cauză, executorul judecătoresc și secretarul Biroului executorului judecătoresc, nu au prevăzut consecințele semnării actului de adjudecare de altă persoană decât executorul judecătoresc, respectiv nulitatea actului, intenția fiind de a elibera actul respectiv cu celeritate.

Executorul judecătoresc a declarat că avea cunoștință de conținutul actului și i-a cerut secretarului Biroului executorului judecătoresc să elibereze actul, fără să-și dea seama sau a urmări producerea vreunei consecințe.

Ștampila de pe actul de adjudecare aparține Biroului executorului judecătoresc.

Împotriva acestei rezoluții petenta a formulat plângere și prin rezoluția nr.459/II/2/2008 din data 16.06.2008, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, plângerea a fost respinsă ca nefondată.

Nemulțumită de soluțiile de netrimitere în judecată date de Parchet, petenta a formulat plângere la Curtea de Apel Bacău.

Curtea de Apel Bacău, prin sentința penală nr.104 din data de 17 iulie 2008, n baza art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, a respins ca nefondată plângerea formulată de petenta împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror la 17 aprilie 2008 în dosarul nr.11/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Pentru a pronunța această hotărâre, Curtea a reținut următoarele:

În mod corect procurorul a reținut că nu există infracțiunea de abuz în serviciu, prevăzută de art.246 Cod penal, întrucât din certificatul de moștenitor nr.111/25 octombrie 2001 rezultă că proprietar al apartamentului vândut la licitație este petenta, ea dobândind acest drept prin succesiune, fiind unicul moștenitor al tatălui său C-tin, decedat la 20 martie 2000 (fila 32 dosar urmărire penală).

În ce privește infracțiunea de fals intelectual, este de remarcat că petenta a reclamat că actul de adjudecare a fost semnat de o altă persoană, în speță intimatul C-tin și nu de executorul judecătoresc.

Cu ocazia efectuării actelor premergătoare a rezultat că într-adevăr acesta a fost semnat de C-tin, secretar în cadrul biroului executorului judecătoresc - operațiune care a avut loc în prezența adjudecatarului - intimatul - a petentei și a fiului acesteia și după ce intimatul a fost contactat telefonic și a dat dispoziții în sensul semnării actului de către secretar (fila 16,17).

Potrivit art.516 Cod procedură civilă, care reglementează conținutul actului de adjudecare, acesta trebuie să cuprindă, pe lângă alte mențiuni, semnătura și ștampila executorului judecătoresc.

Pe de altă parte, prin falsificarea unui înscris oficial se urmărește fie crearea unui înscris oficial neadevărat (când falsificarea are loc prin contrafacere), fie modificarea conținutului unui înscris oficial adevărat (când fapta se comite prin alterare).

În cauză, conținutul actului de adjudecare a fost redactat de executor, corespunde adevărului, lipsa semnăturii acestuia sau semnarea actului de o altă persoană decât cea stabilită de lege putând conduce la nulitatea absolută sau relativă a acestuia, în funcție de vătămarea ce s-ar fi produs. Este evident însă că nu s-a urmărit producerea altor consecințe juridice, cu atât mai mult cu cât intimatul a semnat actul de adjudecare în prezența mai multor persoane, inclusiv a celor ce au avut calitate de părți în executarea silită.

Alături de aceste argumente, Curtea consideră că sub aspectul infracțiunii de fals petenta nu putea să facă plângere penală, deoarece potrivit art.222 Cod procedură penală, plângerea este încunoștiințarea făcută de o persoană fizică sau juridică, referitoare la o vătămare ce i s-a cauzat prin infracțiune.

În speță, semnarea actului de adjudecare de către o altă persoană îi era favorabilă petentei, deoarece lipsa de valabilitate a actului nu ar fi făcut decât să întârzie transferul dreptului de proprietate de la ea către adjudecatar în condițiile în care prețul îi fusese deja predat.

În aceste condiții, sesizarea făcută de ea la organele de urmărire penală pentru infracțiunea prevăzută de art.289 Cod penal nu are caracterul unui denunț, în condițiile art.223 Cod procedură penală, ceea ce ar pune în discuție vocația petentei de a exercita calea de atac reglementată de dispozițiile art.278/1 Cod procedură penală.

Potrivit alin.1 al acestui text, sunt titulari ai plângerii persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate. Ori, petenta nu a dovedit nicio vătămare.

În ce privește încălcarea dreptului la apărare în cursul efectuării actelor premergătoare, Curtea nu că petenta avea acest drept, dar etapa actelor premergătoare se situează în afara procesului penal, care debutează cu începerea urmăririi penale.

În cauză aceasta nu a făcut însă nicio dovadă că nu i-a fost respectat dreptul la apărare, iar în situația în care ar fi dovedit această încălcare trebuia să dovedească și vătămarea ce i s-ar fi produs, împrejurare de asemenea nedovedită.

Hotărârea pronunțată de Curtea de Apel Bacăua rămas definitivă ca urmare a respingerii recursului declarat de aceasta prin decizia penală nr.3303 din data de 17.10.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție.

Împotriva deciziei pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție petenta a formulat și o contestație în anulare, care a fost respinsă de instanța supremă prin decizia penală nr.1720 din data de 11.mai.2009.

Petenta s-a adresat cu o nouă plângere Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, solicitând efectuarea de cercetări față de executorul judecătoresc, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, art.192, art.217 și art.271 Cod penal, întrucât executorul judecătoresc, în ziua de 20.02.2009, fără a ține cont de certificatul de soluție prezentat, prin care se dispunea suspendarea provizorie a executării silite începute în dosarul 27/2007, distrugând ușa de la intrarea apartamentului, continuat executarea silită.

Prin rezoluția nr.632/P/2009 din data de 26 august 2009 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în baza art.228 Cod procedură penală, raportat la art.10 lit.a și d Cod procedură penală, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art.246, art.192, art.217 Cod penal, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestor infracțiuni sub aspect subiectiv, precum și eînceperea urmăririi penale față de același executor judecătoresc, cercetat sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art.271 Cod penal, întrucât fapta nu există.

Pentru a da această soluție, Parchetul a reținut următoarele:

Din verificările efectuate a rezultat că prin sentința civilă nr. 3725/23.10.2006 pronunțată în dosarul nr. 8651/2006, debitoarea a fost obligată să plătească creditoarei " CALOR" PNs uma de 4698,93 lei RON.

La data de 23.01.2007 creditoarea a solicitat Biroului executorului judecătoresc executarea silită a hotărârii. Cererea a constituit obiectul dosarului nr. 27/2007.

La aceeași dată a fost emisă somație de plată către debitoare.

În ziua de 13.02.2007 executorul judecătoresc s-a deplasat la domiciliul debitoarei, care a refuzat să deschidă ușa.

A fost lăsată somație la domiciliu, prin care debitoarea a fost invitată la sediul Biroului executorului judecătoresc, în cazul neprezentării urmând a se face executare silită cu sechestru și ridicarea bunurilor mobile. Somația a fost întocmită într-un singur exemplar, care a fost lăsat în ușa locuinței debitoarei.

În aceeași zi, executorul judecătoresc a întocmit un proces-verbal cu privire la imposibilitatea efectuării executării silite, în care a menționat că s-a lăsat debitoarei o somație, pentru a se prezenta la sediul Biroului executorului judecătoresc, la data de 14.02.2007.

S-a emis totodată și o somație imobiliară, care a fost comunicată debitoarei.

Executorul judecătoresc a verificat situația apartamentului în care locuia debitoarea, situat în P N, str. - nr. 12, -.21, debitoarea figurând în evidențele fiscale cu acest imobil, conform certificatului de moștenitor nr. 111/25.10.2001.

S-a efectuat o expertiză pentru evaluarea apartamentului, în raportul de expertiză se menționează că debitoarea a refuzat să coopereze cu expertul, motiv pentru care s-a procedat la măsurarea și evaluarea unui apartament asemănător. Expertiza a stabilit valoarea apartamentului la suma de 94.300 lei.

Raportul de expertiză a fost comunicat debitoarei la data
de 23.04.2007. Publicația de vânzare imobiliară a fost comunicată debitoarei la data de 27.04.2007.

S-a stabilit termen pentru vânzarea imobilului 24.05.2007, acesta fiind adjudecat de cu suma de 300.000 lei.

Întrucât adjudecatara nu a depus prețul în termen de 30 de zile, a fost fixat un nou termen pentru vânzare pentru 3.08.2007, dată la care imobilul a fost adjudecat de cetățeanul cu suma de 290.000 lei.

Debitoarea a fost înștiințată să se prezinte la Biroul executorului judecătoresc în ziua de 27.08.2007, pentru a participa la distribuirea prețului de 290.000 lei.

La data fixată s-au distribuit banii obținuți din vânzarea apartamentului, debitoarei revenindu-i suma de 279.350 lei. Debitoarea a fost de acord cu distribuirea prețului, mai mult, a depus o cerere prin care a solicitat ca și taxa depusă de primul adjudecatar să fie depusă la dispoziția sa.

În aceeași zi, debitoarea a primit recipisele CEC nr. -/1/2.08.2007, în valoare de 9430 lei și 5050/1/1/27.08.2007, în valoare de 279.350 lei, sume consemnate la dispoziția sa.

Debitoarea formulat contestație la executare, înregistrată la Judecătoria Piatra Neamț la 7.09.2007 sub nr. 5427/2007.

La data de 27.09.2007 cetățeanul s-a adresat Biroului executorului judecătoresc, solicitând punerea în executare a actului de adjudecare, fiind înregistrat dosarul de executare nr. 297/2007.

Executarea a fost suspendată prin încheierea din 5.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Piatra Neamț, până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul dosarului nr- al Judecătoriei Piatra Neamț.

Prin sentința civilă nr.5293/18.12.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, pronunțată în dosarul nr-, contestația la executare formulată de contestatoarea a fost respinsă ca tardiv formulată, soluție menținută și de instanța de recurs prin decizia civilă nr. 669/RC/05.06.2008 a Tribunalului Neamț, pronunțată în dosarul -.

În data de 13.06.2008 adjudecătorul a solicitat executorului judecătoresc punerea în posesie prin executare silită, cererea constituind dosarul de executare nr. 117/2008.

Întrucât actul de adjudecare nr. 27/2007/14.04.2008, care constituie titlu executoriu în cauză, nu este reprezentat de o hotărâre judecătorească, expertul judecătoresc a solicitat și obținut prin sentința civilă nr. 2922/01.07.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, pronunțată în dosarul nr-, autorizarea accesului în imobilul ce se află în detenția debitoarei, situat în-, -.B,.21, P

După ce a fost încunoștiințată de către executorul judecătoresc cu privire la faptul că în data de 20.02.2009 urmează a fi pus în executare actul de adjudecare nr. 27/2007, în ziua fixată pentru executare, deoarece debitoarea a refuzat să deschidă ușa de acces în apartament s-a procedat la forțarea ușii de acces, fiind apoi întocmit inventarul bunurilor ce se aflau în imobil și pus în posesie adjudecătorul.

Din actele premergătoare administrate rezultă că executorul judecătoresc a îndeplinit în limitele prevăzute de lege activitățile necesare executării silite în cauză, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 246, art.192 și art.217 Cod penal, sesizate de persoana vătămată.

Referitor la infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești apreciată de persoana vătămată ca fiind comisă prin neluarea în considerare, la data de 20.02.2009, de către executorul judecătoresc, a certificatului de soluție pronunțat la 5.11.2007 în dosarul nr- al Judecătoriei Piatra Neamț, se constată că prin soluția respectivă s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite începute în dosarul de executare nr.27/2007, până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul dosarului nr- al Judecătoriei Piatra Neamț. Cum cauza ce a format obiectul dosarului civil - contestație la executare, a fost soluționat irevocabil prin respingerea cererii ca tardiv formulată, executorul judecătoresc nu mai era ținut de respectarea acestei suspendări provizorii a executării, astfel că fapta prevăzută de art.271 Cod penal nu există.

În cauză nu are relevanță nici faptul că, la data de 30.06.2008 a formulat o nouă contestație la executare, care constituie obiectul dosarului nr-, în care prin sentința civilă 3835/09.10.2008 a Judecătoriei Piatra Neamțs -a respins ca lipsită de interes contestația la executare formulată, sentință casată cu trimitere spre rejudecare, prin decizia civilă nr. 313/RC/24.03.2009 a Tribunalului Neamț, cauza fiind în prezent în rejudecare pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, cu termen la 17.09.2009, atât timp cât în cadrul acestui nou proces nici o instanță nu a dispus din nou suspendarea executării.

Nemulțumită de această soluție, petenta a formulat, potrivit art.275-278 Cod procedură penală, plângere împotriva acestei rezoluții.

Prin rezoluția nr.10001/- din data de 27.10.2009, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art.278 alin. 2 și alin. 3/1 Cod procedură penală, a fost respinsă, ca neîntemeiată, plângerea formulată de petentă.

Pentru a da această soluție procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție a reținut următoarele:

La data de 23.02.2009 a fost înregistrată la Poliția Municipiului PNs ub nr.- plângerea petentei formulată împotriva executorului judecătoresc care, la 20.02.2009, fără a ține cont de certificatul de soluție prezentat, în care se dispunea suspendarea provizorie a executării silite începute în dosarul nr. 27/2007, distrugând ușa de la intrarea în locuință, a continuat executarea silită.

La nivelul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț, dosarul a fost înregistrat sub nr. 811/P/2009, iar prin ordonanța din 17.03.2009, în baza art. 45 alin.l, art. 42 și art.28/1 pct.l lit.b Cod procedură penală, s-a dispus declinarea competenței de soluționare a cauzei în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, unde a fost înregistrată sub nr. 632/P/2009.

În fapt, prin sentința civilă nr. 3725 din 23.10.2006 a Judecătoriei Piatra Neamț, pronunțată în dosarul nr. 8651/2006, petenta a fost obligată, în calitate de debitoare, să plătească creditoarei CALOR P N, suma de 4698,93 lei, cu titlu de contravaloare utilități datorate asociației de proprietari.

La 23.01.2007, creditoarea a solicitat Biroului Executorului Judecătoresc executarea silită a hotărârii, achitarea debitului și a cheltuielilor de executare, cererea constituind obiectul dosarului nr. 27/2007.

La 27.08.2007, petenta a fost convocată în scris la sediul Biroului Executorului Judecătoresc pentru a participa la distribuirea prețului obținut prin vânzarea la a doua licitație publică a imobilului, lucru care s-a și întâmplat, semnând procesul - verbal încheiat în acest sens.

În dosarul nr- al Judecătoriei Piatra Neamț, prin sentința civilă nr. 5293 din 18.12.2007, s-a admis excepția tardivității contestației la executare formulată de petentă în contradictoriu cu CALOR P N și numitul, prin care solicita anularea formelor de executare dispuse în dosarul nr. 27/2007 al Biroului Executorului Judecătoresc.

În dosarul nr- al Tribunalului Neamț, Secția civilă, prin decizia civilă nr.669/RC din 5.06.2008 s-a respins ca nefondat recursul declarat de petentă împotriva sentinței civile susmenționate.

În dosarul nr- al Judecătoriei Piatra Neamț, prin încheierea din 5.11.2007 a fost admisă în parte cererea petentei și s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite începute în dosarul de executare nr. 297/2007 al Biroului Executorului Judecătoresc până la soluționarea cererii de suspendare formulată în dosarul nr- al Judecătoriei Piatra Neamț.

În dosarul nr- al Judecătoriei Piatra Neamț, prin sentința civilă nr. 2922 din 1.07.2008 a fost admisă cererea de autorizare acces executor formulată de Biroul Executorului Judecătoresc, autorizându-se accesul executorului judecătoresc în imobilul aflat în detenția petentei.

În dosarul nr. 632/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, prin rezoluția din 26.08.2009, domnul, procuror general al acestei unități de parchet a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul Judecătoresc sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, art. 192 și art. 217 din Codul penal (în temeiul art.10 lit. d din Codul d e procedură penală), respectiv sub aspectul săvârșirii infracțiunii prevăzută de art. 271 din Codul penal (în temeiul art. 10 lit. a din Codul d e procedură penală).

În motivarea soluției, s-a reținut faptul că, "executorul judecătoresc a îndeplinit în limitele prevăzute de lege activitățile necesare executării silite în cauză"; de asemenea, "cum cauza ce a format obiectul dosarului civil - contestație la executare, a fost soluționat irevocabil prin respingerea cererii ca tardiv formulată, executorul judecătoresc nu mai era ținut de respectarea acestei suspendări provizorii a executării".

Prezenta plângere este formulată împotriva soluției susmenționate, conform art. 278
alin. 3 Cod procedură penală.

Din examinarea actelor premergătoare începerii urmăririi penale efectuate rezultă că, în cauză, nu există indicii în sensul săvârșirii de către executorul judecătoresc a infracțiunii prevăzută de art. 246 Cod penal, acesta îndeplinindu-și în mod corect atribuțiile de serviciu, fără a cauza o vătămare a intereselor legale ale unei persoane.

Astfel, acesta a îndeplinit în limitele prevăzute de lege activitățile necesare executării silite în cauză.

În acest context, din actele de la dosar nu rezultă săvârșirea de către executorul judecătoresc susmenționat nici a infracțiunilor prevăzute de art. 192, art. 217 și art. 271 din Codul penal.

Cu privire la aceste rezoluții petenta nu a mai formulat, potrivit art.278/1 alin.1 Cod procedură penală, plângere la instanța de judecată.

La data de 16.martie.2009 petenta a formulat o nouă plângere împotriva executorului judecătoresc pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.246, 192, 220, 217, 208, 271 Cod penal, plângere adresată Poliției municipiului P N, plângere care a fost înregistrată la Parchetului de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț sub nr.1149/P/2009.

În această nouă plângere petenta a susținut că în ziua de 13 martie.2009, executorul judecătoresc a spart ușa de la apartamentul său din municipiul P N,-, - 5,.B,.21, județul N și a început evacuarea bunurilor, deși imobilul este în litigiu, atât penal, cât și civil, având termen de judecată în recurs la data de 24.03.2009 și la Parchetul N este înregistrat dosarul nr.811/P/2009, dosar care a fost înaintat Curții de Apel Bacău.

Prin ordonanța nr.1149/P/2009, Parchetul de pe lângă Judecătoria Piatra Neamț și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, motivat de faptul că numitul este executor judecătoresc, situație în care competența de efectuare a urmăririi penale, revine Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Prin rezoluția nr.974/P/2009 din data de 02 noiembrie 2009, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, în baza art.228 alin.6 Cod procedură penală, cu referire la art.10 lit.a și f Cod procedură penală, -a dispus eînceperea urmăririi penale în cauza privindu-l pe, născut la 28.06.1943 în comuna Poduri, județul B, domiciliat în orașul P N, str.- -.20,.A,.8, jud.N, cercetat pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzută de art.246, 192, 220, 217, 208, 271 Cod penal, întrucât faptele sesizate nu se confirmă a fi comise.

Împotriva acestei rezoluții, în baza art.275 și art.278 Cod procedură penală, petenta a formulat plângere, întrucât executorul judecătoresc a scos la licitație în mod abuziv un apartament în care petentul nu era proprietar, ci doar locatar, actul de adjudecare fiind fals și întocmit în contra dispozițiilor legale.

Prin rezoluția nr.835/II/2/2009 din data de 08.12.2009, dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, In temeiul dispozițiilor art.275-278 Cod procedură penală, plângerea a fost respinsă.

Pentru a da această soluție, s-au reținut următoarele:

a solicitat executorului judecătoresc punerea în posesie, conform actului de adjudecare nr. 27/2007.

În acest sens, executorul judecătoresc s-a deplasat la apartamentul din P N,-, -5/21 și a pus în posesie pe creditor, schimbând și încuietoarea de la ușă.

Deoarece petenta a refuzat să-și ridice bunurile, executorul a inventariat aceste bunuri la fața locului.

La data de 24.02.2009 petenta a pătruns din nou în locuință, forțând încuietorile, motiv pentru care executorul judecătoresc a procedat la ridicarea bunurilor și predarea acestora unui custode, pe cheltuiala petentei.

În ce privește actul de adjudecare, considerat de petentă nelegal, precizăm că prin rezoluția nr. 632/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacăus -a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc, deoarece din probatoriul administrat nu a rezultat că acesta ar fi încălcat atribuțiile de serviciu, actele efectuate fiind în conformitate cu prevederile legale.

Petenta în plângere este nemulțumită și de modul în care s-a desfășurat executarea silită de executorul judecătoresc, privind executarea silită imobiliară asupra imobilului situat în municipiul P N,-, -.B,.21, județul B, privind adjudecarea acestui bun.

În conformitate cu dispozițiile art.278/1 alin.11 Cod procedură penală: "În situația prevăzută în alin. 8 lit. a, persoana în privința căreia judecătorul, prin hotărâre definitivă, a decis că nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală nu mai poate fi urmărită pentru aceeași faptă, afară de cazul când s-au descoperit fapte sau împrejurări noi ce nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală și nu a intervenit unul dintre cazurile prevăzute în art. 10."

Potrivit acestui text, în condițiile în care cu privire la modul de desfășurare a procedurii de adjudecare a bunului mobil, prin hotărâre definitivă s-a decis să nu este cazul să se înceapă ori să se redeschidă urmărirea penală, nu mai poate fi urmărită pentru aceste fapte, afară de cazul în care s-au descoperit fapte sau împrejurări noi care nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală.

Ori, în cauză nu s-au descoperit fapte sau împrejurări noi care nu au fost cunoscute de organul de urmărire penală, la data la care s-a dat soluția de neîncepere a urmăririi penale împotriva executorului judecătoresc, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prevăzută de art.246 Cod penal și, respectiv, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la fals intelectual, prevăzută de art.25 Cod penal, raportat la art.289 Cod penal.

Având în vedere că prin sentința penală nr.104 din data de 17 iulie 2008, pronunțată de Curtea de Apel Bacău, rămasă definitivă prin decizia penală nr.3303 din data de 17.10.2008, pronunțată de Înalta Curte de Casație și Justiție, în baza art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentă împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată de procuror la 17 aprilie 2008 în dosarul nr.11/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, intimatul nu mai poate fi urmărit pentru aceste fapte.

Aceeași situație și cu privire la fapta pretinsă a fi comisă la data de 12.02.2009 de executorul judecătoresc, deoarece prin rezoluția nr.632/P/2009 din data de 26.08.2008, dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău, rezoluție confirmată, ca urmare a respingerii plângerii petentei, prin rezoluția nr.10001/4959/II/2/2009 din data de 04.11.2009, dată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție.

Referitor la plângerea care a făcut obiectul rezoluției nr.974/P/2009 din data de 02.11.2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, Curtea constată că soluția dată de Parchet este legală și temeinică, impunându-se respingerea plângerii formulate de petentă și menținerea rezoluției atacate.

Așa cum se arăta mai sus, ca urmare a efectuării de intimatul executor judecătoresc procedurii executării silite imobiliare asupra apartamentului situat în municipiul P N,-, -.B,.21, județul N, în conformitate cu prevederile art.488 și următoarele Cod procedură civilă, bunul imobil a fost adjudecat numitului.

Deoarece debitoarea a refuzat chiar și în urma somației emise de executorul judecătoresc să părăsească bunul imobil și să-l predea cumpărătorului, la data de 27.09.2007 cumpărătorul s-a adresat Biroului executorului judecătoresc, solicitând punerea în executare a actului de adjudecare, fiind înregistrat dosarul de executare nr. 297/2007.

Executarea a fost suspendată prin încheierea din 5.11.2007 pronunțată în dosarul nr- al Judecătoriei Piatra Neamț, până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul dosarului nr- al Judecătoriei Piatra Neamț.

Prin sentința civilă nr.5293/18.12.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, pronunțată în dosarul nr-, contestația la executare formulată de contestatoarea a fost respinsă ca tardiv formulată, soluție menținută și de instanța de recurs prin decizia civilă nr. 669/RC/05.06.2008 a Tribunalului Neamț, pronunțată în dosarul -.

În data de 13.06.2008 adjudecatarul a solicitat executorului judecătoresc punerea în posesie prin executare silită, cererea constituind dosarul de executare nr. 117/2008.

Întrucât actul de adjudecare nr. 27/2007/14.04.2008, care constituie titlu executoriu în cauză, nu este reprezentat de o hotărâre judecătorească, executorul judecătoresc a solicitat și obținut prin sentința civilă nr. 2922/01.07.2008 a Judecătoriei Piatra Neamț, pronunțată în dosarul nr-, autorizarea accesului în imobilul care se află în detenția debitoarei, situat în-, -.B,.21, P

După ce a fost încunoștiințată de către executorul judecătoresc cu privire la faptul că în data de 20.02.2009 urmează a fi pus în executare actul de adjudecare nr. 27/2007, în ziua fixată pentru executare, deoarece debitoarea a refuzat să deschidă ușa de acces în apartament s-a procedat la forțarea ușii de acces, fiind apoi întocmit inventarul bunurilor care se aflau în imobil și pus în posesie adjudecătorul.

Din actele premergătoare administrate rezultă că executorul judecătoresc a îndeplinit în limitele prevăzute de lege activitățile necesare executării silite în cauză, nefiind întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor prevăzute de art. 246, art.192 și art.217 Cod penal, sesizate de persoana vătămată.

Referitor la infracțiunea de nerespectare a hotărârilor judecătorești apreciată de persoana vătămată ca fiind comisă prin neluarea în considerare, la data de 20.02.2009, de către executorul judecătoresc, a certificatului de soluție pronunțat la 5.11.2007 în dosarul nr- al Judecătoriei Piatra Neamț, se constată că prin soluția respectivă s-a dispus suspendarea provizorie a executării silite începute în dosarul de executare nr.27/2007, până la soluționarea cererii de suspendare formulată în cadrul dosarului nr- al Judecătoriei Piatra Neamț.

Cum cauza care a format obiectul dosarului civil - contestație la executare, a fost soluționat irevocabil prin respingerea cererii ca tardiv formulată, executorul judecătoresc nu mai era ținut de respectarea acestei suspendări provizorii a executării, astfel că fapta prevăzută de art.271 Cod penal nu există.

În cauză nu are relevanță nici faptul că, la data de 30.06.2008 a formulat o nouă contestație la executare, care constituie obiectul dosarului nr-, în care prin sentința civilă 3835/09.10.2008 a Judecătoriei Piatra Neamțs -a respins ca lipsită de interes contestația la executare formulată, sentință casată cu trimitere spre rejudecare, prin decizia civilă nr. 313/RC/24.03.2009 a Tribunalului Neamț, cauza fiind în prezent în rejudecare pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, cu termen la 17.09.2009, atât timp cât în cadrul acestui nou proces nici o instanță nu a dispus din nou suspendarea executării.

Deoarece debitoarea nu și-a ridicat bunurile mobile din imobilul adjudecat, la cererea adjudecatarului executorul judecătoresc s-a deplasat la data de 13.03.2009, la imobilul în litigiu și a procedat, în prezența organelor de poliție, dat fiind comportamentul anterior al debitoarei, în conformitate cu prevederile art.580 Cod procedură civilă, la predarea bunurilor unui custode, încheind în acest sens procesul verbal nr.117/2008 din data de data de mai sus.

Din examinarea actelor și lucrărilor dosarului, se constată că executorul judecătoresc a efectuat punerea în posesie a cumpărătorului-adjudecatar și la predarea bunurilor proprietatea debitoarei către custode, cu respectarea dispozițiilor art.516 și următoarele Cod procedură civilă.

În conformitate cu prevederile art.516 pct.8 Cod procedură civilă: "ențiunea că actul de adjudecare este titlu de proprietate și că poate fi înscris în cartea funciară, precum și a faptului că, pentru adjudecatar, constituie titlu executoriu împotriva debitorului, dacă imobilul se află în posesiunea acestuia din urmă, sau împotriva oricărei persoane care are în posesiune ori deține în fapt, fără niciun titlu, imobilul adjudecat.", potrivit art.518 alin.1 Cod procedură civilă: " Prin actul de adjudecare proprietatea imobilului sau, după caz, un alt drept real care a făcut obiectul urmăririi silite se transmite de la debitor la adjudecatar. De la această dată adjudecatarul are dreptul la fructe și venituri, datorează dobânzile până la plata integrală a prețului și suportă toate sarcinile imobilului.".

Apoi, în conformitate cu prevederile art.578 și art.579 Cod procedură civilă:" Dacă partea obligată să părăsească ori să predea un imobil nu-și îndeplinește această obligație în termen de 5 zile de la primirea somației, ea va fi îndepărtată prin executare silită, iar imobilul va fi predat celui îndreptățit. În vederea executării silite a obligației prevăzutelaart. 578, executorul judecătoresc va pe debitor să părăsească de îndată imobilul, iar în caz de împotrivire, va elibera imobilul cu ajutorul forței publice, punând pe creditor în drepturile sale."

În fine, potrivit art.580 Cod procedură civilă:"Dacă executarea privește un imobil în care se găsesc bunuri mobile ce nu formează obiectul executării și pe care debitorul nu le ridică singur, executorul va încredința aceste bunuri în păstrarea unui custode, pe cheltuiala debitorului."

În ceea ce privește cererea petentei referitoare la neaudierea sa și a martorului - de organul de cercetare penală, se impune a arăta că soluția a fost dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Bacău pe baza actelor premergătoare, astfel încât nu era obligatorie audierea acestora.

Petenta a solicitat în motivarea plângerii adresate instanței și în cererea depusă pentru termenul de judecată din data de 11.02.2010, audierea sa și a martorului -.

Curtea a respins această cerere deoarece, în conformitate cu prevederile art.278/1 alin.7 Cod procedură penală, instanța verifică rezoluția sau ordonanța atacată pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei și a oricăror înscrisuri noi prezentate, astfel că singurele probe care pot fi administrate în soluționarea acestor cauze sunt înscrisurile.

Petenta a susținut că executorul judecătoresc a procedat la continuarea executării silite deși pe rolul instanțelor mai este o acțiune civilă, iar la organele de cercetare penală se află în lucru un dosar penal.

Așa cum se arăta mai sus, n cauză nu are relevanță nici faptul că petenta, la data de 30.06.2008 a formulat o nouă contestație la executare, care constituie obiectul dosarului nr-, în care prin sentința civilă 3835/09.10.2008 a Judecătoriei Piatra Neamțs -a respins ca lipsită de interes contestația la executare formulată, sentință casată cu trimitere spre rejudecare, prin decizia civilă nr. 313/RC/24.03.2009 a Tribunalului Neamț, cauza fiind în prezent în rejudecare pe rolul Judecătoriei Piatra Neamț, cu termen la 17.09.2009, atât timp cât în cadrul acestui nou proces nici o instanță nu a dispus din nou suspendarea executării.

Apoi, formularea unei plângeri penale nu a re nici o relevanță cu privire la punerea în executare silită a dispozițiilor dintr-o hotărâre judecătorească definitivă și irevocabilă, sau un alt înscris care constituie potrivii legii titlu executoriu.

Pentru toate aceste considerente, n temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, va fi respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentă și va fi menținută rezoluția atacată.

Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod procedură penală;

Pentru aceste motive;

În numele legii;

HOTĂRĂȘTE:

În temeiul art.278/1 alin.8 lit.a Cod procedură penală, respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta, CNP 2.63.10.06.-, cu domiciliul în municipiul P N,-, -.B,.21, județul N, împotriva rezoluției din data de 02.11.2009, dată în dosarul nr.974/P/2009, al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău, confirmată prin rezoluția nr.835/II/2/2009 din data de 08.12.2009, a procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Bacău.

Menține rezoluția atacată.

În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, obligă petenta să plătească statului suma de 300 RON cu titlul de cheltuieli judiciare.

Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședință publică, astăzi, 11.februarie.2010.

PREȘEDINTE,Pentru GREFIER,

aflată în concediu de odihnă

Grefier șef secție,

Red.sent.

2 ex.

16.02.2010

Președinte:Dumitru Pocovnicu
Judecători:Dumitru Pocovnicu

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 23/2010. Curtea de Apel Bacau