Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 23/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
SENTINȚA PENALĂ NR.23/PI/2010
Ședința publică din 11 februarie 2010
PREȘEDINTE: Munteanu Traian judecător
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare cauza penală în primă instanță privind pe petenta, domiciliată în O,-,.A,.17, județul B, având ca obiect art.278/1 din Codul d e procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petenta, lipsă fiind făptuitorii, Sidic, și.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus, după care:
Petenta arată instanței că în cauză sunt mai mulți făptuitori decât cei care au fost citați.
Reprezentantul parchetului arată că, chiar dacă petenta susține că sunt mai mulți făptuitori, toți au fost cuprinși în dosarele parchetului.
Petenta arată că nu au fost citați în cauză ziaristul și din cauza căreia a primit o sancțiune.
Instanța îi pune în vedere petentei că, potrivit plângerii adresate parchetului a solicitat cercetarea celor 11 făptuitori, iar în această fază procesuală nu pot fi introduși alți făptuitori.
Petenta depune la dosarul cauzei un set de înscrisuri.
Nemaifiind alte cereri de formulat, instanța acordă părților cuvântul în susținerea plângerii formulate de către petentă.
Petenta solicită instanței admiterea plângerii sale împotriva rezoluțiilor date de parchet, astfel cum a fost formulată în scris și depusă la dosar. Susține că are 6 dosare pe rolul instanțelor pe care le-a contestat însă de fiecare dată a întâmpinat greutăți la soluționarea acestor dosare. Totodată arată că i s-a interzis să mai profeseze ca și consilier superior, a fost scoasă de la condica de prezență, iar din anul 2003 au început tot felul de probleme împotriva ei, prima dată a fost chemată de conducere pentru că soțul ei a dat în judecată Casa de pensii și i s-a cerut să-i spună soțului să renunțe la acea plângere, fiind amenințată. Consideră că a fost victima șefilor săi ierarhici pentru că a avut calificativul de excepțional, iar domnul director a afirmat într-o ședință că este cea mai bună economistă din instituție și de atunci colegii au început tot felul de răutăți împotriva ei. Mai susține că nu s-a ținut cont de Codul muncii ci doar de o parte din legile speciale ale funcționarilor publici și toți cei care au făcut parte in comisia de disciplină nu îi erau șefi, iar în aceste dosare nu există cercetare disciplinară.
La întrebarea instanței, petenta arată că a formulat plângere împotriva făptuitorilor pentru comiterea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, întrucât nu au luat măsuri pentru soluționarea corectă a dosarelor.
Reprezentantul parchetului arată instanței că urmare unor procese care au avut ca obiect relațiile de muncă, judecătorii s-au pronunțat cu privire la statutul de angajat al petentei prin hotărâri civile care au fost supuse unor căi de atac prevăzute de lege. În plângerea formulată, petenta a reclamat faptul că judecătorii și procurorii, în exercitarea atribuțiilor de serviciu și-au depășit aceste atribuții și au săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor. Urmare acestei plângeri prin care petenta a reclamat judecători și procurori, s-a dispus neînceperea urmăririi penale și împotriva acestei rezoluții s-a făcut o plângere prin care procurorul general a apreciat că nu s-au săvârșit cele două infracțiuni care au fost reclamate de petentă, iar cât privește alte reclamații privitoare la ziariști petenta are posibilitatea de a depune noi plângeri. Apreciază că cele două rezoluții date de parchet sunt legale și temeinice.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Constată următoarele:
Prin rezoluția din 24 noiembrie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorii, Sidic, procurorii, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. și ped. de art.246 Cod penal, întrucât lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii - latura obiectivă; consilierul juridic, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. și ped. de art.246 Cod penal și fals în declarații prev. și ped. de art.292 Cod penal, întrucât lipsește unul din elementele constitutive ale infracțiunii - latura obiectivă; numitele, pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. și ped. de art.246 Cod penal și fals în declarații prev. și ped. de art.292 Cod penal, întrucât lipsește una din condițiile necesare pentru punerea în mișcare a acțiunii penale.
Pentru a dispune astfel, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradeaa reținut următoarele:
La data de 16.08.2009, s-a înregistrat la parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea plângerea numitei, domiciliată în O,-, -FR,.A,.4,.17, județul
În plângerea penală și în declarația din 08.10.2009, aceasta a arătat că a depus plângerea împotriva judecătorilor, Sidic, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în dosarul nr- al tribunalului Bihor, pentru că au acceptat să se depună la dosar acte false de către casa de pensii. Aceste acte false sunt toate actele întocmite de către comisia de disciplină care a sancționat-o de trei ori nerespectând legea. Membrii comisiei de disciplină au săvârșit infracțiunile de abuz în serviciu și fals în declarații.
De asemenea consilierul juridic a depus o întâmpinare la dosar menționat în care a menționat tardivitatea plângerii petentei și în baza acestei excepții i s-a respins acțiunea. Petenta consideră că a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu și fals în declarații.
A menționat că Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradeaa depus mai multe plângeri penale începând cu anul 2005 împotriva acelorași persoane din cadrul comisiei de disciplină. Însă a contestat soluția dată la udecătoria Oradea unde a fost înregistrat dosarul nr.4071/P/2006. I s-a respins plângerea și a atacat sentința cu recurs la ribunalul Bihor unde s-a înregistrat dosarul nr.4752/2006.
A mai arătat că a depus plângerea și împotriva procurorilor și de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu deoarece nu au luat nici o măsură în cercetarea penală împotriva celor față de care petenta a depus plângerile înregistrate la parchet.
Din actele premergătoare urmăririi penale efectuate în cauză a reieșit că, în anul 2005 petenta a depus o plângere la Parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea, înregistrată în dosarul nr.4788/P/2005 în care a arătat că numitele, nu i-ar fi permis în data de 22.09.2005 accesul în incinta Casei de Pensii B, în condițiile în care era angajată în calitate de consilier. Urmare acestei plângeri s-au efectuat acte de cercetare penală cuprinzându-se starea de fapt în privința sancționării disciplinare a petentei.
Prin rezoluția din 8.02.2006, s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale în dosarul nr.4788/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea în privința infracțiunii prev. și ped. de art.246 Cod penal.
Împotriva rezoluției petenta a depus plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea respinsă prin rezoluția din 15.03.2006, dosar nr.3261/VIII.1/2006. Împotriva soluției de netrimitere în judecată, petenta a formulat plângere la udecătoria Oradea, care prin sentința penală nr.1269/2006, dosar nr.4071/2006 a respins- Împotriva sentinței, petenta a declarat recurs care a fost respins ca nefondat prin ndecizia penală nr.64/R/2007 a Tribunalului Bihor.
În privința sancționării disciplinare s-a constatat că petenta a fost sancționată disciplinar de mai multe ori, culminând cu destituirea din funcția deținută la Casa de Pensii B începând cu data de 22.09.2005. Împotriva acestor decizii de sancționare petenta a depus contestații.
De menționat că, pentru a fi în prezența unei infracțiuni de abuz în serviciu sau a uneia de neglijență în serviciu, trebuie să existe o atribuție de serviciu care să fie încălcată. Această atribuție de serviciu nu poate fi însă confundată cu rezultatul desfășurării atribuției de serviciu, care depinde de diligența funcționarului în exercitarea atribuției de serviciu și care are la bază o serie de factori care nu țin exclusiv de pregătirea profesională a unei persoane și care oricum nu au legătură cu caracterul penal al faptei.
În consecință modul în care a înțeles judecătorul să conducă judecata și aprecierea stării de fapt dată la final nu poate fi cenzurată într-o plângere ca cea din prezenta cauză. O asemenea verificare este prevăzută ca făcând parte din căile ordinare și extraordinare de atac. Dacă s-ar admite o asemenea posibilitate s-ar ajunge în situația inacceptabilă de a adăuga nelegal o nouă cale de atac de competența unui organ de urmărire penală care să se erijeze într-o instanță supremă de atac.
Referitor la consilierul juridic s-a constatat că petenta a încadrat juridic ca infracțiune invocarea unei excepții de către o pateu din proces fără nici o legătură cu elementele constitutive ale infracțiunilor de fals în declarații și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, orice comentariu fiind de prisos.
În privința celorlalte persoane la care face trimitere în plângerea penală, "membrii comisiei de disciplină", numitele, faptele pretins săvârșite în raport de sancționarea disciplinară și persoanele implicate au făcut obiectul dosarului nr.4788/P/2005 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Oradea în care s-a dat deja o soluție de netrimitere în judecată.
Prin rezoluția din 7 decembrie 2009, s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulate de împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale dată în dosarul nr.472/P/2009.
Pentru a dispune astfel, procurorul general a reținut următoarele:
Din actele premergătoare efectuate în soluționarea cauzei a rezultat că petenta a lucrat în perioada 1986 - 2005 la Casa Județeană de Pensii B
Pentru numeroase abateri de la atribuțiile de serviciu sau îndeplinirea defectuoasă a acelor sarcini, petenta a fost sancționată disciplinar, în mod repetat, iar prin decizia nr.456/20.09.2005, conducerea unității a dispus destituirea petentei din funcția publică deținută începând cu data de 22.09.2005.
Împotriva deciziilor de sancționare, respectiv de destituire din funcția publică, petenta a formulat contestații la ribunalul Bihor, contestații care au fost respinse, menținându-se deciziile de sancționare disciplinară, respectiv de destituire din funcția publică, hotărâri rămase definitive și irevocabile prin respingerea recursurilor declarate și mai apoi a căilor extraordinare de atac exercitate de petentă și evidențiate în actele premergătoare aflate la dosarul cauzei.
Petenta a formulat plângere penală împotriva funcționarilor de la Casa de Pensii B, care au făcut obiectul unor dosare la parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea prin care s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale, iar plângerea împotriva acestor rezoluții a fost respinsă atât de prim procurorul unității de parchet cât și de instanțele de judecată care au cenzurat rezoluția urmare plângerii, respectiv a recursului declarat de petentă.
În soluționarea cauzelor de Tribunalul Bihor - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, judecătorii și-au exercitat în mod legal atribuțiunile, pronunțând hotărâri în baza unor cercetări judecătorești, cu respectarea drepturilor părților implicate în proces, hotărâri rămase definitive și irevocabile în urma exercitării căilor de atac de către petentă, cum în mod legal și-au exercitat atribuțiile de serviciu și procurorii care au soluționat plângerea penală a petentei dând soluție de neîncepere a urmăririi penale în baza unor acte premergătoare detaliate și argumentate juridic, cum în mod legal și-au exercitat atribuțiile de serviciu și funcționarii de la Casa Județeană de pensii B care au făcut parte din Comisia de disciplină și care au sesizat abaterile disciplinare ale petentei, respectiv consilierul juridic al acestei unități.
Împotriva celor două rezoluții, petenta a formulat plângere la Curtea de Apel Oradea solicitând, printre altele, admiterea plângerii sale împotriva rezoluțiilor date de parchet, astfel cum a fost formulată în scris și depusă la dosar. Susține că are 6 dosare pe rolul instanțelor pe care le-a contestat însă de fiecare dată a întâmpinat greutăți la soluționarea acestor dosare. Totodată arătat că i s-a interzis să mai profeseze ca și consilier superior, a fost scoasă de la condica de prezență, iar din anul 2003 au început tot felul de probleme împotriva ei, prima dată a fost chemată de conducere pentru că soțul ei a dat în judecată Casa de pensii și i s-a cerut să-i spună soțului să renunțe la acea plângere, fiind amenințată. Consideră că a fost victima șefilor săi ierarhici pentru că a avut calificativul de excepțional, iar domnul director a afirmat într-o ședință că este cea mai bună economistă din instituție și de atunci colegii au început tot felul de răutăți împotriva ei. A mai susținut că nu s-a ținut cont de Codul muncii ci doar de o parte din legile speciale ale funcționarilor publici și toți cei care au făcut parte in comisia de disciplină nu îi erau șefi, iar în aceste dosare nu există cercetare disciplinară.
Analizând actele și lucrările dosarului, instanța reține următoarele:
Petenta a lucrat în perioada 1986 - 2005 la Casa Județeană de Pensii B -
Pentru numeroase abateri de la atribuțiile de serviciu sau îndeplinirea defectuoasă a acelor sarcini, petenta a fost sancționată disciplinar, în mod repetat, iar prin decizia nr.456/20.09.2005, conducerea unității a dispus destituirea petentei din funcția publică deținută începând cu data de 22.09.2005.
Împotriva deciziilor de sancționare, respectiv de destituire din funcția publică, petenta a formulat contestații la ribunalul Bihor, contestații care au fost respinse, menținându-se deciziile de sancționare disciplinară, respectiv de destituire din funcția publică, hotărâri rămase definitive și irevocabile prin respingerea recursurilor declarate și mai apoi a căilor extraordinare de atac exercitate de petentă și evidențiate în actele premergătoare aflate la dosarul cauzei.
Petenta a formulat plângere penală împotriva funcționarilor de la Casa de Pensii B, care au făcut obiectul unor dosare la parchetul de pe lângă Judecătoria Oradea prin care s-a confirmat propunerea de neîncepere a urmăririi penale, iar plângerea împotriva acestor rezoluții a fost respinsă atât de prim procurorul unității de parchet cât și de instanțele de judecată care au cenzurat rezoluția urmare plângerii, respectiv a recursului declarat de petentă.
În soluționarea cauzelor de Tribunalul Bihor - Secția comercială, contencios administrativ și fiscal, judecătorii și-au exercitat în mod legal atribuțiunile, pronunțând hotărâri în baza unor cercetări judecătorești, cu respectarea drepturilor părților implicate în proces, hotărâri rămase definitive și irevocabile în urma exercitării căilor de atac de către petentă, cum în mod legal și-au exercitat atribuțiile de serviciu și procurorii care au soluționat plângerea penală a petentei dând soluție de neîncepere a urmăririi penale în baza unor acte premergătoare detaliate și argumentate juridic, cum în mod legal și-au exercitat atribuțiile de serviciu și funcționarii de la Casa Județeană de pensii B care au făcut parte din Comisia de disciplină și care au sesizat abaterile disciplinare ale petentei, respectiv consilierul juridic al acestei unități.
Pentru toate aceste considerente instanța va respinge ca nefondată plângerea petentei și va menține întru totul cele două rezoluții atacate.
Reținând culpa procesuală a petentei în promovarea prezentei, instanța, în baza art.192 Cod procedură penală, o va obliga la 200 lei cheltuieli judiciare în folosul statului.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea petentei, domiciliată în O,-,.A,.4,.17, județul B, împotriva rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea din 24 noiembrie 2009 și 7 decembrie 2009.
În baza art.192 Cod procedură penală, obligă petenta la 200 lei cheltuieli judiciare în folosul statului.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare și comunicare cu făptuitorii lipsă.
Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2010.
Președinte, Grefier,
- - - -
red.sent.- /17.02.2010
tehnored.2ex./18.02.2010
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian
