Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 24/2010. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
Secția penală și pentru cauze cu minori
Dosar nr-
SENTINȚA PENALĂ NR.24/PI/2010
Ședința publică din 11 februarie 2010
PREȘEDINTE: Munteanu Traian judecător
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio, conform prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare cauza penală în primă instanță privind pe petentul, domiciliat în S M, B- -, -6,.5, județul S M, având ca obiect art.278/1 din Codul d e procedură penală.
La apelul nominal făcut în ședința publică se prezintă petentul, lipsă fiind făptuitorii, și.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei în sensul celor de mai sus învederându-se instanței și faptul că făptuitorul a depus la dosar motive și a solicitat judecarea cauzei în lipsă, după care:
Nefiind alte cereri de formulat, instanța acordă părților cuvântul în susținerea plângerii formulate de către petent.
Petentul solicită instanței admiterea plângerii formulate împotriva celor două rezoluții date de parchet, întrucât nu au fost administrate toate probele, mai exact se impunea audierea tuturor persoanelor implicate. Consideră că audierea acestor persoane ar fi fost de natură a clarifica anumite aspecte esențiale care ar fi dus la o justă soluționare a cauzei. Susține în apărare că, în cadrul emisiunilor la care a participat, nu a adus la cunoștința opiniei publice aspecte care nu erau destinate publicului ci doar aspecte sindicale, iar ulterior apariției sale, prin măsurile dispuse de către domnul comisar, nu s-a urmărit decât intimidarea sa ca lider sindical și constrângerea de a nu mai face declarații care să arate managementul defectuos al unor șefi și condiționarea participării sale la interviuri sau alte acțiuni sindicale. Apreciază că prin acest mod de abordare se încearcă îngrădirea dreptului său la exprimare prevăzut de art.30 din Constituție, dorind astfel să se dea un exemplu subordonaților pentru a înăbuși din fașă orice demers sindical care le-ar produce disconfort.
La întrebarea instanței, petentul arată că este lucrător operativ în cadrul S M și în continuare lider sindical și s-a dispus împotriva sa cercetarea prealabilă, existând suspiciunea că ar fi comis 2 abateri disciplinare, respectiv faptul că a participat la acele emisiuni fără a avea acordul șefului, ori el a participat exclusiv în calitate de lider sindical. În cadrul unei ședințe a Consiliului de Conducere al S M, la data de 30 aprilie 2009, i s-a adus la cunoștință că s-a început cercetarea prealabilă față de el.
Reprezentantul parchetului arată instanței că în cadrul Ministerului d e Interne este structurată și această activitate sindicală, unde lucrătorii ministerului în evidență anumite părți negative care se petrec în acest minister. Însă Legea nr.54/2003 care garantează activitatea sindicală trebuie înțeleasă foarte limpede, întrucât în momentul în care s-au făcut afirmații sau se săvârșesc anumite fapte care depășesc cadrul strict legal se poate ajunge în prezența unei răspunderi juridice care poate fi disciplinară, administrativă și penală. În speță, petentul a solicitat tragerea la răspundere penală a mai multor lucrători de poliție pentru săvârșirea infracțiunii prev. de art.53 din lege pentru că, urmare unor apariții televizate, petentul a expus puncte de vedere negative sau pozitive și s-a apreciat de către inspectorul că a depășit cadrul legal, motiv pentru care potrivit legii s-a dispus formarea unei comisii pentru a se verifica dacă sunt întru totul în limitele legii ori s-au făcut și alte afirmații care pot constitui infracțiuni. Parchetul a apreciat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii săvârșite de către lucrătorii enumerați în plângere prin instituirea acelei comisii și dispunerea de verificări, motiv pentru care arată că soluțiile date de parchet sunt legale și temeinice, plângerea petentului nefiind întemeiată sub acest aspect.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND
Constată următoarele:
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea din 20 octombrie 2009, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții, comisari șefi de poliție, comisari de poliție, precum și față de, de poliție, având în vedere împrejurarea că faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.53alin.1 lit.b din Legea nr.54/2003.
În considerentele sale Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradeaa arătat următoarele:
Prin plângerea depusă la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Oradea, numitul, comisar de poliție în cadrul S M și președinte al Biroului teritorial al din S M, a solicitat cercetarea ofițerilor de poliție mai sus amintiți sub aspectul săvârșirii infracțiunii prev. de art.53 al.1 lit.b din Legea nr.54/2003 (legea sindicatelor).
Din cuprinsul plângerii rezultă că petentul a participat la două emisiuni televizate și a dat un interviu într-un cotidian, iar cu aceste ocazii a prezentat unele probleme ale cadrelor de poliție, nemulțumirile acestora legate de diverse aspecte privind nerespectarea unor drepturi etc. aceste demersuri fiind realizate în calitate de președinte al respectivei organizații sindicale.
În opinia petentului, datorită faptului că și-a exercitat aceste prerogative sindicale s-a format o comisie din dispoziția șefului S M, comisie din care au făcut parte persoanele față de care este îndreptată plângerea, iar această comisie, prin verificările efectuate și rezultatul (concluziile) la care a ajuns, a săvârșit infracțiunea prev. de art.53 al.1 lit.b din Legea nr.54/2003 în sensul limitării exercitării atribuțiilor sale.
Din declarația numitului, comisarul desemnat să efectueze cercetarea prealabilă a petentului, rezultă însă că acesta nu s-a limitat doar la a expune unele probleme ce țineau de atribuțiile sale pe linie sindicală ci a făcut cunoscute opiniei publice aspecte care nu erau destinate publicului, legate de personal, schemă de organizare, destituiri, promovări, etc.
Pentru acest motiv s-a instituit comisia din care au făcut parte, așa cum s-a arătat, ofițerii menționați în plângerea petentului, respectiv verificarea aspectelor semnalate de acesta și întocmirea unui raport legat de activitatea sa, mai exact stabilirea dacă se face vinovat sau nu de încălcarea art.42 din Legea nr.360/2002 (statutul polițistului) și a art.3 din Ordinul MAI nr.319/2003 privind mediatizarea datelor și a informațiilor obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu. Rolul comisiei nu a fost în nici un caz, conform declarației numitului, acela de a-l intimida pe petent în scopul renunțării la acțiunile sale pe linie sindicală.
Din actele declasificate și trimise de IPJ SMr ezultă că prin decizia nr.369/23.04.2009 a șefului IPJ SMs -a constituit o comisie pentru a verifica aspectele sesizate în presă de petent, întocmindu-se ca urmare a verificărilor un raport ale cărui concluzii au fost în sensul că numitul a încălcat prev. art.42 lit.c din Legea nr.360/2002, respectiv a dus atingere imaginii instituției prin aparițiile sale și prin acordarea interviului.
Drept urmare, prin dispoziția nr.1539/30.04.2009 a numitului a fost desemnat comisarul să efectueze cercetarea prealabilă a petentului, conform Ordinului nr.400/2004 al MAI.
Datorită prezentei plângeri, cercetarea prealabilă a fost suspendată.
Astfel, parchetul a apreciat că nu poate fi pusă în mișcare acțiunea penală față de numiții, comisari șefi de poliție, comisari de poliție, precum și față de, de poliție, având în vedere împrejurarea că faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.53 al.1 lit.b din Legea nr.54/2003.
Textul de lege arată că infracțiunea se comite prin "condiționarea sau constrângerea, în orice mod, având ca scop limitarea exercitării atribuțiilor funcției membrilor aleși în organele de conducere ale organizațiilor sindicale.
Parchetul a apreciat pe de o parte că verificarea de către comisie a aspectelor mai sus arătate nu poate fi reținută ca o "condiționare" sau "constrângere" a petentului, iar pe de altă parte nu este realizată latura subiectivă a infracțiunii, respectiv intenția calificată prin scop.
S-a considerat că atâta timp cât dispozițiile date de șeful IPJ SMs -au bazat pe acte normative în vigoare și ca atare nu pot fi catalogate ca fiind abuzive, constituirea unei comisii de verificare a unor nereguli - semnalate de altfel de către petent - nu poate avea scopul coercitiv de limitare a exercitării atribuțiilor inerente funcției de conducere din organizația sindicală.
Mai mult, în cauză nu se poate prevedea rezultatul la care se va ajunge în urma cercetării prealabile a petentului, aceasta fiind, așa cum s-a arătat, suspendată.
Împotriva acestei rezoluții, în termenul prevăzut de lege, petentul s-a adresat procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Prin rezoluția din 16 decembrie 2009, procurorul general a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii petentului, împotriva soluției dată în dosarul nr.316/P/2009 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Pentru a pronunța această rezoluție, procurorul general a reținut următoarele:
Examinând plângerea petentului, precum și probele administrate în cauză, rezultă că, după ce petentul a participat la două emisiuni televizate și a dat un interviu într-un cotidian local, iar cu aceste ocazii a prezentat unele probleme ale cadrelor de poliție, nemulțumirile acestora legate de diverse aspecte privind nerespectarea unor drepturi, etc. din dispoziția inspectorului, s-a constituit comisia din care au făcut parte ofițerii cercetați, pentru a verifica aspectele semnalate de către petent și a se stabili dacă acesta se face vinovat sau nu de încălcarea art.42 din Legea nr.360/2002, privind statutul polițistului și a art.3 din Ordinul MAI nr.319/2003, privind mediatizarea datelor și a informațiilor obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Rolul acestei comisii nu a fost în nici un caz, astfel cum rezultă și din declarația comisarului de poliție, acela de a-l intimida pe petent în scopul renunțării la acțiunile sale pe linie sindicală.
Verificarea de către comisie a aspectelor semnalate de către petent nu poate fi reținută ca o "condiționare" sau o constrângere a petentului, iar pe de altă parte, nu este realizată latura subiectivă a infracțiunii, respectiv intenția calificată prin scop, element legal impus de conținutul infracțiunii prev. de art.53 al.1 lit.b din Legea nr.54/2003.
Statutul sindicatului național al polițiștilor și personalului contractual din Ministerul Internelor și reformei Administrative, precum și acordul privind raporturile de serviciu intervenit între și MIRA din data de 7.08.2007, nu îndreptățea petentul în calitate de președinte al biroului teritorial al din cadrul J: S M, să facă publice în mass - media probleme de serviciu care au afectat imaginea instituției și nu trebuia aduse la cunoștința opiniei publice probleme legate de personal, schema de organizare a instituției, destituiri și promovări în funcție.
Împotriva acestor rezoluții, petentul s-a adresat cu plângere instanței, solicitând admiterea plângerii formulate împotriva celor două rezoluții date de parchet, întrucât nu au fost administrate toate probele, mai exact se impunea audierea tuturor persoanelor implicate. Consideră că audierea acestor persoane ar fi fost de natură a clarifica anumite aspecte esențiale care ar fi dus la o justă soluționare a cauzei. Susține în apărare că, în cadrul emisiunilor la care a participat, nu a adus la cunoștința opiniei publice aspecte care nu erau destinate publicului ci doar aspecte sindicale, iar ulterior apariției sale, prin măsurile dispuse de către domnul comisar, nu s-a urmărit decât intimidarea sa ca lider sindical și constrângerea de a nu mai face declarații care să arate managementul defectuos al unor șefi și condiționarea participării sale la interviuri sau alte acțiuni sindicale. Apreciază că prin acest mod de abordare se încearcă îngrădirea dreptului său la exprimare prevăzut de art.30 din Constituție, dorind astfel să se dea un exemplu subordonaților pentru a înăbuși din fașă orice demers sindical care le-ar produce disconfort.
Verificând rezoluțiile, atât prin prisma motivelor invocate cât și din oficiu, instanța reține următoarele:
Petentul a participat la două emisiuni televizate și a dat un interviu într-un cotidian local, iar cu aceste ocazii a prezentat unele probleme ale cadrelor de poliție, nemulțumirile acestora legate de diverse aspecte privind nerespectarea unor drepturi, etc. din dispoziția inspectorului, astfel s-a constituit comisia din care au făcut parte ofițerii cercetați, pentru a verifica aspectele semnalate de către petent și a se stabili dacă acesta se face vinovat sau nu de încălcarea art.42 din Legea nr.360/2002, privind statutul polițistului și a art.3 din Ordinul MAI nr.319/2003, privind mediatizarea datelor și a informațiilor obținute în exercitarea atribuțiilor de serviciu.
Rolul acestei comisii nu a fost în nici un caz, astfel cum rezultă și din declarația comisarului de poliție, acela de a-l intimida pe petent în scopul renunțării la acțiunile sale pe linie sindicală.
Verificarea de către comisie a aspectelor semnalate de către petent nu poate fi reținută ca o condiționare sau o constrângere a petentului, iar pe de altă parte, nu este realizată latura subiectivă a infracțiunii, respectiv intenția calificată prin scop, element legal impus de conținutul infracțiunii prev. de art.53 al.1 lit.b din Legea nr.54/2003.
Statutul sindicatului național al polițiștilor și personalului contractual din Ministerul Internelor și reformei Administrative, precum și acordul privind raporturile de serviciu intervenit între și MIRA din data de 7.08.2007, nu îndreptățea petentul în calitate de președinte al biroului teritorial al din cadrul S M, să facă publice în mass - media probleme de serviciu care au afectat imaginea instituției și nu trebuia aduse la cunoștința opiniei publice probleme legate de personal, schema de organizare a instituției, destituiri și promovări în funcție.
Că verificările dispuse nu au un caracter abuziv o constituie și faptul că petentul nu a suferit nici o constrângere în exercitarea atribuțiilor de lider sindical, nici o condiționare în a-și exprima opiniile în limitele mandatului pe care îl conferă statutul de al sindicatelor polițiștilor.
Comisia vizată de petent în plângere și-a desfășurat activitatea legal, iar faptele acestora nu întrunesc elementele constitutive ale infracțiunii prev. de art.53 al.1 lit.b din Legea nr.54/2003.
Pentru aceste motive s-a procedat în conformitate cu dispozitivul prezentei hotărâri.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea petentului, domiciliat în S M, B- -, -6,.5, județul S M, împotriva rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea din 20 octombrie 2009 și 16 decembrie 2009.
În baza art.192 Cod procedură penală, obligă petentul la 50 lei cheltuieli judiciare în folosul statului.
Cu recurs în 10 zile de la pronunțare și comunicare cu făptuitorii lipsă.
Pronunțată în ședința publică din 11 februarie 2010.
Președinte, Grefier,
- - - -
red.sent.- /17.02.2010
tehnored.2ex./18.02.2010
Președinte:Munteanu TraianJudecători:Munteanu Traian
