Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 238/2009. Curtea de Apel Timisoara

ROMANIA

CURTEA DE APEL TIMIȘOARA operator 2711

SECȚIA PENALĂ

DOSAR NR-

SENTINȚA PENALĂ NR. 238/PI

Ședința publică din 12 octombrie 2009

PREȘEDINTE: Constantin Costea

Grefier: - -

Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA - este reprezentat de procuror.

Pe rol, se află soluționarea plângerii formulată de petenta împotriva Rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA nr. 851/II/2/2009 și nr. 414/P/2009.

La apelul nominal făcut în ședință publică lipsesc petenta, reprezentată de avocat, intimatul.

Procedura de citare este legal îndeplinită.

Se face referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, nefiind formulate cereri și invocate excepții, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul în dezbateri.

Apărătorul petentei solicită admiterea plângerii, desființarea rezoluției atacate și trimiterea cauzei procurorului pentru continuarea cercetărilor în cauză față de făptuitor în vederea tragerii sale la răspundere penală pentru fapta comisă, susținând, pe scurt, motivele depuse în scris la dosarul cauzei.

Procurorul pune concluzii de respingere a plângerii ca nefondată, soluția parchetului fiind legală și temeinică, în mod corect s-a reținut incidența disp. art. 10 lit.a Cpp, soluția fiind întemeiată pe probatoriul administrat în cauză.

CURTEA

Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:

Prin plângerea înregistrată la această instanță sub nr- la data de 27.08.2009, petenta a solicitat desființarea Rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA nr.414/ și 851/II/2/2009 și trimiterea cauzei la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA pentru continuarea cercetărilor și tragerea la răspundere penală a făptuitorului.

În motivare se arată că intimatul, în calitate de judecător, a soluționat în mod abuziv și discreționar cauza care i-a fost repartizată și care avea ca obiect cerere de ordonanță președințială formulată de fostul său soț pentru reîncredințare minor.

Se arată că reclamantului din cauza respectivă i-a creat un regim preferențial, permițându-i să ia parte la judecarea cererii, prin apărătorul său, să depună acte și alte probe, iar față de ea nu a depus stăruință pentru aflarea adevărului, pentru a pronunța o soluție dreaptă și nici nu a depus stăruință pentru a afla noul său domiciliu, hotărârea fiind comunicată la domiciliul reclamantului, deși se cunoștea că nu mai locuiește acolo.

Din actele de la dosar, respectiv dosarele de urmărire penală se rețin următoarele:

La data de 16.06.2009 petenta a solicitat, printr-o plângere penală înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, tragerea la răspundere penală a intimatului, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz contra intereselor persoanelor, prev. de art. 246 Cp, pe motiv că, fiind învestit cu soluționarea unei cereri de ordonanță președințială, în calitate de judecător la Judecătoria Arad, a pronunțat o hotărâre nelegală, în mod abuziv și discreționar.

Cauza a avut ca obiect o cerere de ordonanță președințială formulată de reclamantul, fostul soț al petentei, pentru încredințarea provizorie a minorului.

Prin Rezoluția nr. 414/P/2009 a Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAs -a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimat pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu, prev. de art.246 Cp, pe motiv că fapta nu există.

Împotriva acestei rezoluții petenta a formulat plângere, care a fost soluționată prin Rezoluția Procurorului general de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA nr. 851/II/2/2009, care a dispus respingerea acesteia.

Examinând cele două rezoluții se constată că sunt temeinice și legale și nu există nici un motiv de desființare a lor.

Din actele dosarelor de urmărire penală se reține că petenta a fost căsătorită cu intimatul, iar din căsătorie a rezultat minorul.

Cele două părți au divorțat prin Sentința civilă nr. 450/2008 pronunțată de Judecătoria Arad, iar minorul a fost încredințat, spre creștere și educare, petentei.

Ulterior, printr-o cerere de ordonanță președințială înregistrată la Judecătoria Arad, intimatul a solicitat încredințarea provizorie a minorului până la soluționarea definitivă a dosarului civil nr- al aceleiași instanțe și sistarea obligației de întreținere.

Prin Sentința civilă nr.1991/2008 pronunțată de Judecătoria Arad în dosarul nr- a fost admisă cererea reclamantului a și s-a dispus încredințarea provizorie minorului, spre creștere și educare, reclamantului, până la soluționarea definitivă a Dosarului -. De asemenea s-a dispus și sistarea în mod provizoriu a obligației de întreținere datorate de reclamant petentei.

Se apreciază că în mod întemeiat procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale față de intimat observând, din probele administrate, că nu s-a dovedit săvârșirea de către intimat a unui abuz sau că a soluționat cauza în mod discreționar.

Pentru a pronunța soluția menționată mai sus, intimatul a avut în vedere toate probele administrate, respectiv actele de stare civilă, caracterizare minor, evaluare psihologică, hotărâri judecătorești, acte medicale pe baza cărora a stabilit că, în mod vremelnic, este în interesul minorului ca până la soluționarea dosarului -, să fie încredințat reclamantului.

De asemenea, se observă că petenta, în procesul care a avut loc, a fost citată la adresa indicată de reclamant în cererea adresată instanței, iar din cartea de identitate depusă la dosar rezultă că în acest act este trecută, ca și adresa de domiciliu, aceiași adresă menționată de reclamat în acțiune, astfel că nu se poate susține că judecătorul cauzei nu a depus nici o diligență pentru a afla care este noua adresă.

Nu se poate susține nici că i s-a creat reclamantului un regim preferențial pentru că i-a oferit posibilitatea să depună acte la dosar, pentru că, așa cum se consemnează în hotărâre, și petenta a fost citată la adresa cunoscută, însă ea nu s-a prezentat la proces.

În ce privește fondul cauzei soluționată de intimat, se constată că nici organul de urmărire penală și nici instanța penală nu poate să facă nici un fel de apreciere întrucât, potrivit art.124 al.2 din Constituție și art. 1 al.2 din Legea 304/2004 în cauzele pe care le soluționează judecătorul este independent și se supune numai legii.

Orice parte interesată poată să desființeze o hotărâre judecătorească numai folosind căile legale atac.

Prin urmare, plângerea petentei este nefondată și urmează a fi respinsă, în baza art.2781,al.8, lit. a Cpp.

Văzând și prev. art. 192 al.2 Cpp.

PENTRU ACESTE MOTIVE

ÎN NUMELE LEGII

DECIDE

În baza art. 2781alin.8 lit.a Cpp respinge ca nefondată plângerea formulată de petenta împotriva rezoluțiilor Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA nr. 851/II/2/2009 și 414/P/2009.

Obligă petentul la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Cu recurs în 10 zile de la comunicare.

Pronunțată în ședința publică din 12.10.2009.

PREȘEDINTE GREFIER

- - - -

Red. /26.10.09

Tehnored. /29.10.09

Președinte:Constantin Costea
Judecători:Constantin Costea

Vezi şi alte speţe de drept penal:

Comentarii despre Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 238/2009. Curtea de Apel Timisoara