Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 260/2009. Curtea de Apel Bucuresti
| Comentarii |
|
DOSAR NR.7175/2/2009
1825/2009
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL BUCUREȘTI
SECȚIA I-A PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ NR.260
Ședința publică din data de 07 octombrie 2009
Curtea constituită din:
PREȘEDINTE: Liliana Bădescu
GREFIER: - -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București este reprezentat de procuror.
Pe rol judecarea plângerii formulată de petentul împotriva Rezoluției din data de 01.06.2009, din Lucrarea nr.767/II/2/2009 a Procurorului General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București - Secția de urmărire penală, prin care s-a respins ca neîntemeiată plângerea formulată de petent împotriva Rezoluției din 04.03.2009, dispusă în dosarul nr.1428/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
La apelul nominal făcut în ședință publică a răspuns petentul, personal, lipsă fiind intimatul
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care:
Petentul, personal, solicită admiterea plângerii, desființarea rezoluției atacate și trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București pentru continuarea cercetărilor. Învederează că nu a putut fi contactat deoarece a fost citat la o altă adresă și nici nu au fost audiați martorii pe care i-a specificat în plângere.
Reprezentantul Ministerului Public, cu privire la excepția necompetenței materiale a Curții de Apel București invocată de intimatul G prin cererea înregistrată la 26.08.2009, aflată la fila 7 dosar, pune concluzii de respingere, având în vedere că față de calitatea de avocat a intimatului, Curtea de Apel București este competentă să judece plângerea, potrivit art.281lit. Cod procedură penală.
Referitor la martorii a căror audiere a solicitat-o petentul, față de dispozițiile art.2781alin.7 Cod procedură penală, această probă este inadmisibilă, plângerea putând fi soluționată pe baza oricăror înscrisuri noi depuse la dosar.
Pe fondul cauzei, solicită respingerea plângerii ca nefondată și menținerea rezoluțiilor atacate ca fiind temeinice și legale, întrucât, în mod corect, s-a dispus neînceperea urmării penale față de G în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală.
CURTEA
Deliberând, constată că la data de 24.07.2009, petiționarul a formulat plângere împotriva rezoluției din 04.03.2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București și a rezoluției din 01.05.2009 dată de Primul Procur al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
În motivarea plângerii, petiționarul arată că în mod greșit s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de avocatul G, întrucât acesta se face vinovat de săvârșirea infracțiunii prev. de art. 259 Cod penal.
Examinând actele dosarului, Curtea reține următoarele:
La data de 11.04.2008, petiționarul a formulat plângere împotriva avocatului G, arătând că acesta a formulat o cerere de înscriere în fals într-un dosar civil în care l-a asistat pe clientul, iar urmare acestui fapt el, petiționarul, a fost cercetat în dosarul penal nr. 1169/P/2007 al Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia.
Într-adevăr, avocatul G l-a asistat pe clientul său în procesul civil care a făcut obiectul dosarului nr- al Judecătoriei Slobozia și a formulat o cererea de înscriere în fals, deoarece, după audierea martorei, a apreciat că se impune această verificare.
Instanța care a soluționat litigiul a admis cererea și a dispus sesizarea Parchetului de pe lângă Judecătoria Slobozia, prin încheierea din 15.05.2007.
Prin rezoluția din 27.03.2008, Parchetul de pe lângă Judecătoria Sloboziaa dispus neînceperea urmăririi penale față de petiționarul.
Împrejurarea că avocatul Gaf ormulat și susținut cererea de înscriere în fals în conformitate cu modul în care a perceput declarațiamartorei prin raportare la conținutul înscrisurilor folosite de partea adversă, nu poate duce la concluzia că intimatul a acționat cu intenția pe care o cere textul incriminator.
Sub acest aspect, în mod corect a reținut Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de denunțare calomnioasă, prev. de art. 259 Cod penal, lipsind intenția de a calomnia.
În concluzie, atât soluția de neîncepere a urmăririi penale adoptată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Slobozia cât și soluția de respingere a plângerii petentului, adoptată de Procurorul General al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București este corectă.
Având în vedere cele ce preced, în baza art. 2781pct. 8 lit. a Cod procedură penală se va respinge plângerea formulată de petentul, ca nefondată.
Va fi obligat petentul la plata cheltuielilor judiciare către stat, potrivit dispozițiilor art. 192 alin. 2 Cod procedură penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției din 04.03.2009 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel București, în dosarul nr. 1428/P/2008 și a rezoluției din 01.06.2009 dată de Primul Procuror al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel București.
Obligă petentul la 50 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs.
Pronunțată în ședință publică, azi 07.10.2009.
PREȘEDINTE
- -
GREFIER
- -
Red.
Dact./04.11.2009
2 ex.
Președinte:Liliana BădescuJudecători:Liliana Bădescu
