Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 31/2008. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
SENTINȚA PENALĂ NR. 31
Ședința publică de la 28 februarie 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Ciubotariu
Grefier - - -
Ministerul Public reprezentat prin procuror
La ordine fiind soluționarea cauzei penale directe, având ca obiect "plângere împotriva rezoluției procurorului" promovată de către petentii și împotriva rezoluției nr.187/P/2007 din data de 13.09.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc.
Conform art. 297 Cod procedură penală s-a procedat la strigarea cauzei și s-a făcut apelul părților și a celorlalte persoane chemate în proces, constatându-se că lipsesc petenții și, precum și persoana cercetată.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, din care rezultă aspectele de mai sus cu privire la modul de îndeplinire a procedurii de citare cu părțile pentru acest termen de judecată, că a fost atașat dosarul nr. 186/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, că la dosarul cauzei a fost depusă prin Serviciul de Registratură o cerere din partea petenților prin care solicită săli se desemneze un apărător din oficiu, să fie trimisă de către parchet toată documentația din care rezultă că a avut loc o cercetare efectivă, să li se trimită prin poștă toate încheierile de ședință și înregistrările audio ale ședințelor de judecată, conform regulilor procedurale, și s-au verificat actele și lucrările dosarului, după care:
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că în ceea ce privește cererea celor doi petenți privind desemnarea unui apărător din oficiu, există legea care privește protecția părții vătămate, astfel încât, solicită a se emite adresă pentru desemnarea unui apărător din oficiu. În ceea ce privește documentația de la parchet, urmează a se constata că au fost înaintate la dosarul cauzei toate actele de urmărire penală, inclusiv dosarul nr. 186/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, așa cum s-a solicitat la termenul din 07.02.2008
Curtea, referitor la cererea depusă la dosarul cauzei de către cei doi petenți, constată următoarele: în ceea ce privește solicitarea acestora de a li se desemna apărător din oficiu, indicându-se drept temei un text din Codul d e procedură civilă și starea lor pauperă, constată că această cerere este neîntemeiată, obiectul cauzei penale de față este o plângere împotriva rezoluției procurorului, plângere care a fost motivată de cei doi petenți, iar legea nu prevede obligativitatea asistenței juridice în astfel de cauze; în ceea ce privește cererea petenților de a se solicita parchetului să se înainteze la dosar toată documentația din care rezultă că a avut loc o cercetare efectivă, curtea constată că la dosarul cauzei au fost atașate toate actele care fac obiectul examinării în plângerea de față, au fost atașate atât rezoluția dată de procurorul general cât și dosarul nr. 186/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, astfel încât și această cerere este neîntemeiată; în ceea ce privește cererea petenților de a li se comunica "prin poștă toate încheierile de ședință și înregistrările audio ale ședințelor de judecată, conform regulilor procedurale", se constată că dispozițiile legale nu prevăd obligativitatea comunicării către părți a încheierilor de ședință sau a înregistrărilor audio ale ședințelor de judecată, însă, dacă în cauză se va ajunge la pronunțarea unei soluții, aceasta va fi comunicată părților. Pe cale de consecință, curtea respinge cererea petenților, apreciind că din eroare aceștia s-au adresat Secției Civile a Curții de APEL IAȘI.
Nemaifiind de formulat alte cereri prealabile, curtea acordă cuvântul în dezbateri.
Reprezentantul Ministerului Public, având cuvântul, arată că înainte de a pune concluzii pe fondul cauzei, înțelege să facă o remarcă, referitoare la faptul că a fost de acord cu cererea petenților de a li se desemna apărător din oficiu plecând de la ideea că ei nu au cunoștințe juridice și că din eroare, în loc să indice dispozițiile legii privind acordarea asistenței juridice din oficiu, au invocat dispozițiile Codului d e procedură penală.
În ceea ce privește plângerea formulată de cei doi petenți, aceștia se referă la faptul că executorul judecătoresc ar fi vinovat de săvârșirea infracțiunilor de violare de domiciliu și abuz în serviciu. Procurorul a dispus neînceperea urmăririi penale, constatând că executorul judecătoresc s-a deplasat la un imobil în baza unei hotărâri judecătorești definitive și irevocabilă, pentru aop une în executare. Prin urmare, atât executorul cât și lucrătorii de poliție au acționat justificat, legal, în baza legii, pentru punerea în executare a unei hotărâri judecătorești. Soluția procurorului este legală, temeinică, plângerea petenților nu este fondată și solicită să fie respinsă.
Declarând dezbaterile închise, curtea rămâne în deliberare și în pronunțare.
Ulterior pronunțării,
Curtea,
Prin rezoluția procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI nr. 186/P/2007 din 13 septembrie 2007 s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de executorul judecătoresc în care s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de art. 246,220 și 192 Cod penal cu aplicarea art. 33 lit. a Cod penal.
Pentru a dispune în sensul celor de mai sus procurorul a reținut următoarele:
Executorul judecătoresc își desfășoară activitatea în cadrul Biroului cu același nume, din municipiul H, aparținând Camerei executorilor judecătorești de pe lângă Curtea de APEL IAȘI.
La data de 28.12.2006 persoanele vătămate și au formulat o plângere împotriva executorului judecătoresc, înregistrată la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad la nr. 696/VIII/1/2006 iar la data de 09.01.2007 cele două persoane vătămate susnumite au sesizat printr-o plângere cu același conținut, înregistrată la nr. 93/2007.
Plângerile persoanelor vătămate și formulate împotriva executorului judecătoresc au fost trimise la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad la data de 27.02.2007 și au constituit obiectul dosarului penal nr. 823/P/2007.
Prin ordonanța din data de 24.05.2007 Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlad și-a declinat competența în favoarea Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, având în vedere modificarea disp. art. 28 ind. 1 pct. 1 lit. b Cod procedură penală prin Legea nr. 79/2007.
Persoanele vătămate îl acuză pe executorul judecătoresc de intrarea fără drept pe terenul aferent locuinței lor din municipiul Bârlad, județul
În vederea precizării faptelor reclamate și a mijloacelor de probă cu ajutorul cărora se pot administra probe pentru dovedirea faptelor pretins a fi săvârșite de către făptuitorul susnumit, persoanele vătămate au fost citate de mai multe ori însă nu s-au prezentat la procuror pentru a fi audiate.
La data de 30.08.2007 persoana vătămată a trimis prin fax o foaie de observație clinică generală emisă de către Spitalul Municipal de Adulți Bârlad, în care se consemnează (probabil de către persoana vătămată ) că se află în imposibilitate de a se prezenta la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI, că este internată în spital, motiv pentru care solicită un alt termen "în afară de luna septembrie".
Din examinarea conținutului plângerilor formulate de către persoanele vătămate și și a actelor premergătoare efectuate în cauză, a rezultat că, executorul judecătoresc nu a comis infracțiunile de care este acuzat și anume, tulburare de posesie, violare de domiciliu și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor.
S-a stabilit că numitul s-a adresat executorului judecătoresc la data de 25.10.2005 cu o cerere prin care solicită punerea în executare silită a sentinței civile nr. 7144/1994 a Judecătoriei Bârlad și a deciziilor civile nr. 1092/2000 a Tribunalului Vaslui respectiv nr. 324/2001 a Curții de APEL IAȘI.
Cererea formulată de către numitul în calitate de creditor a fost înregistrată la nr. 166/2005.
Potrivit sentinței civile nr. 7144/12.12.1994 a Judecătoriei Bârlad pârâtul a fost obligat să lase în deplină proprietate și liniștită posesie suprafața de 457. teren situat în municipiul Bârlad, str. - nr. 41 ca fiind proprietatea numitului. Prin încheierea din data de 30.09.2003 pronunțată de Judecătoria Bârlad în dosarul nr. 3251/2003 instanța l-a autorizat pe reclamantul creditor să ridice personal, sau prin alte persoane pe cheltuiala debitorului, construcțiile edificate de acesta "așa cum s-a stabilit prin sentința civilă nr. 7144/1994 a Judecătoriei Bârlad ".
La data de 09.11.2005, prin încheierea pronunțată în Camera de Consiliu în dosarul nr. 5942/2005 a Judecătoriei Bârlad, a fost admisă cererea formulată de către creditorul, instanța dispunând încuviințarea executării silite împotriva debitorilor și.
Ulterior executorul judecătoresc s-a prezentat la data de 22.11.2005, în vederea punerii în executare a sentinței civile cu nr. de mai sus, însă persoanele vătămate și au obținut suspendarea provizorie a executării silite.
La data de 15.12.2006 executorul judecătoresc a pus în executare încheierea nr. 3251/2003 a Judecătoriei Bârlad, constând în "ridicarea construcțiilor debitorilor aflate pe terenul creditorilor (magazie scândură, wc scândură și porci - acesta doar parțial)".
De asemenea din procesul verbal încheiat de către executorul judecătoresc, la data de 15.12.2006, rezultă că în timpul executării a fost construit un gard despărțitor între proprietățile celor două părți.
Așadar, executorul judecătoresc și-a desfășurat activitatea respectând normele de drept procesual civil referitoare la punerea în executare a hotărârilor judecătorești, nu a pătruns abuziv pe proprietatea persoanelor vătămate și, nu le-a ocupa fără drept terenul ce a constituit obiectul litigiului dintre părți ale dosarului de executare nr. 166/2005, nu și-a exercitat abuziv atribuțiile de serviciu.
Probele administrate în cauză au dovedit faptul că el deși a pătruns împotriva voinței persoanelor vătămate pe un teren pe care îl foloseau, nu a acționat cu intenția de a le produce vătămări ale intereselor lor ori de a le ocupa fără drept terenul în cauză, situație în care sub aspect subiectiv lipsește un element constitutiv al infracțiunii.
De menționat că, la data de 06.10.2006, la Parchetul de pe lângă Judecătoria Bârlada fost înregistrată plângerea persoanei vătămate formulată împotriva executorului judecătoresc și a numitului, la nr. 3075/P/2006.
În această cauză penală s-au efectuat cercetări sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prev. de ar. 193, art. 220, art. 320 și art. 246 Cod penal și prin rezoluția din data de 07.03.2007, în temeiul prev. art. 228 al. 6 și art. 10 lit. a Cod procedură penală a fost confirmată propunerea organelor de cercetare penală de neîncepere a urmăririi penale.
Întrucât din probele administrate nu rezultă săvârșirea infracțiunilor prev. și ped. de art. 246 Cod penal, art. 220 Cod penal și art. 192 Cod penal, reclamate de către persoanele vătămate și, acțiunea penală nu poate fi pusă în mișcare.
Împotriva rezoluției petenții și au formulat plângere la instanță, iar Curtea de APEL IAȘI, prin încheierea de ședință din 20 noiembrie 2007 dată în dosarul penal nr- a trimis cauza procurorului general spre a dispune conform disp. art. 278 Cod procedură penală.
Prin rezoluția nr. 1167/II/2/2007 din 12 decembrie 2007 procurorului general adjunct al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘIa respins ca nefondată plângerea.
Sub numărul - din 9 ianuarie 2008 fost înregistrată la instanță plângerea formulată de petențiiși.
Se arată faptul că procurorul general adjunct a încălcat disp. art. 278 Cod procedură penală, întrucât plângerea se impunea a fi soluționată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI. În ce privește soluția dată de procuror, petenții susțin că au fost încălcate principiile de drept public, respectiv art. 6 al CEDO, art. 1 din Protocolul adițional la Convenția Europeană a Drepturilor Omului, art. 482 din Codul civil român.
S-a solicitat admiterea plângerii, infirmarea soluției procurorului și trimiterea la parchet pentru refacerea și completarea urmăririi penale.
Verificând rezoluția atacată în baza lucrărilor și materialului din dosarul cauzei Curtea constată că plângerea este nefondată.
În ce privește cel dintâi motiv, se reține faptul că potrivit art. 278 ind. 1 alin. 1 Cod procedură penală, obiectul plângerii și al examinării de către instanță îl constituie rezoluția de neîncepere a urmăririi penale sau ordonanța și, după caz, rezoluția de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale iar nu actul (rezoluția) prin care procurorul general respinge plângerea făcută conform art. 278 Cod procedură penală împotriva unei astfel de rezoluții sau ordonanțe.
Pe de altă parte, potrivit art. 94 alin. 1 din Legea nr. 304/2004 privind organizarea judiciară, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel este ajutat de 1-2 adjuncți raportat volumului de activitate profesională.
Procurorul general adjunct este înlocuitorul procurorului general și îndeplinește în această calitate atribuțiile ce-i revin pe durata absenței sau imposibilității exercitării funcției (art. 71-73 din Regulamentul de ordine interioară a parchetelor publicat în Monitorul Oficial nr. 154/05.03.2007).
Într-o atare situație în cauză nu se constată încălcarea dispozițiilor art. 278 alin. 1 Cod procedură penală.
Nu pot fi reținute ca întemeiate nici criticile vizând încălcarea unor reguli procedurale sau principii de drept public înscrise în normele interne sau ale Convenției Europene a Drepturilor Omului.
Este de observat faptul că petenții invocă aceste texte fără a fi relevate și împrejurările concrete ale încălcărilor bănuite a exista în cadrul urmăririi penale.
În ceea ce privește fapta pentru care procurorul a efectuate acte premergătoare vizând persoana cercetată, se constată de asemenea că soluția dată este întemeiată.
Rezultă din actele dosarului că executorul judecătoresc a pus în executare hotărâri civile irevocabile cu respectarea normelor procesual civile.
El s-a deplasat în mai multe rânduri pentru executare dar de fiecare dată aceasta nu s-a putut materializa ca urmare a opoziției petenților.
În data de 21 septembrie 2006 s-a procedat la executarea parțială a titlurilor executorii fiind solicitat și sprijinul lucrătorilor de poliție.
Probele administrate în cauză nu relevă faptul că executorul judecătoresc ar fi pătruns abuziv pe proprietatea persoanelor vătămate și nici nu le-a ocupat fără drept terenul ce a constituit obiectul litigiului ce a făcut obiectul dosarului de executare nr. 166/2005.
În cauză nu există motive care să conducă la desființarea rezoluției și trimiterea cauzei la procuror în vederea începerii sau redeschiderii urmăririi penale.
Pentru considerentele expuse, plângerea formulată de petenții și se va respinge conform disp. art. 278 ind. 1 pct. 8 lit. a Cod procedură penală și se va păstra rezoluția atacată.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală, petenții vor fi obligați la plata cheltuielilor judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petenții și, domiciliați în Bârlad,-, împotriva rezoluției procurorului Parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI nr. 186/P/2007 din 13 octombrie 2007, rezoluție pe care o menține.
Obligă petenții la câte 40 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare.
Pronunțată în ședință publică, azi 28 Februarie 2008.
PREȘEDINTE, GREFIER,
Red.
Tehnored.
2 ex. 11.03.2008
Președinte:CiubotariuJudecători:Ciubotariu
