Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 313/2009. Curtea de Apel Iasi
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL IAȘI
SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR. 313
Ședința publică de la 21 mai 2009
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anton Dan
JUDECĂTOR 2: Obreja Manolache Ancuța Gabriela
Judecător - - -
Grefier -
Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Curtea de APEL IAȘI - reprezentat prin procuror
Pe rol judecarea recursului penal având ca obiect "plângere rezoluție procuror" (art. 278 ind. 1 Cod procedură penală) formulat de petenta - împotriva sentinței penale nr. 53 din 26.01.2009 pronunțată de Tribunalul Iași.
La apelul nominal lipsă părțile.
Procedura de citare a fost legal îndeplinită.
Dezbaterile asupra recursului penal de față au avut loc în ședința publică din data de 14.05.2009, susținerile și concluziile părților fiind consemnate în încheierea de ședință din acea dată, care face parte integrantă din prezenta, când, din lipsă de timp pentru deliberare, s-a amânat pronunțarea pentru azi, când,
Curtea,
Asupra recursului penal de față;
Prin sentința penală nr. 53 din 26 ianuarie 2009 a Tribunalului Iașis -a hotărât:
În temeiul dispozițiilor art. 278 indice 1 aliniatul 8 litera Cod procedură penală respinge, ca nefondată, plângerea formulată de petenta -, domiciliata în I, str. -, nr.83, împotriva soluției de neîncepere a urmăririi penale dispuse de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași, prin rezoluția nr. 84/P/2007 din 04.07.2008, menținută prin rezoluția 1159/II/2/2008 din 11.08.2008.
Menține soluția de neîncepere a urmăririi penale fața de persoanele reclamate, fiul lui și -, născut la 25.08.1970 în I, domiciliat în I, șos. -, nr.27,.539,.B,.3,.13 și, fiul lui și -, născut la 25.04.1970 în B, cu ultim domiciliu cunoscut în I,-, -.3,.11 sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu în dauna intereselor persoanelor prevăzut de art.246 penal și favorizarea infractorului prevăzuta de art.264 pen.
În temeiul dispozițiilor art. 192 aliniatul 2 Cod procedură penală obligă petenta - la plata sumei de 100 de lei către stat, cu titlul de cheltuieli judiciare avansate de acesta.
În motivarea acestei hotărâri, prima instanță a argumentat după cum urmează:
Prin rezoluția nr. 84/P/2007 din 04.07.2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, s-a dispus, în temeiul art.10 lit. f Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de intimații și, cercetați pentru săvârșirea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor și favorizarea infractorului prevăzute de art.246 și art.264 Cod penal, ca urmare a plângerii părții vătămate - care a reclamat faptul că intimații, care au calitatea de agenți ai poliției judiciare, ar fi refuzat să facă actele de constatare și cercetare a unei infracțiuni reclamate de petentă.
Împotriva acestei rezoluții, petenta a formulat plângere prim-procurorului Parchetului de pe lângă Judecătoria Iași înregistrată sub nr.1159/II/2/2008. Prin rezoluția nr.1159/II/2/2008 din 11.08.2008 prim procurorul adjunct a reținut că aspectele sesizate de petentă au făcut obiectul unei alte sesizări formulate de către petentă în anul 2005, circumscrisă cauzei 2451/P/2006 al parchetului de pe lângă Tribunalul Iași, în cadrul căruia s-a dispus neînceperea urmăririi penale, în mod corect apreciindu-se că sunt incidente dispozițiile art.10 lit. f pr.pen, dispunându-se neînceperea urmăririi penale. În ceea ce privește nemulțumirea petentei privind necomunicarea soluției nr.84/P/2007 procurorului general al parchetului de pe lângă Curtea de APEL IAȘI și Direcției Anticorupție, s-a apreciat că susținerile acesteia nu au acoperire legala, întrucât prevederile procedurale prevăd faptul că soluției se comunica părților.
Din analiza actelor și dosarului de urmărire penala reiese că dosarul nr.84/P/2007 privește plângerea formulata la data de 14.02.2007, plângere prin care petenta - a solicitat efectuarea de cercetări fața de agenții de poliție și sub aspectul săvârșirii infracțiunii de abuz în serviciu și favorizarea infractorului, constând în aceea că în anul 2004, în exercitarea atribuțiilor de serviciu, aceștia nu au vrut să întocmească procesul verbal de constatare a furtului și distrugerilor, iar în urma faptei lui, care la data de 07.05.2004 a lovit-o cu o de fier și a tâlhărit-o, aceeași agenți de poliție l-au ajutat pe inculpat și nu l-au cercetat, nu au chemat de urgența la fața locului criminaliștii.
Din decizia penala nr.424/23.06.2005 a Curții de APEL IAȘI reiese că soluția de neîncepere a urmări penale, data de Parchetul de pe lângă Tribunalul Iași în dosar 946/P/2004 din data de 10.11.2004, privind pe făptuitorul, pentru infracțiunile de tâlhărie și tentativa de omor, a fost menținută de instanțele judecătorești.
Petenta a reclamat aceleași aspecte în anul 2005, plângerea fiind înregistrata sub număr inițial 4866/P/2005. Din conținutul rezoluției nr. 2451/P/2006 din data de 04.06.2007 reiese că petenta - a formulat plângere împotriva agenților de poliție și, întrucât în cursul anului 2004, aceștia i-au adresat cuvinte jignitoare, iar în anul 2004, după ce a fost lovita de, care a fost cercetat pentru tentativa de omor, cei doi au refuzat să întocmească procesul-verbal de constatare a distrugerilor, nu au efectuat cercetări la fața locului, au intervenit pe lângă medici pentru ca partea vătămată să nu fie internată în spital și i-au convins pe martori să facă declarații mincinoase. Prin rezoluția nr. 2451/P/2006 din data de 04.06.2007 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Iașis -a dispus neînceperea urmăririi penale fața de făptuitorii și pentru comiterea infracțiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prev. și ped. de art.246 pen și purtare abuziva prev. și ped. de art.250 alin.2 penal.
În consecința, având în vedere că faptele reclamate de petenta au mai fost cercetate în dosar 2451/P/2006, soluția de neîncepere a urmăririi penale pentru infracțiunile de abuz în serviciu în dauna intereselor persoanelor prev. de art.246 penl și favorizarea infractorului prevăzuta de art.264 penal în temeiul art.228 al.6/Cod procedură penală raportat la art.10 lit. Cod procedură penală este legală și temeinică. Instanța reține că faptele sesizate în materialitatea lor privesc același aspecte reclamate și în cursul anului 2004, chiar dacă se pretinde în prezent cercetarea făptuitorilor și sub aspectul infracțiunii de favorizare a infractorului, prev. de art.246 pen. Or, sesizarea organului de urmărire penala privește fapta, în materialitatea sa, nu încadrarea juridică a acesteia, atribuție ce intră exclusiv în competența organelor judiciare.
Având în vedere că la momentul luării rezoluției nr. 2451/P/2006 din data de 04.06.2007, procedura prevăzută de art.278 indice 1 Cod procedură penală și urm. era în vigoare, iar în cauza nu s-a făcut dovada că petenta ar fi urmat căile procesual legale pentru a contesta în termen soluția de neîncepere a urmării penale dispusă, în prezent nu se mai poate proceda la cercetare penală a acelorași făptuitori, pentru același fapte reclamate.
Petenta - a formulat recurs împotriva acestei sentințe, criticând- ca fiind nelegală și netemeinică fiind nemulțumită că plângerea i-a fost respinsă, solicitând admiterea recursului, desființarea sentinței și trimiterea cauzei la Parchet cu motivarea principală ca inițial în plângere s-a reclamat și infracțiunea de "favorizarea infractorului" și nu s-au făcut cercetări pentru această faptă.
Examinând sentința atacată, prin prisma motivelor invocate și având în vedere actele și lucrările dosarului, Curtea constată că recursul este nefondat din următoarele motive:
Așa cum corect a reținut și instanța de fond,faptele reclamate de petentă au fost examinate în dosarul nr. 2451/P/2006, când a fost dată o soluție de neîncepere a urmăririi penale și această rezoluție nu a fost contestată.
În atare situație nu se mai poate efectua o nouă cercetare penală a acelorași făptuitori și pentru aceleași fapte reclamate.
Și instanța de recurs constată că faptele reclamate privesc aceleași aspecte reclamate și în cursul anului 2004, chiar dacă în prezent se pretinde cercetarea persoanelor reclamate și sub aspectul infracțiunii de "favorizarea infractorului".
După cum bine este știut sesizarea organului de cercetare penală se face cu privire la faptă sau fapte și cu privire la încadrarea juridică a acestor fapte, care este atributul organelor judiciare.
Așadar, organele judiciare au cercetat odată persoanele reclamate cu privire la aceleași fapte și au dat o soluție.
Dacă s- mai procedat la o nouă cercetare penală pentru aceleași persoane și pentru aceleași fapte s-a încălcat principiul " bis in " (nu de două ori pentru aceeași vină).
Concluzionând, prima instanță a sesizat corect că faptele reclamate au mai făcut obiectul unor examinări de către organele de cercetare penală și a dat o soluție, iar petenta încearcă să crediteze ideea că această nouă reclamație privește alte fapte penale.
Nu se impune casarea sentinței instanței de fond pe considerentele reținute mai sus.
În atare situație, sentința instanței de fond este temeinică și legală, iar recursul petentei urmează să fie respins conform art. 385 ind. 15 pct. 1 lit. b din Codul d e procedură penală.
Văzând și dispozițiile art. 192 alin. 2 Cod procedură penală;
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
Respinge, ca nefondat, recursul declarat de petenta - împotriva sentinței penale nr. 53/26.01.2009 pronunțate de Tribunalul Iași.
În baza art. 192 alin. 2 Cod procedură penală obligă petenta la 70 lei cheltuieli judiciare către stat.
Definitivă.
Pronunțată în ședință publică azi, 21.05.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
- - - - - - -
-
Red.
Tehnored.
02 ex.
25.05.2009
Tribunalul Iași
Jud. -
Președinte:Anton DanJudecători:Anton Dan, Obreja Manolache Ancuța Gabriela
