Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 326/2009. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.326/R/2009
Ședința publică din 2 iulie 2009
PREȘEDINTE: Rus Claudia JUDECĂTOR 2: Condrovici Adela
JUDECĂTOR 3: Popovici Corina
Judecător: - -
Grefier: - -
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de petenta recurentă prin mandatar, împotriva sentinței penale nr.143/P din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, în contradictoriu cu intimații,. în comuna, sat, nr.114, județul S M și,. în, nr.228, județul S M, având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului, potrivit prevederilor art.278/1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
MINISTERUL PUBLICa fost reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Oradea.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, curtea acordă cuvântul în susținerea recursului.
Procurorul pune concluzii de respingere a recursului ca nefondat, menținerea hotărârii atacate ca legală și temeinică, apreciind că faptele reclamate nu au fost confirmate de actele premergătoare efectuate în cauză.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin sentința penală nr.143/P din 19 mai 2009, pronunțată în dosar nr-, în baza arat.278 indice 1 alin.8 litera a Cod procedură penală, a fost respinsă ca nefondată plângerea formulată de petentul domiciliat în B M, str.-, bloc 5,.20, împotriva rezoluției de neînceperea urmăririi penale din 19 martie 2009 pronunțată în dosar nr.560/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare privind pe numiții și cât și a rezoluției prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare nr.141/II/2/3 aprilie 2009.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, a obligat petentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat.
În baza art.193 Cod procedură penală, a obligat petentul să achite intimaților și suma de 1000 lei cheltuieli judiciare.
Prin plângerea înregistrată sub dosar cu nr.de mai sus, petentul în calitate de mandatar al numitei, a formulat plângere împotriva rezoluției procurorului din 19 martie 2009 dată în dosar nr.560/P/2008 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, prin care s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții și pentru infracțiunea de tortură prev. și ped. de art.267 indice 1 Cod penal și a rezoluției prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, nr.141/II/2/ 3 aprilie 2009 prin care i-a fost respinsă plângerea formulată împotriva acestei rezoluții apreciind că sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii de tortură psihică.
Examinând actele și lucrările de la dosar, Tribunalul a reținut în fapt următoarele:
Prin plângerea adresată Parchetului de pe lângă Judecătoria Carei numitul, în calitate de mandatar al mamei sale, a formulat plângere penală împotriva numiților și, care în calitate de actual și respectiv fost primar al Comisiei de Aplicarea a Legii Fondului Funciar au comis mai multe infracțiuni, respectiv abuz în serviciu - art.246 Cod penal, abuz în serviciu prin îngrădirea unor drepturi - art.247 Cod penal, abuz în serviciu contra intereselor publice - art.248 Cod penal, fals intelectual - art.289 Cod penal, fals în înscrisuri sub semnătură privată - art.290 Cod penal, uz de fals - art.291 Cod penal și tortură - art.267 indice 1 Cod penal.
Prin ordonanța din 18 noiembrie 2008 procurorul de la Parchetul de pe lângă Judecătoria Careia confirmat propunerea de neînceperea urmăririi penale față de cei doi pentru faptele care au făcut obiectul cercetării, mai puțin pentru tortură, faptă pentru care s-a disjuns cauza și s-a declinat competența de soluționare în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare.
În urma cercetărilor efectuate, prin rezoluția procurorului din 19 martie 2009 din dosar nr.560/P/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de și pentru infracțiunea de tortură prev. de art.267 indice 1 Cod penal întrucât fapta nu există.
În motivarea rezoluției se arată de procuror că, în urma audierii petentului căruia i s-a cerut să precizeze în ce constau faptele de tortură psihică și fizică exercitate împotriva mamei sale de către persoanele reclamate, cât și din declarația olografă a acestuia, rezultă că "tortura psihică" la care a fost supusă mama sa a avut loc în 1991 când aceasta a depus cererea la Comisia comunală pentru reconstituirea dreptului de proprietate și punerea în posesie pe suprafața de 3,24 ha arătând și vecinătățile pentru fiecare parcelă, iar a doua faptă de tortură psihică a avut loc după 6 ani de așteptare pentru clarificarea situației, fiind nevoită să se adreseze instanței ( filele 19-30 din dosar ).
De asemenea, petentul indică în plângere 12 acte de "tortură psihică" făcând de fapt referire la răspunsurile primite de la Comisia de aplicarea Legii Fondului Funciar sau hotărârile pronunțate de instanță.
Din declarația numitului care inițial a avut calitate de membru, apoi de președinte al Comisiei de Aplicarea Legii Fondului Funciar rezultă că nu a cauzat suferințe psihice sau fizice asupra mamei petentului și nu a exercitat presiuni pentru a-l intimida, că raportat la faptul că petentul a revendicat un teren care fusese atribuit vechiului proprietar, i s-a atribuit teren pe un alt amplasament, iar fost președinte al Comisiei de aplicarea Legii Fondului Funciar în perioada 2000-2004 arată că punerea în posesie s-a făcut în conformitate cu prevederile legale și el personal nu a exercitat nici un fel de presiuni asupra petentului.
Apreciind că fapta de tortură nu există, procurorul a confirmat în cauză propunerea de neînceperea urmăririi penale.
Împotriva acestei rezoluții petentul a formulat plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare care, prin rezoluția din 3 aprilie 2009, respins-o ca neîntemeiată, întrucât din cercetările efectuate nu rezultă că față de numita, vreuna din persoanele reclamate ar fi provocat acesteia dureri sau suferințe puternice fizice sau psihice.
Împotriva acestor rezoluții a formulat plângere petentul considerând soluția nelegală, nu au fost analizate cu profunzime probele depuse la dosar, textul de lege definește infracțiunea de tortură psihică fără a stabili limitele până la care este sau nu vorba de tortură psihică, considerând că prin plângerea sa și declarația dată a arătat punctual prin cele 12 puncte formulate fapta comisă și probele prin care dovedește săvârșirea faptei de tortură asupra mamei sale în vârstă de 82 ani, în concluzie considerând că s-a adus o vătămare intereselor legitime ale familiei sale, psihică și morală, probele de la dosar o confirmă, solicită daune materiale și cheltuieli de judecată.
Infracțiunea de tortură are ca obiect juridic special relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției, cât și încălcarea altor relații sociale referitoare la drepturile omului, relații care constituie obiectul juridic secundar al acestei infracțiuni.
infracțiunii este unul calificat-numai un agent al autorității publice sau o altă persoană care acționează oficial ori la instigare sau cu consimțământul unei asemenea persoane.
Sub aspectul laturii obiective infracțiunea se realizează printr-o faptă care cauzează o durere sau suferințe puternice, iar sub aspectul laturii subiective fapta se comite cu intenție incluzând și un scop sau motiv special, respectiv de a obține de la persoana respectivă sau de la o terță persoană informații sau mărturisiri, de aop edepsi, pentru un act pe care aceasta sau o terță persoană le-au comis ori este bănuită că l-a comis, de aoi ntimida sau de a face presiuni asupra ei ori de a intimida sau de a face presiuni asupra unei terțe persoane.
Ori, din plângerile formulate de, în calitate de mandatar al mamei sale rezultă că primul act de tortură ar fi avut loc în 1991, al doilea după 6 ani iar celelalte 12 acte de tortură la care face referire sunt răspunsuri primite de la Comisia de Aplicare a Legii Fondului Funciar sau hotărâri pronunțate, nu s-a dovedit prin nici un act că mama sa a fost supusă unor suferințe sau dureri puternice, nemulțumirea petentului rezidă din modalitatea în care a fost soluționată cererea mamei sale cu privire la reconstituirea dreptului de proprietate și punerea în posesie asupra terenului.
Raportat la cele de mai sus, Tribunalul a apreciat că în mod corect procurorul a confirmat propunerea de neînceperea urmăririi penale față de și, din probele de la dosar nerezultând că cei doi au comis infracțiunea de tortură, considerente pentru care, în baza art.278 indice 1 alin.8 litera a Cod procedură penală, a fost respinsă plângerea.
În baza art.192 alin.2 Cod procedură penală, a obligat petentul la 100 lei cheltuieli judiciare către stat, iar în baza art.193 Cod procedură penală, a obligat petentul să achite intimaților și suma de 1.000 lei cheltuieli judiciare reprezentând onorariu de avocat conform delegației nr.25/2009.
Împotriva acestei hotărâri, în termen legal, a declarat recurs petenta, pin mandatar, solicitând prin motivele scrise admiterea recursului, modificarea hotărârii atacate în sensul admiterii plângerii formulate și a se dispune efectuarea de cercetări penale în cauză.
Verificând recursul declarat în cauză prin prisma motivelor invocate și a celor care, potrivit legii se verifică din oficiu, instanța constată că acesta este nefondat, urmând a fi respins în consecință.
În mod temeinic și legal prima instanță a respins ca nefondată plângerea formulată de petentă împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 19 martie 2009 pronunțată în dosar nr.560/p/2008 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare privind pe numiții și, cât și a rezoluției prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Satu Mare nr.141/II/2/3.04.2009.
Astfel, corect s-a reținut de instanța de fond că infracțiunea de tortură are ca obiect juridic special relațiile sociale referitoare la înfăptuirea justiției, cât și încălcarea altor relații sociale referitoare la drepturile omului, relații ce constituie obiectul juridic secundar al acestei infracțiuni.
activ al acestei infracțiuni este unul calificat, numai un agent al autorității publice sau o altă persoană care acționează oficial ori la instigarea sau cu consimțământul unei asemenea persoane.
Sub aspectul laturii obiective infracțiunea se realizează printr-o faptă car cauzează o durere sau suferințe puternice, iar sub aspectul laturii subiective fapte se comite cu intenție, cu scopul de a obține de la acea persoană sau de la o terță persoană, informații sau mărturisi, de aop edepsi, de aoi ntimida sau a face presiuni asupra ei sau a unor terțe persoane.
Din plângerea formulată de petentă, prin mandatar, rezultă că aceasta a formulat plângere împotriva fostului și actualului primar și implicit președinte al Comisiei de Aplicare a Legii Fondului Funciar, susținând că primul act de tortură ar fi avut loc în 1991, al 2-lea după 6 ani, iar celelalte 12 act de tortură se referă la răspunsurile primite de la Comisia de Aplicare a Legii Fondului Funciar sau hotărârile pronunțate. Se constată, că nu s-a dovedit prin nici un act că mama mandatarului, respectiv petenta ( în vârstă de 82 ani ) ar fi fost suspusă unor suferințe sau dureri puternice. Mai mult, se constată că de fapt, mulțumirea petentei, rezultă din modul în care i-au fost soluționate cererile privind reconstituirea dreptului de proprietate și punerea în posesie asupra terenului.
În consecință, cum în mod vădit, în cauză fapta reclamată nu există, Curtea în baza art.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală, va respinge ca nefondat recursul penal declarat de petenta prin mandatar împotriva sentinței penale nr.143 din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o va menține în întregime.
Fiind în culpă procesuală, va obliga pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza ar.385/15 pct.1 lit.b Cod procedură penală,
RESPINGE ca nefondat recursul penal declarat de petenta prin mandatar împotriva sentinței penale nr.143/P din 19 mai 2009 pronunțată de Tribunalul Satu Mare, pe care o menține în întregime.
Obligă pe recurent să plătească statului suma de 100 lei, cheltuieli judiciare în recurs.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședință publică, azi 2.07.2009.
PREȘEDINTE, JUDECĂTOR, JUDECĂTOR, GREFIER,
în concediu de odihnă în concediu de odihnă
semnează președintele semnează președintele
completului jud. completului jud.
decizie - jud.- -
În concept - 10.07.2009
Judecător fond -
- - -
2 ex./13.07.2009
Președinte:Rus ClaudiaJudecători:Rus Claudia, Condrovici Adela, Popovici Corina
