Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 45/2009. Curtea de Apel Pitesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PITEȘTI
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI ȘI DE FAMILIE
DOSAR NR- SENTINȚA PENALĂ NR.45/
Ședința publică din 05 Mai 2009
Curtea compusă din:
Președinte: dr.G --vicepreședinte instanță
Grefier: - -
Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești reprezentat prin:
Procuror -
S-a luat în examinare, pentru soluționare, plângerea penală formulată de petentul, domiciliat în D,-, județul V, împotriva rezoluției din 16 februarie 2009, emisă de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, în dosarul nr. 307/P/2008.
S-a procedat la înregistrarea ședinței de judecată potrivit art. 304 al. 1 Cod procedură penală.
La apelul nominal, făcut în ședința publică, au lipsit părțile.
Procedura, legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, procurorul precizează că nu mai are de formulat cereri prealabile.
Nemaifiind cereri prealabile, curtea, constată procesul în stare de judecată și acordă cuvântul.
Procurorul pune concluzii de respingere a plângerii, menținerea rezoluției procurorului ca legală și temeinică, nu sunt indicii că în cauză s-a comis infracțiunea pentru care petiționarul a formulat plângere.
CURTEA
Asupra plângerii penale formulate;
Din examinarea actelor dosarului, constată:
Petiționarul din municipiul, a formulat plângere penală împotriva notarului public, cu sediul biroului notarial în municipiul D, motivat de faptul că a săvârșit infracțiunile prevăzute de art.246, art.289 și art.194 Cod penal, cu ocazia autentificării certificatelor de moștenitor nr.387/2004 și, respectiv 390/2004, încălcându-și atribuțiile de serviciu, în sensul înserării în cuprinsul acestor acte a unor date false; tot astfel, susține că în perioada în care era judecător a încercat să-l determine să-i vândă locuința sa.
Plângerea a făcut obiectul dosarului nr.307/P/2008 al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Pitești, iar prin rezoluția din 16 februarie 2009 s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru infracțiunile reclamate, reținându-se că în sarcina notarului public nu se poate reține săvârșirea vreunei infracțiuni.
Sub acest aspect, parchetul a reținut că notarul public a autentificat certificatul de moștenitor nr.387/2004, în care a atestat că de pe urma defunctului, decedat la 6 august 2000, au rămas bunuri mobile și imobile constituite în masa succesorală iar în actul respectiv au fost trecuți moștenitorii defunctului, pe baza înscrisurilor atașate, a declarațiilor părților și a unui martor. De asemenea, s-a reținut că la data de 7 decembrie 2004, notarul public a întocmit certificatul suplimentar de moștenitor nr.390/2004, pentru același defunct, în care a menționat în masa succesorală și alte bunuri imobile rămase de pe urma defunctului, înscrieri făcute pe baza declarațiilor moștenitorilor și a actelor prezentate.
Impotriva rezoluției petiționarul a formulat plângere, potrivit art.278 Cod pr.penală, la procurorul general de pe lângă Curtea de Apel Pitești, iar prin rezoluția nr.167/II/2 din 12 martie 2009, aceasta a fost respinsă ca neîntemeiată.
Rezoluția procurorului a fost atacată la instanță de petiționarul, susținând, ca și anterior, că notarul public și-a încălcat atribuțiile de serviciu cu ocazia autentificării celor două certificate de moștenitor iar, în plus, în perioada în care era judecător la Judecătoria Drăgășani, l-a șantajat, pentru a-i vinde casa
Verificând rezoluția atacată, pe baza lucrărilor și a materialului din dosarul cauzei, în sensul dispozițiilor art.278/1 alin.7 din Codul d pr.penală, se constată că rezoluțiile date sunt legale și temeinice iar plângerea neîntemeiată, urmând a fi respinsă ca atare.
Notarul public, cu sediul Biroului notarial în municipiul D, a autentificat, într-adevăr, certificatele de moștenitor nr.387/2004 și 390/2004, în care a atestat deschiderea succesiunii defunctului,masa succesorală și moștenitorii rămași de pe urma acestuia. făcute în cele două acte au avut la bază declarațiile moștenitorilor, actele prezentate de aceștia precum și declarația martorului care a confirmat susținerile părților (21-39).
Prin urmare, notarului public nu i se poate imputa săvârșirea vreunei infracțiuni cu ocazia autentificării celor două acte notariale, atât timp cât au fost respectate dispozițiile legale pertinente în materie, respectiv art.99 și 100 din Legea nr.36/1995, privind activitatea notarială.
In ceea ce privește infracțiunea de șantaj prevăzută de art.194 Cod penal, se constată că nu s-a făcut nici o dovadă că în perioada în care era judecător la Judecătoria Drăgășanil -ar fi constrâns prin violență sau amenințare, astfel cum prevede textul, spre a dobândi în mod injust un folos pentru sine sau pentru altul, respectiv casa proprietatea petiționarului.
In concluziile, constatându-se că rezoluția atacată a fost dată pe baza probelor administrate în cauză și că notarului public nu-i poate fi imputată nici una dintre infracțiunile reclamate, se va respinge ca neîntemeiată plângerea în raport de dispozițiile art.278/1 alin.8 lit.a Cod pr.penală.
Pe cale de consecință, va fi obligat petiționarul la cheltuieli judiciare către stat, în temeiul dispozițiilor art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE
Respinge ca nefondată plângerea formulată de petiționarul, domiciliat în municipiul D,-, județul V, împotriva rezoluției din 16 februarie 2009, dată în dosarul nr.307/P/2008 de Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Pitești, intimat fiind notarul public, cu sediul biroului notarial în municipiul
Obligă pe petiționar la 25 lei cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs în termen de 10 zile.
Pronunțată în ședință publică, astăzi 5 mai 2009, la Curtea de Apel Pitești - Secția penală și pentru cauze cu minori și de familie.
PREȘEDINTE,
dr.G -
Grefier,
Red.gh.-
Tehnored.
Ex.2
18 mai 2009
Președinte:Gheorghe DiaconuJudecători:Gheorghe Diaconu
