Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 497/2008. Curtea de Apel Oradea
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL ORADEA
SECȚIA PENALĂ ȘI PENTRU CAUZE CU MINORI
Dosar nr-
DECIZIA PENALĂ NR.497/R/2008
Ședința publică din 25 septembrie 2008
PREȘEDINTE: Sotoc Daniela judecător
JUDECĂTOR 2: Crișan Marinela vicepreședintele instanței
JUDECĂTOR 3: Condrovici Adela
Procuror: - -
Grefier:
Desfășurarea ședinței de judecată s-a înregistrat cu mijloace tehnice audio potrivit prevederilor art.304 alin.1 din Codul d e procedură penală.
S-a luat în examinare recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE și de petentul recurent, domiciliat în,-, județul S M, împotriva sentinței penale nr.263/P din 1 iulie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE în dosarul penal nr.3365/R/83/2007, având ca obiect plângere împotriva actelor procurorului, potrivit prevederilor art.278/1 Cod procedură penală.
La apelul nominal făcut în cauză au lipsit părțile.
Procedura de citare este legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei, în sensul celor de mai sus, după care:
Nefiind alte cereri sau chestiuni prealabile, curtea acordă cuvântul asupra recursurilor.
Procurorul susține recursul solicitând admiterea acestuia, casarea hotărârii atacate ca nelegală și trimiterea cauzei la instanța de fond pentru a se pronunța pe fond asupra plângerii petentului.
CURTEA DE APEL
DELIBERÂND:
Asupra recursului penal de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la instanță sub dosar cu nr. de mai sus, petentul a solicitat desființarea rezoluției din 9 iulie 2007 dată în dosar nr.87/P/1992 de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE și trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, fiind necesara audierea martorilor iar daca instanța apreciază că sunt suficiente probe, solicită admiterea plângerii și reținerea cauzei spre judecare.
În motivarea plângerii se arată că, prim procurorul adjunct a reținut eronat faptul că rezoluția din 14.05.2007 a fost comunicată părților la 14.05.2007, că petentul formulând plângerea împotriva soluției din data de 27.06.2007 - a formulat plângere cu mult după expirarea termenului de 20 de zile și a respins plângerea ca tardiv introdusă.
La data de 12.01.2007 s-a redeschis urmărirea penală împotriva învinuiților și în dosar nr.87/P/1992 al Tribunalului Satu Mare în urma intervenției Parchetului General, iar la data de 14.05.2007 procurorul criminalist de la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MAREa dat o rezoluție eronată.
Petentul susține că rezoluția din 14.05.2007 i-a fost comunicată la 08.06.2008 și a depus plângere împotriva acestei rezoluții la 26.06.2007.
Față de aceste susțineri, afirmă petentul, greșit a fost respinsă ca tardiv formulată plângerea de prim procurorul adjunct - prin rezoluția din 15.07.2007, adresa de comunicare fiind semnată de prim procurorul Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE.
Raportat la cele expuse, a solicitat admiterea plângerii, desființarea rezoluției din 09.07.2007 și trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE pentru a se pronunța pe fond asupra aspectelor invocate în plângerea depusă la 26.06.2007 împotriva soluției din 14.05.2007.
Se anexează la plângere dovada de comunicare a rezoluției din 14.05.2007 dată în dosar nr.87/P/1992, recomandata 33112 având ștampila poștei din - 08.06.2007, deci data comunicării este această dată, dovada de comunicare a rezoluției din 09.07.2007- rezoluție dată în dosar nr.251/VIII/1/2007 de prim procurorul adjunct în soluționarea plângerii împotriva rezoluției din 14.05.2007.
Prin sentința penală nr.621/18.12.2007 pronunțată în dosar nr-, TRIBUNALUL SATU MAREa admis plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției din 09.07.2007 dată de prim-procurorul adjunct al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE în dosar nr.251/VIII/I/2007, prin care s-a soluționat plângerea formulată de petent împotriva rezoluției din 14.05.2007 dată în dosar nr.87/P/1992, pe care a desființat-o și a trimis cauza primului-procuror al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE spre competentă soluționare a plângerii formulate împotriva rezoluției din 14.09.2007.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, a formulat recurs, înregistrat la Curtea de APEL ORADEA sub dosar nr.-, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, solicitând admiterea lui, casarea hotărârii și rejudecând cauza, să se dispună respingerea plângerii petentului ca fiind tardiv introdusă și menținerea rezoluțiilor procurorului.
Prin decizia penală nr.139/R/13.03.2008, Curtea de APEL ORADEA, în baza art.385/15 pct.2 lit.c Cod procedură penală, a admis recursul declarat împotriva sentinței penale nr.621/18.12.2007 pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE, a casat sentința și a dispus rejudecarea cauzei de către aceeași instanță.
Analizând actele și lucrările dosarului, tribunalul a reținut în fapt următoarele:
Prin rezoluția din 14.05.2007 dată în dosar nr.87/P/1992 de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MAREs -a dispus scoaterea de sub urmărire penală a numiților și pentru infracțiunea de omor calificat, prev. de art.174, 175 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal și neînceperea urmăririi penale față de numitul pentru infracțiunea de omor calificat, prev. de art.174, 175 lit.i Cod penal cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.
Pentru a dispune în acest sens, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MAREa constatat că prin rezoluția din data de 25.11.1992 a Procuraturii Județene S M, în temeiul art.228 alin.4 raportat la art.10 lit.e și c raportat la art.44 Cod penal, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numiții și, întrucât din probele administrate a rezultat că aceștia au acționat în limitele legitimei apărări. Totodată, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de numitul, întrucât fapta nu a fost săvârșită de acesta.
Prin Ordonanța din data de 12.01.2007 a Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MAREs -a dispus respingerea plângerii depusă de petenții, și, ca tardivă, infirmarea rezoluției din data de 25.11.1992 din oficiu, redeschiderea urmăririi penale și reluarea ei, urmând a fi verificate toate aspectele invocate de către petenți.
Prin rezoluția infirmată s-a reținut următoarea stare de fapt:
În ziua de 30.04.1992, proprietarii de oi din comuna, jud.S M, au organizat " ", în cadrul căreia se stabilește cota de lapte în funcție de numărul oilor fiecărui proprietar. La sâmbră participă toți proprietarii oilor împreună cu familia și invitați. Întâlnirea se transformă într-o câmpenească, unde se consumă cantități mari de băuturi alcoolice.
Întrucât în comuna există un număr M de oi, în anul 1992 au fost organizate două sâmbre. Una la stâna din locul numit "", iar alta la circa 3 km.de aceasta, în locul numit "", într-o regiune deluroasă.
În toiul petrecerii, în jurul orelor 16,00, paznicul de câmp, aflat sub influența băuturilor alcoolice, s-a deplasat de la sâmbra din la aceea din, fără nici un motiv a dus turma de oi în direcția sâmbra.
Proprietarii oilor din sâmbra, aflând de la doi copii care păzeau oile că paznicul le-a luat oile după ce a luat de la ei bâtele și i-a lovit cu piciorul în fund, au pornit în căutarea turmei. Necunoscând motivul pentru care paznicul a luat turma de oi, niciunul dintre proprietarii oilor de la nu au pornit cu intenția de a face scandal.
Ajuns cu turma de oi pe dealul, paznicul a dus oile în preajma staulului de acolo, creând posibilitatea amestecării acestora. Despre aducerea turmei, paznicul nu a spus proprietarilor de la sâmbra din, motiv pentru care, apariția proprietarilor din sâmbra, a creat, mai ales în rândul femeilor care au început să strige "Vin pe bătaie", obicei care se produce frecvent, fără motive, cu ocazia diferitelor petreceri.
Terenul din apropierea sâmbrei, fiind deluros a făcut ca venirea celor din să fie observată abia când ei au ajuns în vârful unei coline, situată la circa 100 de oi. Printre primii veniți au fost învinuiții și și făptuitorul.
Primul care a reacționat fără motiv, în mod violent la apariția lor a fost victima, care aflându-se în stare de ebrietate a scos un cuțit și s-a repezit în întâmpinarea lor. Învinuitul, care venea mai în față cu circa 30. coborând culmea, a fost primul întâlnit de către victimă. În momentul în care a ajuns în fața lui, o parte din cei veniți din s-au oprit în vârful colinei. Printre aceștia se afla și învinuitul, verișor primar cu victima. În ceea ce-l privește pe fiul lui, numitul, acesta a venit dintr-o poziție laterală, oprindu-se lângă gardul sâmbrei din, unde a discutat liniștit cu martorul, participant la sâmbra de acolo.
Potrivit declarațiilor martorilor, în majoritatea lor participanți la sâmbra din, aflați în anturajul victimei, actele de agresiune s-au desfășurat în felul următor:
În momentul în care victima s-a ridicat de jos, unde până atunci consumase Ť. în anturajul viceprimarului comunei, a pornit în fugă în direcția primului venit, învinuitul. La scurt timp și ceilalți participanți de la sâmbra din s-au ridicat de jos, iar unii dintre ei au început să se înarmeze cu pietre și bâte.
Văzând că sunt întâmpinați cu violență, proprietarii de oi veniți din s-au oprit în vârful colinei.
Când victima a ajuns în fața învinuitului, l-a atacat pe acesta cu cuțitul. Învinuitul, fiind surprins, deși era înarmat cu o ciobănească și îi era în putință să riposteze, a încercat să evite scandalul și ferindu-se de primele lovituri de cuțit, retrăgându-se înspre vârful colinei, s-a împiedicat și a căzut pe spate. Și în această situație, victima a încercat din nou să lovească cu cuțitul, însă învinuitul, prin rostogolire, din fața victimei, a reușit să se ferească și să se ridice, după care a luat-o la fugă înspre vârful colinei. Pe tot acest parcurs de circa 30 metri, învinuitul a fost urmărit îndeaproape de victimă, care fugind a încercat să lovească cu cuțitul din spate.
În momentul în care învinuitul a ajuns în vârful colinei, s-a retras în spatele cumnatului său, învinuitul, convins fiind că victima, verișor primar cu acesta, va înceta agresiunea. Învinuitul văzând că verișorul său, victima îl atacă cu cuțitul pe cumnatul său, a strigat de mai multe ori "nu da vere", în auzul tuturor martorilor. Datorită stării avansate de ebrietate și a furiei dezlănțuite, victima nu a înțeles ci, dimpotrivă, avându-l de acum în față pe învinuitul, care pe lângă că îi este rudenie, se afla cu el în relații bune, l-a atacat cu cuțitul pe acesta. Surprins de atac, învinuitul, în timp ce striga "nu da vere", a reușit să evite primele două lovituri de cuțit, retrăgându-se. La a treia lovitură de cuțit, pe care, de asemenea, a reușit să o evite, văzându-și viața în pericol, învinuitul, având asupra sa o, a ripostat, aplicându-i victimei 2-3 lovituri cu aceasta în partea superioară a capului.
Concomitent, potrivit declarațiilor unor martori și învinuitul a aplicat o lovitură cu bâta. Acesta recunoaște doar faptul că văzându-și cumnatul în pericol, a ridicat bâta, dar nu a lovit, deoarece victima a căzut la pământ urmare loviturilor aplicate de verișorul acesteia, învinuitul.
După căderea victimei la pământ, scandalul a luat sfârșit.
Victima a fost transportată la Spitalul de Urgență din B M, unde în urma unei intervenții chirurgicale a decedat în ziua de 01.05.1992. Potrivit raportului de autopsie, moartea acesteia s-a datorat unui traumatism cranio-cerebral acut cu fractură craniană.
Plângerea împotriva soluției de netrimitere în judecată a fost depusă de - fratele victimei, - mama victimei și - fiica victimei, prin, fiind înregistrată la data de 08.01.2007, la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE.
La data de 14.02.2007, și au fost audiați la parchet, declarând că, din anul 1992 și până în prezent nu au mai depus plângere împotriva soluției de netrimitere în judecată, precizând că, între timp, au mai aflat și alte aspecte în legătură cu moartea fratelui său,.
și au solicitat audierea martorilor, zis "", zis "", soția acestuia, soția acestuia, G,.
au fost audiați la parchet, cu excepția numiților zis "" și G, zis "", care sunt plecați la lucru în Franța. Totodată, nu a putut fi audiată martora, care potrivit celor declarate de soțul său, martorul, avea piciorul rupt, are vârsta de 66 ani și era netransportabilă.
Martorii audiați nu au prezentat elemente noi de natură a duce la schimbarea stării de fapt reținută prin rezoluția de neîncepere a urmăririi penale din data de 25.11.1992, unii martori, datorită trecerii a 15 ani, nu și-au mai adus aminte de agresiunea suferită de sau au redat cu inexactitate derularea evenimentelor din 1992.
În data de 26.03.2007 s-a dispus începerea urmăririi penale față de numiții și, pentru infracțiunea de omor calificat, prev.de art.174, 175 lit.i Cod penal, cu aplicarea art.75 lit.a Cod penal.
În data de 18.04.2007, aceștia au fost audiați în calitate de învinuiți. Astfel, învinuitul nu a recunoscut că l-a lovit pe, cu toate că ar fi putut să o facă în timp ce era amenințat cu cuțitul de acesta și a arătat că singurul care a lovit victima a fost învinuitul.
Învinuitul a recunoscut că i-a aplicat victimei 2-3 lovituri cu o în condițiile în care aceasta încercase de mai multe ori să-l lovească cu cuțitul, atât pe el, cât și pe învinuitul, iar înspre locul incidentului veneau 20-30 persoane din grupul victimei, înarmați cu bâte.
Făptuitorul nu a participat în nici un fel la agresiune, în prezent acesta fiind decedat.
Au fost citate la Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, soția victimei, numita și fiica victimei, numita, dar, acestea au refuzat primirea citației, citația fiind afișată.
Ulterior audierii numitului, fratele victimei, în data de 21.02.2007, acesta și numitul, au solicitat ca declarațiile martorilor ce sunt ascultați în cauză să fie luate în prezența avocatului părții vătămate, cererea ce a fost respinsă prin ordonanța din data de 22.02.2007.
Potrivit art.173 alin.1 Cod procedură penală "apărătorul părții vătămate, al părții civile și al părții responsabile civilmente, are dreptul să asiste la efectuarea oricărui act de urmărire penală care implică audierea sau prezența părții căreia îi asigură apărarea și poate formula cereri și depune memorii".
Față de cele de mai sus, Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MAREa concluzionat că, fapta învinuiților și de a-i aplica împreună victimei în data de 30.02.1994, 2-3 lovituri cu bâtele, în timp ce erau atacați de acesta cu un cuțit, a fost săvârșită în stare de legitimă apărare.
Raportat și la faptul că numitul a decedat în anul 1995, în baza art.249 Cod procedură penală, art.11 pct.1 lit.b Cod procedură penală, raportat la art.10 lit.e Cod penal și art.44 Cod penal, precum și art.228 alin.4 Cod procedură penală raportat la art.10 lit.g teza a III-a Cod penal s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de acesta.
Împotriva acestei rezoluții a formulat plângere petentul, solicitând completarea probatoriului, infirmarea rezoluției și punerea în mișcare a acțiunii penale și arestarea făptuitorilor.
Prin rezoluția din 09.07.2007 dată în dosar nr.251/VIII/1/2007 al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, prim-procurorul adjunct a dispus respingerea, ca tardiv introdusă, a plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției din 14.05.2007 emisă în dosar nr.87/P/1992 al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, motivat de faptul că rezoluția a fost emisă la 14.05.2007 și tot atunci a fost comunicată părților, iar petentul a formulat plângere împotriva soluției la data de 27.06.2007, cu mult după expirarea termenului de 20 zile în care se putea formula plângerea împotriva soluției.
Instanta analizând actele dosarului reține în mod greșit prin rezoluția din 09.07.2007 dată în dosar nr.251/VIII/1/2007 al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, prim-procurorul adjunct s-a dispus respingerea, ca tardiv introdusă, a plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției din 14.05.2007 emisă în dosar nr.87/P/1992 al Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE, întrucât rezoluția emisă în dosar nr.87/P/1992 a fost comunicată la data de 08.06.2007 ( -26 dosar instanță ) și s-a formulat plângere în data de 27.06.2007, astfel că petentul a respectat termenul de 20 de zile prevăzut de lege pentru formularea plângerii.
Instanta apreciază ca deși obiectul plângerii reglementate de art.278 indic.1 Cod procedură penală, îl constituie rezoluția de neîncepere a urmăririi penale sau rezoluția de clasare, de scoatere a urmăririi penale sau de încetare a urmăririi penale dată de procuror, potrivit dispozițiilor art. 2781alin. (1) Cod procedură penală, după respingerea plângerii făcute conform art. 275-278 împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale sau a ordonanței ori, după caz, a rezoluției de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale, date de procuror, persoana vătămată, precum și orice alte persoane ale căror interese legitime sunt vătămate pot face plângere, în termen de 20 de zile de la data comunicării de către procuror a modului de rezolvare, potrivit art. 277 și art. 278 Cod procedură penală, la judecătorul de la instanța căreia i-ar reveni, potrivit legii, competența să judece cauza în primă instanță.
Plângerea poate fi făcută și împotriva dispoziției de netrimitere în judecată cuprinse în rechizitoriu.
Din dispozițiile legale enunțate rezultă că petiționarul nemulțumit de rezoluția sau ordonanța procurorului de netrimitere în judecată trebuie să parcurgă următoarele etape: mai întâi să se adreseze cu plângere conducătorului unității de parchet din care face parte procurorul ce a dat soluția de netrimitere în judecată, iar dacă plângerea i-a fost respinsă de către conducătorul unității de parchet, să se adreseze cu plângere instanței de judecată.
Ca atare, admisibilitatea plângerii adresată instanței împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, întemeiată pe dispozițiile art. 2781alin. (1) Cod procedură penală, este condiționată de respectarea fazelor procesuale menționate, reglementate de lege.
Această plângere adresată instanței, având natura juridică a unei căi de atac ce vizează controlul judecătoresc al soluțiilor procurorului de netrimitere în judecată, nu poate fi direct analizată pe fond, ci numai după ce s-a efectuat un prim control al rezoluției procurorului, de către conducătorul unității de parchet din care face parte procurorul ce a dat soluția în cauză și prin acest prim control, legiuitorul a avut în vedere o analiză pe fond de către conducătorul unității de parchet din care face parte procurorul ce a dat soluția în cauză, o analiză pe fond ce nu s-a efectuat în prezenta speță în condițiile în care plângerea a fost respinsă ca tardivă.
Pentru considerentele mai sus arătate instanța în baza art.278 ind.1 alin.1 și 8 lit.b Cod procedură penală, a admis plângerea petentului, prin mandatar, împotriva rezoluției din 09.07.2007 dată în dosar nr.251/VIII/I/2007, prin care s-a soluționat plângerea formulată de petent împotriva rezoluției din 14.05.2007 dată în dosar nr.87/P/1992, pe care a desființat-o și a trimis cauza prim-procurorului Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE pentru soluționarea pe fond a plângerii formulate de petent împotriva rezoluției din 14.05.2007 dată în dosar nr.87/P/1992.
Împotriva acestei sentințe, în termen legal, au declarat recurs Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE și petentul.
Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MAREa solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei la TRIBUNALUL SATU MARE spre rejudecare cu motivarea că hotărârea instanței este nelegală deoarece judecătorul s-a pronunțat numai asupra actului prin care conducătorul parchetului a soluționat plângerea formulată în temeiul art.275-278, fără a se pronunța și asupra cauzei pe fond, deși în Îndrumarul Curții de APEL ORADEA se preciza că tocmai acesta este motivul casării.
Petentul a solicitat admiterea recursului, casarea hotărârii atacate și trimiterea cauzei spre rejudecare la TRIBUNALUL SATU MARE deoarece probele existente la dosar sunt suficiente și în subsidiar admiterea recursului, casarea hotărârii și trimiterea cauzei procurorului de caz pentru redeschiderea urmăririi penale.
În motivarea recursului se arată că, instanța de fond s-a pronunțat numai asupra rezoluției de din data de 9.07.2007, dată de prim procurorul adjunct în soluționarea plângerii îndreptate împotriva rezoluției de scoatere de sub urmărire penală din 14 mai 2007, deși prin decizia penală nr.139/R din 13.03.2008, Curtea de APEL ORADEAa stabilit că obiectul plângerii îl constituie rezoluția de scoatere de sub urmărire penală din 14.05.2007 și a dispus rejudecarea pe fond a cauzei pentru ca instanța să se pronunțe asupra acestei rezoluții, însă TRIBUNALUL SATU MARE nu a respectat dispozițiile acestei decizii și nu a judecat cauza pe fond.
Examinând hotărârea recurată, prin prisma motivelor de recurs cât și din oficiu, având în vedere actele și lucrările dosarului, se constată că recursurile sunt fondate pentru următoarele considerente:
Prin decizia penală nr.139/R din 13.03.2008 a Curții de APEL ORADEA, s-a admis recursul penal declarat de Parchetul de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE împotriva sentinței penale nr.621/18.12.2007 a Tribunalului Satu Mare, pe care a casat-o și a dispus rejudecarea cauzei de către TRIBUNALUL SATU MARE.
În motivarea deciziei se arată că, obiectul plângerii reglementate de art.278/1 Cod procedură penală, îl constituie rezoluția de neîncepere a urmăririi penale de clasare, de scoatere de sub urmărire penală sau de încetare a urmăririi penale dată de procuror, în speță, rezoluția din 14 mai 2007, iar nu actul prin care procurorul ierarhic superior a respins plângerea făcută conform art.275-278 Cod procedură penală împotriva unei astfel de rezoluții, astfel că a dispus casarea hotărârii și a trimis cauza spre rejudecare, instanța de fond urmând să se pronunțe pe fond asupra rezoluției din 14 mai 2007.
Prin hotărârea recurată însă, instanța de fond nu s-a conformat deciziei Curții de Apel și nu s-a pronunțat asupra rezoluției din 14 mai 2007, pronunțând o soluție identică cu cea din sentința penală nr.621/18.12.2007, respectiv s-a pronunțat doar asupra rezoluției din 9.07.2007 dată de prim procuror prin care s-a soluționat plângerea formulată de petent împotriva rezoluției din 14.05.2007 și a trimis cauza prim procurorului Parchetului de pe lângă TRIBUNALUL SATU MARE pentru soluționarea pe fond a plângerii.
Față de cele arătate în baza art.385/15 pct.2 lit.c Cod procedură penală, se vor admite recursurile declarate în cauză, se va casa hotărârea atacată și se va dispune rejudecarea cauzei de către TRIBUNALUL SATU MARE urmând ca în rejudecare instanța de fond să respecte dispozițiile deciziei de casare nr.139 din 13.03.2008 a Curții de APEL ORADEA.
Cheltuielile judiciare vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.
PENTRU ACESTE MOTIVE
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE:
În baza art.385/15 pct.2 lit.c Cod procedură penală.
ADMITE recursul penal declarat de PARCHETUL DE PE LÂNGĂ TRIBUNALUL SATU MARE și,. În,-, județul S M, împotriva sentinței penale nr.263 din 1 iulie 2008 pronunțată de TRIBUNALUL SATU MARE pe care o casează și dispune rejudecarea cauzei de către TRIBUNALUL SATU MARE, ținând seama de considerentele prezentei decizii.
Cheltuielile judiciare avansate vor fi avute în vedere cu ocazia rejudecării cauzei.
DEFINITIVĂ.
Pronunțată în ședința publică azi, 25 septembrie 2008.
Președinte, Judecător, Judecător, Grefier,
- - - - - -
decizie - - -
În concept - 8.10.2008
Judecător fond -
decizie -
2 ex./10.10.2008
Președinte:Sotoc DanielaJudecători:Sotoc Daniela, Crișan Marinela, Condrovici Adela
