Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Sentința 50/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
|
SECȚIA PENALĂ
SENTINȚA PENALĂ Nr. 50/PI
Ședința publică din 06 martie2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Laura Bogdan
Grefier: - -
Pe rol se află soluționarea plângerii formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 29.05.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 94/P/2007, menținută prin rezoluția din 19.07.2007 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 571/II/2/2007.
La apelul nominal făcut în ședința publică au lipsit petentul și intimatul.
Ministerul Public este reprezentat de procuror din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Procedura legal îndeplinită.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată atașat dosarul de urmărire penală nr. 94/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, aflat la dosarul nr- al Curții de APEL TIMIȘOARA.
Se constată că în cuprinsul plângerii petentul a arătat că se înscrie în fals cu privire la soluția rezoluției dată de procuror.
Procurorul solicită respingerea cererii.
Instanța respinge cererea, întrucât o asemenea procedură nu este reglementată de Codul d e procedură penală, iar procedura prevăzută de art. 2781.C.P.P. este una specială în care cauza se soluționează pe baza dosarului de urmărire penală și a unor înscrisuri depuse de părți.
Nemaifiind alte cereri sau probe de administrat, instanța constată cauza în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul solicită respingerea plângerii și menținerea rezoluției dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 94/P/2007.
CURTEA
Deliberând asupra cauzei penale de față, constată următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Curtea de APEL TIMIȘOARA sub nr- la data de 03.08.2007, petentul a solicitat desființarea rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 29.05.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 94/P/2007, menținută prin rezoluția din 19.07.2007 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 571/II/2/2007.
În motivarea plângerii, petentul a arătat că rezoluția nr. 571/II/2/19.07.2007 reiterează prima rezoluție, susține că sesizarea parchetului a fost dispusă la cererea avocatului, fapt ce era firesc întrucât în cauza ce se judeca era avocatul său; precum și că s-a efectuat un control colegial și formal atât în raport cu magistratul - judecător, cât și cu magistratul Românu - procuror, care a dat prima rezoluție. Totodată, petentul a susținut că se înscrie în fals cu privire la decizia civilă nr. 1402/R/11.12.2006 pronunțată de Tribunalul Timiș, la rezoluția nr. 571/II/2/2007 dată de Parchetul de pe lângă curtea de APEL TIMIȘOARA, susținând că și alți magistrați au săvârșit infracțiuni de fals și de abuz în serviciu contra intereselor sale legale și interesului public, nominalizând și pe.
Analizând plângerea formulată în raport cu actele depuse, respectiv: conținutul dosarului nr.94/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA și rezoluția procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA cu nr. 571/II/2/2007, instanța reține următoarele:
Prin rezoluția Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA din 29 mai 2007, dată în dosarul nr. 94/P/2007, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de - judecător la Judecătoria Timișoara și - judecător în ceea ce privește săvârșirea infracțiunii prevăzută de art. 289.pen.
Din examinarea actelor administrate, Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa reținut că pe rolul Tribunalului Timișa fost înregistrat dosarul nr-, iar la termenul din data de 11.12.2006 reprezentantul petentului, avocat a formulat verbal o cerere de înscriere în fals cu privire la sentința civilă nr. 872/11.10.2004 a Judecătoriei Timișoara pronunțată în dosarul nr. 6736/2004, la încheierea de încuviințare a executării nr. 2679/2005 a Judecătoriei Timișoara, iar la cererea instanței reprezentantul recurentului a precizat că autorii falsului sunt judecătorii care a pronunțat hotărârea nr. 3775/06 aprilie 2006 Judecătoriei Timișoara și judecătorii care au soluționat recursul declarat împotriva titlului executoriu.
Totodată, s-a constatat că fiind audiată la data de 03 aprilie 2007, în dosar nr. 94/P/2007, persoana vătămată a declarat că va formula plângere separată cu privire la persoanele față de care înțelege să facă plângere cu indicarea probelor, fără a mai formula această plângere în condițiile art. 221.pr.pen. astfel încât Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARAa constatat că în cauză nu există faptă penală lipsind toate elementele constitutive ale unei infracțiuni.
Împotriva acestei soluții a formulat plângere petiționarul, susținând că sunt false hotărârile judecătorești învederate fiindcă prin ele se atestă fapte și împrejurări necorespunzătoare adevărului și prin omisiunea cu știință de a însera date și împrejurări reale. Totodată, a susținut că în speță este vorba nu doar de infracțiunea de fals intelectual (art. 289.Cod Penal) sau numai de uzul de fals (art. 291.Cod Penal ), ci este vorba de un concurs de infracțiuni, privind infracțiuni de abuz în serviciu.
Prin rezoluția din data de 19.07.2007 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 571/II/2/2007, în temeiul dispozițiilor art. 275-278.C.P.P. a fost respinsă ca neîntemeiată plângerea formulată de petentul împotriva soluției dată în dosarul nr. 94/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
Verificând plângerea petentului în raport cu actele și lucrările dosarului nr. 94/P/2007 al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA, procurorul general a constatat că această plângere este neîntemeiată, reținând că în conformitate cu prev. art. 222.C.P.P. și art. 223.C.P.P. plângerea sau denunțul trebuie să cuprindă, între altele, elemente cu privire la faptă, făptuitor și mijloace de probă. Totodată, a constatat că, avându-se în vedere faptul că din încheierea Tribunalului Timiș în care s-a consemnat înscrierea în fals, nu rezultă suficiente date cu privire la aceste elemente; că procurorul a invitat la data de 3 aprilie 2007 pe petentul pentru a face precizări în acest sens, ocazie cu care acesta a declarat că va formula o plângere penală separată, pe care însă nu a mai depus-o; în lipsa elementelor din care să rezulte săvârșirea de către magistrați a unor fapte penale în legătură cu sentințele pe care le-au pronunțat, în mod judicios, procurorul a reținut că simpla înscriere în fals nu este de natură să contureze infracțiunea sesizată.
Examinând cauza, prin prisma criticilor formulate de petentul, instanța reține că rezoluția contestată este temeinică și legală, plângerea urmând a fi respinsă ca nefondată pentru următoarele considerente:
Potrivit dispozițiilor art. 289.Cod Penal a fost incriminată ca infracțiunea de "fals intelectual", falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcționar aflat în exercițiul atribuțiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu știință de a insera unele date sau împrejurări. Raportat la actele și lucrările dosarului de urmărire penală, instanța reține că în cauză nu s-a făcut dovada că judecătorul menționat sau alți judecători ar fi comis o asemenea faptă, cu atât mai mult cu cât nici petentul nu a indicat organelor de cercetare penală în ce anume a constat infracțiunea, astfel încât soluția de netrimitere în judecată este legală și temeinică. În mod corect, procurorul a reținut că potrivit art. 222 alin. 2.C.P.P. plângerea penală trebuie să cuprindă descrierea faptei care formează obiectul plângerii, indicarea făptuitorului dacă este cunoscut și a mijloacelor de probă, ceea ce nu s-a respectat în cauză.
Pe de altă parte, formulând plângere, în temeiul art. 2781proc. pen. împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale confirmată de procurorul ierarhic superior, petentul nu a administrat probe, în raport cu care să se poată stabili o altă situație de fapt; iar din practicaua deciziei civile nr. 1402/R/2006 pronunțată de Tribunalul Timiș, în care se menționează că reprezentantul recurentului "învederează instanței că înțelege să formuleze cerere de înscriere în fals împotriva titlului executoriu și a actelor de executare pe care le apreciază ca ilegale", rezultă că nemulțumirea petentului vizează în fapt soluțiile pronunțate și actele de executare efectuate în cauze civile și vizează declanșarea controlului judiciar pe alte căi decât cele prevăzute de legea procesual-civilă. Este de reținut că sistemul procesului civil sau penal, după caz, același pentru persoane aflate în situații identice, determinat prin norme imperative și având ca finalitate intrarea în puterea lucrului judecat numai a hotărârilor corespunzătoare adevărului și legii, este de natură a asigura respectarea drepturilor și intereselor legitime ale părților, egalitatea acestora în fața legii și tratamentul juridic nediscriminatoriu pentru toți participanții. Totodată, determinarea riguroasă a procedurilor jurisdicționale, prin legea procesual-civilă și, respectiv, legea procesual-penală, este de natură a răspunde exigențelor noii perspective asupra protecției judiciare a drepturilor subiective, determinată de dispozițiile art. 6 din Convenția pentru apărarea drepturilor omului și a libertăților fundamentale. Examinarea legalității și temeiniciei soluției pronunțate în cauze civile, în sensul vizat de petent, ar fi reprezentat o încălcare a principiilor fundamentale menționate anterior.
În cuprinsul plângerii adresate instanței, petentul a înțeles să conteste ca false și alte acte emise de organele judiciare, arătând că se înscrie în fals. Instanța constată că, pe de o parte, această procedură cu este reglementată de Codul d e procedură penală, iar, pe de altă parte, plângerea formulată în temeiul art. 2781.C.P.P. învestește instanța cu controlul temeiniciei și legalității rezoluției de netrimitere în judecată în raport cu actele premergătoare sau, după caz, actele de urmărire penală efectuate, cu referire exclusivă la infracțiunea pentru a cărei pretinsă săvârșire organul competent a fost sesizat în condițiile art. 221.C.P.P. Prin urmare, stabilirea existenței și a altor infracțiuni, a căror săvârșire este invocată direct în fața instanței, excede competenței instanței sesizată cu plângerea împotriva rezoluției procurorului de netrimitere în judecată; aceasta putând privi numai persoanele față de care s-au efectuat cercetări, neputând fi extinsă la alte persoane, pentru care petiționarul trebuie să sesizeze separat organele de urmărire penală.
Astfel fiind, în temeiul art. 2781alin. 8 lit. a p Cod Penal instanța va respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 29.05.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 94/P/2007 menținută prin rezoluția din 19.07.2007 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 571/II/2/2007.
În temeiul art. 192 alin 2.p Cod Penal va obliga petentul la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DISPUNE
În temeiul art. 2781alin. 8 lit. a p Cod Penal respinge ca nefondată plângerea formulată de petentul împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale din 29.05.2007 dată de Parchetul de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 94/P/2007 menținută prin rezoluția din 19.07.2007 dată de procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosarul nr. 571/II/2/2007.
În temeiul art. 192 alin 2.p Cod Penal obligă petentul la plata sumei de 300 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu drept de recurs în termen de 10 zile de la comunicare cu petentul și intimatul.
Pronunțată în ședința publică din 06.03.2008.
PREȘEDINTE, GREFIER
- - - -
Red LB/18.03.2008
Tehnored. -18.03.2008
Președinte:Laura BogdanJudecători:Laura Bogdan
