Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 53/2009. Curtea de Apel Craiova
Comentarii |
|
Dosar nr- - art. 2781Cod procedură penală -
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL CRAIOVA
SECȚIA PENALĂ ȘI PT. CAUZE CU MINORI
INSTANȚA DE FOND
DECIZIE PENALĂ Nr. 53
Ședința publică de la 25 Martie 2009
PREȘEDINTE: Doru Filimon judecător
Grefier - -
Ministerul Public reprezentat de procuror, de la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
.
Pe rol, soluționarea plângerii formulată de petentul - domiciliat în comuna,-, județ D - împotriva rezoluției nr. 768/P/2008 din 13 ianuarie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, confirmată prin rezoluția nr. 233/II/2/2009 din 09 februarie 2009 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
La apelul nominal făcut în ședință publică, a răspuns petentul, lipsind intimatele și.
Procedura completă.
S-a efectuat referatul oral al cauzei, după care, nefiind ridicate excepții sau formulate noi cereri, instanța a constatat încheiată cercetarea judecătorească și a acordat cuvântul în cadrul dezbaterilor, pe fond.
Petentul, având cuvântul solicită admiterea plângerii, deoarece procurorul avea obligația de a audia petentul, astfel încât cercetarea penală nu este completă și în consecință, solicită trimiterea dosarului la parchet pentru completarea acestuia.
Reprezentantul Parchetului solicită respingerea plângerii ca nefondată, deoarece din actele premergătoare nu rezultă indicii cu privire la faptele reclamate, iar audierea petentului nu apare ca necesară în raport de conținutul detaliat al plângerii sale, cu atât mai mult cu cât acesta a fost audiat la data de 12 noiembrie 2008.
Dezbaterile fiind închise;
CURTEA:
Asupra cauzei penale de față;
Prin plângerea formulată la instanță în conformitate cu dispozițiile art. 2781Cod procedură penală, înregistrată la data de 09 martie 2009, petentul a criticat soluțiile de neîncepere a urmăririi penale, respectiv respingerea plângerii ca neîntemeiată, date prin rezoluțiile nr. 768/P/2008 din 13 ianuarie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA și nr. 233/II/2/2009 din 09 februarie 2009 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
În motivarea plângerii, petiționarul a susținut că prin plângerea formulată la data de 17.09.2008 și înregistrată la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, a solicitat cercetarea numitelor și - judecători în cadrul Tribunalului Dolj - sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246, 264 și 292 Cod penal și, deși procurorul de caz era obligat potrivit art. 64, 65, 69 și 70 din Codul d e procedură penală să audieze pe cele două învinuite, nu a procedat astfel, soluțiile pronunțate în cauză fiind netemeinice și nelegale, cercetarea penală fiind incompletă. De asemenea, nu s-au analizat actele existente în dosarul nr- al Tribunalului Dolj, deși a solicitat acest lucru, pentru a face dovada faptului că soluția de respingere a cererii de revizuire promovată în acest dosar a fost respinsă în mod greșit ca fiind autoritate de lucru judecat.
A solicitat astfel admiterea plângerii, desființarea rezoluțiilor criticate în cauză și trimiterea dosarului la parchet, în vederea completării cercetărilor.
În vederea unei juste soluționări a cauzei, instanța a dispus atașarea dosarului de urmărire penală nr. 768/P/2008 al Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, în care s-a dispus soluția de neîncepere a urmării penale criticată de petiționar, depunându-se totodată și xerocopia rezoluției nr. 233/II/2/2009 din 09 februarie 2009 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA.
Din analiza actelor și lucrărilor existente la dosar, Curtea reține următoarele:
Numitul a formulat plângere împotriva magistratului judecător de la Tribunalul Dolj, pentru infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor prevăzută de art. 246 Cod penal, susținând că magistratul, membru al completului ce a judecat dosarul penal nr- la Tribunalul Dolj, trebuia să se abțină de la judecată întrucât, anterior a formulat plângere împotriva acestuia la Parchetul de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, iar judecătorul nu a acordat un nou termen pentru atașarea dosarului 11509/2005 și pentru a beneficia de asistența apărătorului din oficiu desemnat la instanța de fond, fiind astfel încălcate drepturile procesuale.
La data de 21.11.2008 s-a conexat la prezenta cauză, dosarul penal nr. 773/P/2008 având ca obiect plângerea formulată de împotriva magistraților judecători și.
Prin rezoluția nr. 768/P/2008 din 13 ianuarie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, s-a dispus, în temeiul art. 228 alin. 6 raportat la art. 10 lit. a Cod procedură penală, neînceperea urmăririi penale față de magistrații judecători, pentru infracțiunea prevăzută de art. 246 Cod penal, cheltuielile judiciare rămânând în sarcina statului.
Din actele premergătoare începerii urmăririi penale efectuate în cauză, procurorul de caz, în ceea ce privește incompatibilitatea magistratului judecător, a constatat că deși anterior, persoana vătămată formulase o plângere împotriva acestuia, această împrejurare nu este de natură a demonstra existența dușmăniei dintre aceste părți, iar prin rezoluția nr. 42/P/2007 din 05 aprilie 2007 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, s-a dispus neînceperea urmăririi penale față de judecătorul menționat, sub aspectul săvârșirii infracțiunilor prevăzute de art. 246 și 289 Cod penal reclamate de petent.
Totodată, procurorul de caz a constatat că nu au rezultat împrejurări de natură a contura elementele constitutive ale infracțiunii prevăzută de art. 246 Cod penal pentru care persoana vătămată a formulat plângere împotriva celor doi magistrați, iar din dispozițiile art. 173 Cod procedură penală reiese că instanța are posibilitatea și nu obligația de a desemna un apărător din oficiu, în cazul în care se apreciază că, din anumite motive, partea vătămată, partea civilă sau partea responsabilă civilmente nu și-ar putea face singură apărarea.
Împotriva acestei rezoluții, petentul a formulat plângere la procurorul ierarhic superior care, prin rezoluția nr. 233/II/2/2009 din 09 februarie 2009, dispus în baza art. 275 - 278 Cod procedură penală respingerea plângerii ca neîntemeiată, constatându-se în esență că nu s-au desprins temeiuri de fapt ori de drept care să conchidă asupra existenței unor fapte prevăzute de legea penală în sarcina magistraților judecători și, situație în care nu se impunea infirmarea soluției dată de procuror în cauză.
Față de cele anterior reținute, Curtea apreciază că plângerea formulată în cauză de petentul este nefondată și urmează aor espinge ca atare, potrivit dispozițiilor art. 2781alin. 8 lit. a Cod procedură penală, pentru următoarele considerente:
Curtea, constată că, în fapt cu prilejul prezentelor dezbateri petentul a vrut să arate că de la dosarul de cercetare penală lipsesc declarațiile intimatelor și declarația petentului, așa cum probabil din eroare acesta s-a exprimat, aspect care este întemeiat, însă în raport de obiectul plângerii formulate și care vizează în opinia petentului comiterea infracțiunii de abuz în serviciu prev.de art.246, se apreciază că cercetările sunt complete deoarece potrivit art.10 Cod pr.penală combinat cu art.228 alin.1 Cod pr.penală, audierea intimatelor nu era necesară atât timp cât din actul de sesizare și din actele sumare premergătoare efectuate, rezultă unul din cazurile de împiedicare a punerii în mișcare a acțiunii penale prev.de art.10, cu excepția celui de la lit.1Cod pr.penală.
Pe fond, Curtea apreciază că existența cazului de incompatibilitate invocat de petent are o procedură specială, iar sancțiunea existenței acestui caz, potrivit dispozițiilor de procedură penală prev.de art.52 Cod pr.penală, este înlăturarea judecătorului care nu s-a abținut de la soluționarea pricinii, în urma formulării unei cereri de recuzare, cerere care însă nu a fost făcută.
Nici împrejurarea că judecătorii reclamați i-au respins cererea de amânare a cauzei, în vederea angajării unui apărător, într-o cauză în care asistența juridică nu era obligatorie, potrivit art.171 alin.2 și 3 Cod pr.penală, ori cererea sa privind efectuarea unei expertize medico-legale care să ateste faptul că este bolnav psihic, nu pot constitui elemente ale laturii obiective sau subiective ale infracțiunii prevăzute de art.246 Cod penal, având în vedere dispozițiile art.302 alin.1 și 2 Cod pr.penală, respingerea sau admiterea acestor cereri fiind un atribut al completului de judecată.
Curtea, apreciază că în condițiile în care din plângerea și din declarația sa, cât și din înscrisul reprezentând copia rezoluției nr.42/P/2006 și copia deciziei penale nr.437 din 12 septembrie 2008, a Tribunalului Dolj, nu rezultă elemente de fapt ori de drept care să ateste existența faptelor reclamate ca infracțiune, neînceperea urmăririi penale în temeiul art.228 alin.6 rap.la art.10 lit.a Cod pr.penală, apare ca fiind temeinică, iar administrarea unor probatorii care nu pot avea relevanță apare ca nefiind necesar.
Cu motivarea reținută, plângerea formulată împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale, va fi respinsă.
Văzând și dispozițiile art.192 alin.2 Cod pr.penală.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
HOTĂRĂȘTE:
Respinge plângerea formulată de petentul - domiciliat în comuna,-, județ D - împotriva rezoluției nr. 768/P/2008 din 13 ianuarie 2009 Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, confirmată prin rezoluția nr. 233/II/2/2009 din 09 februarie 2009 procurorului general al Parchetului de pe lângă Curtea de APEL CRAIOVA, privind pe intimatele și.
Menține rezoluția atacată, plângerea fiind nefondată.
Obligă petentul - parte vătămată la plata sumei de 15 lei, cheltuieli judiciare către stat.
Cu recurs, în termen de 10 zile de la pronunțare.
Pronunțată în ședința publică de la 25 Martie 2009.
Președinte,
- -
Grefier,
- -
Dact. 2 ex./ 4 mai 2009
Președinte:Doru FilimonJudecători:Doru Filimon