Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 545/2008. Curtea de Apel Timisoara
| Comentarii |
|
Dosar nr-
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL TIMIȘOARA
SECȚIA PENALĂ OPERATOR 2711
DECIZIE Nr. 545
Ședința publică de la 22 Mai 2008
Completul compus din:
PREȘEDINTE: Anca Nacu
JUDECĂTOR 2: Laura Bogdan
JUDECĂTOR 3: Ion Dincă
GREFIER: - -
Pe rol se află soluționarea recursurilor declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și intimatul făptuitor împotriva sentinței penale nr.776/PI/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
La apelul nominal făcut în ședința publică, se prezintă INTIMATUL - RECURENT, asistat de avocat ales, lipsă petentul și SC petrol SRL, reprezentați de avocat, lipsă intimații, i nernad fiind reprezentat de avocat.
Procedura îndeplinită.
Ministerul Public este reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL TIMIȘOARA.
S-a făcut referatul cauzei de către grefierul de ședință, după care, se constată depuse la dosar concluzii scrise formulate de recurentul, xerocopia borderoului comunicat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș privind expedierea ordonanței, iar apărătorul petentului depune note de ședință.
Nemaifiind alte cereri de formulat sau probe de administrat, instanța constată recursurile în stare de judecată și acordă cuvântul pentru dezbateri.
Procurorul a pus concluzii de admitere a recursului formulat de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, întrucât sentința pronunțată de Tribunalul Timiș este netemeinică, întrucât în mod greșit s-a admis plângerea formulată de petenți, dispunându-se trimiterea dosarului la procuror în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitori. A mai arătat că probele au fost administrate în faza urmăririi penale, întinderea prejudiciului a fost analizată de procuror, iar confruntarea dintre partea vătămată și făptuitor nu este concludentă. Cu privire la excepția tardivității, apreciază că plângerea este formulată în termen.
Apărătorul intimatului - recurent susține excepția de nulitate și tardivitate a plângerii, motivat de faptul că plângerea a fost depusă cu depășirea termenului legal de 20 de zile. Pe fond a solicitat admiterea recursului și pe cale de consecință respingerea plângerii ca nefondată, motivat de faptul că Tribunalul a extins plângerea și față de alte persoane, cu toate că plângerea viza doar pe făptuitorul, iar confruntarea dispusă de prima instanță nu este de natură a aduce noi lămuriri. A solicitat cheltuieli de judecată, conform borderoului depus.
Apărătorul petenților, avocat, a solicitat respingerea recursurilor ca nefondate și a excepției de tardivitate a plângerii, pe motiv că plângerea a fost depusă în termenul de 20 de zile prevăzut de lege. Pe fondul recursului apreciază că este necesară continuarea urmăririi penale pentru a se lămuri toate aspectele sesizate de petenți.
CURTEA
Deliberând asupra recursului, constată următoarele:
Prin sentința penală nr. 776/PI din 17.12.2007, pronunțată de Tribunalul Timiș în dosar nr-, în baza art. 2781alin. 8 lit. b s C.P.P.-a admis plângerea formulată de petenții și SC,-Petrol,SRL T, împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, în dosar nr. 180/P/2005, precum și a ordonanței prim-procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș din data de 03.02.2006, emisă în dosarul nr. 81/II/2/2006 și s-a dispus trimiterea dosarului la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș, în vederea începerii urmăririi penale față de făptuitorii -, și i, sub aspectul comiterii infracțiunilor prevăzute de art. 84 din Legea 59/1934, modificată prin Legea nr. 83/1994, art. 215 alin. 4, 5.pen. urmând a se stabili: datele și împrejurările concrete ale comiterii faptelor în raport de care se va stabili încadrarea juridică corectă, precum și instanța competentă; întinderea prejudiciului; confruntarea între petenți și făptuitori și audierea de martori pentru a se stabili dacă aceștia aveau sau nu cunoștință despre lipsa de disponibil în cont.
Pentru a pronunța această sentință penală, Tribunalul Timișa reținut următoarele:
Prin plângerea înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr-, petentul, în temeiul art. 278 ind. 1.C.P.P. a formulat plângere împotriva ordonanței nr. 180/P/2005 din data de 21.12.2005 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, precum și împotriva ordonanței nr. 81/II/2/2006 din data de 13.02.2006, emisă de prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, criticându-le pentru nelegalitate.
Prin plângerea înregistrată la Judecătoria Timișoara, petenta SC,-Petrol,SRL, a solicitat desființarea soluției dispuse în dosar 180/P/2005 și a rezoluției nr. 81/II/2/2006. ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, deoarece sunt netemeinice și nelegale, întrucât nu s-au administrat probele solicitate de petentă.
Prin sentința penală nr. 1380/11.05.2005 pronunțată de Judecătoria Timișoara, în dosar nr. 4248/2006 a fost declinată competența soluționării cauzei, în favoarea Tribunalului Timiș, deoarece în speță sunt incidente dispozițiile art. 215 alin. 5.pen. infracțiune care se judecă în primă instanță de tribunale.
Cauza a fost înregistrată la Tribunalul Timiș sub nr-, iar prin încheierea de ședință din data de 11.10.2006, s-a dispus conexarea acestui dosar la dosarul -, având în vedere identitatea de obiect și de părți.
Tribunalul Timiș prin sentința penală nr. 64/05.02.2007, a dispus declinarea competenței soluționării cauzei în favoarea Judecătoriei Timișoara, și sesizarea Curții de APEL TIMIȘOARA în vederea soluționării conflictului negativ de competență.
Curtea de APEL TIMIȘOARA, prin sentința penală nr. 46/PI/25.04.2007 în temeiul art. 43 alin. 7.p Cod Penal, a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș.
Cauza a fost reînregistrată la Tribunalul Timiș sub nr-.
Analizând probele din dosarul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș cu nr. 180/P/2005 s-a reținut că la data de 04.04.2005, SC, -Petrol"SRL a formulat o plângere penală împotriva făptuitorilor și, reprezentanți ai SC, " SRL T, sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune. Din conținutul materialului probator a reieșit că la data de 10.08.2004, între SC, -Petrol"SRL, în calitate de vânzător șo SC, "SRL, în calitate de cumpărător, a fost încheiat contractul de vânzarecumpărare având ca obiect cantități de benzină și motorină, stabilite prin comenzi periodice, emise de aceasta din urmă.
De la data încheierii contractului și până la depunerea plângerii, produsele livrate s-au cifrat la suma de 7.360.762 lei. Pe parcursul derulării relațiilor comerciale, vânzătorul a achitat, cu bilete la ordin, o parte din contravaloarea produselor achiziționate, în final rămânând de plătit suma de 1.879.178.000 lei.
Datorită unui blocaj financiar cu care s-a confruntat firma cumpărătoare, aceasta a fost în imposibilitatea achitării sumei restante. În aceste condiții, potrivit declarației reprezentantului firmei vânzătoare, în vederea recuperării prejudiciului a introdus, spre decontare în circuitul bancar, o filă CEC care-i fusese lăsată, de către reprezentantul firmei cumpărătoare, filă care fusese semnată și ștampilată de acesta din urmă, celelalte rubrici fiind completate ulterior de către beneficiar fila CEC fiind refuzată la plată urmare a lipsei disponibilului necesar.
Ulterior introducerii filei CEC spre decontare, făptuitorul a mai achitat vânzătorului suma de 499.000.000 lei. Pentru diferența neachitată, partea vătămată a formulat plângere penală.
La data de 16.11.2004, BCR a sesizat poliția despre emiterea de către SC, "SRL a unui CEC în valoarea de 1.300.000.000 lei în favoarea numitului fără a avea in cont disponibilul necesar.
Din cercetările întreprinse a reieșit că la data de 11.08.2004, între, în calitate de cumpărător și SC, "SRL, în calitate de cumpărător s-a încheiat contractul de vânzare-cumpărare, având ca obiect livrarea de de panificație. La aceeași dată, între cele două părți contractante a mai fost încheiat un act intitulat,Acord", potrivit cu care SC, " SRL a lăsat în garanție o filă CEC, în vederea achitării contravalorii mărfii cumpărate de la. Valoarea mărfii livrate a fost de 1.720.000.000 lei, din care petentul a achitat suma de 570.000.000 lei, rămânând o restanță de 1.150.000.000 lei. Ulterior, deși beneficiarul filei CEC a cunoscut că emitentul nu avea în cont disponibilul necesar, a introdus fila CEC în bancă, aceasta fiind refuzată însă la plată. De precizat că fila CEC a fost completată chiar de către beneficiar.
Împotriva intimaților și iaf ormulat plângere și SC, "SA, reclamând comiterea infracțiunii de înșelăciune prin emiterea de file CEC fără acoperire.
Din cercetările întreprinse a rezultat că la data de 29.03.2004 a fost încheiat contractul de furnizare de produse petroliere, părți contractante fiind SA -vânzător și SC, " SRL - cumpărător, convenindu-se ca plata să se efectueze cu filă CEC completată integral în favoarea vânzătorului. Ulterior încheierii contractului între părți s-a încheiat un act denumit, nr. 1", conform căruia în situația în care fila CEC nu a fost de acord ca aceste rubrici să fie completate de vânzător.
Pe parcursul derulării relației comerciale, valoarea mărfii tranzacționale a fost de 11.752.918.000 lei, din care a rămas neachitată suma de 4.146.886.100 lei. Pentru recuperarea acestei sume, partea vătămată a completat filele CEC, care-i fuseseră lăsate în garanție și le-a introdus, spre decontare, acestea fiind însă refuzate la plată, datorită lipsei de disponibil. Ca atare, partea vătămată a depus plângere și către SC, "SRL, fiind reclamate aspecte similare cu cele descrise mai sus. Astfel, în baza unui contract comercial, învinuitul a achiziționat mărfuri-produse petroliere, pentru plata cărora a emis file cec pe care le-a lăsat, ca și garanție, filele fiind doar semnate și ștampilate de acesta. Ulterior, beneficiarul filelor CEC le-a completat, introducându-le în circuitul bancar, însă datorită lipsei de disponibil în cont, acestea au fost refuzate la plată.
Parchetul a reținut că în speță nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor ce au formulat obiectul plângerilor, deoarece părțile vătămate cunoșteau situația financiară a partenerilor de afaceri și lipsește reaua credință în derularea activităților comerciale.
S-a mai arătat că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art. 84 din Legea 59/1934, modificată prin Legea 83/1994, întrucât filele CEC reprezintă un instrument de plată.
Prim-procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș sesizat cu plângere de SC, -Petrol"SRL prin reprezentanții săi legali și de către petentul a respins plângerea, apreciind că petenții cunoșteau, la data emiterii filelor CEC, că intimații, și, nu aveau disponibil necesar în cont, situație în care nu se poate vorbi de o inducere în eroare și nici de folosirea de mijloace frauduloase pentru a determina partenerul de afaceri să încheie tranzacția.
Din analiza materialului probator s-a constatat că la dosar nu a fost stabilită întinderea prejudiciului pentru a se realiza o corectă încadrare juridică, precum și instanța competentă de a soluționa cauza.
Nu rezultă din ordonanțele parchetului analizarea situației financiare societății care a cumpărat produse petroliere. De asemenea, nu rezultă că petenții ar fi cunoscut situația financiară a societății aparținând făptuitorului, aceasta reprezentând o constatare a organului de cercetare penală fără indicarea mijloacelor de probă, iar cu privire la făptuitorul i nu rezultă că s-au efectuat cercetări.
Față de cele arătate, s-a apreciat că plângerea este întemeiată, motiv pentru care a fost admisă.
Împotriva sentinței penale nr. 776/PI/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș au declarat recursuri, în termen legal, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și intimatul făptuitor.
Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa solicitat admiterea recursului și respingerea ca neîntemeiată a plângerilor formulate de petenții și SC " PETROL" SRL T, criticând soluția primei instanțe ca netemeinică, criticând măsurile dispuse a fi efectuate de procuror. În acest sens, s-a învederat că din actele dosarului a rezultat care au fost datele și împrejurările concrete ale comiterii faptelor, sens în care a și fost dispusă începerea urmăririi penale față de pentru infracțiunea prev. de art. 84 din Legea nr. 59/1934, modificată prin Legea nr. 83/1994. Fiind administrate însă probe, s-a concluzionat că în sarcina învinuitului nu poate fi reținută această infracțiune, întrucât nu sunt întrunite elementele constitutive, motiv pentru care s-a și dispus scoaterea sa de sub urmărire penală. De asemenea, s-a arătat că au fost efectuate cercetări față de, și i sub aspectul infracțiunii prev. de art. 215 alin. 4.p, însă lipsind un element constitutiv esențial, respectiv inducerea în eroare în scopul obținerii unui folos material injust, condiție cerută echivoc de textul de lege, s-a dispus neînceperea urmăririi penale pentru această infracțiune. Cu privire la întinderea prejudiciului, Parchetul de pe lângă Tribunalul Timișa susținut că acesta a fost analizat în ordonanța procurorului, la cele patru puncte, unde au fost descrise distinct și fiecare dintre plângerile penale formulate împotriva făptuitorilor și a învinuitului, modalitatea de derulare a relațiilor comerciale, modul în care au fost achitate produsele achiziționate (bilete la ordin sau filă CEC lăsată în garanție), precum și diferența de bani rămasă neachitată; că raportat la acest prejudiciu a fost stabilită și instanța competentă în soluționarea plângerii împotriva actelor procurorului, sens în care s-a invocat sentința penală nr. 46/PI/25.04.2007 pronunțată de Curtea de APEL TIMIȘOARA în dosar nr- care a stabilit competența de soluționare a cauzei în favoarea Tribunalului Timiș. În ceea ce privește confruntarea dintre părțile vătămate și făptuitori, recurentul a susținut că aceasta nu ar fi concludentă cauzei, pozițiile părților fiind exprimate prin declarațiile date în cursul urmăririi penale, mai mult, în cauză s-au administrat toate probele solicitate atât de părțile vătămate cât și de făptuitori.
În motivarea recursului său, făptuitorul a invocat excepția tardivității introducerii plângerilor în baza art. 2781.C.P.P. susținând că petentul ar fi trebuit să introducă plângerea până la data de 14.02.2006 și nu 15.03.2006, iar petenta SC -Petrol SRL trebuia să introducă plângerea până la data de 13.02.2006 și nu 17.03.2006. În acest sens, au fost invocate dispozițiile art. 2781alin. 2 și 277.C.P.P. arătându-se că petenții nu erau obligați să aștepte soluția la plângerea împotriva ordonanței din 21.12.2005, putându-se adresa instanței competente la expirarea termenului de 20 zile de la depunerea plângerii la prim procuror. Pe de altă parte, s-a învederat că instanța de fond ar fi soluționat plângerea petentului în situația în care aceasta nu a fost semnată, iar apărătorii aleși ai acestuia au avut mandat doar pentru redactarea plângerii și reprezentarea în fața instanței; respectiv că plângerea petentei SC -Petrol SRL a fost semnată și stampilată de apărătorul ales, fără a avea acest drept.
Pe fondul recursului, făptuitorul a solicitat respingerea plângerilor petenților ca neîntemeiate, susținând că prima instanță a pronunțat o hotărâre netemeinică și nelegală, fără a analiza actele și lucrările dosarului de urmărire penală, criticându-se măsurile dispuse prin sentința atacată.
Analizând sentința penală recurată, prin prisma motivelor de recurs și din oficiu conform art. 3859alin. 3.C.P.P. instanța constată că recursurile sunt fondate, urmând a fi admise pentru următoarele considerente:
Prin ordonanța din 21.12.2005 dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș în dosarul nr. 180/P/2005 s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a învinuitului sub aspectul comiterii infracțiunii prev. de art. 84 din Legea nr. 59/1934, modificată prin Legea nr. 83/1994, și neînceperea urmăririi penale față de, și i sub aspectul comiterii infracțiunii de înșelăciune prev. de art. 215 al. 4.
Cod PenalÎmpotriva acestei ordonanțe, petenta SC " - Petrol" SRL a formulat plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș în data de 24.01.2006, iar la Judecătoria Timișoara în data de 17.03.2006.
Petentul a formulat plângere la prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș în data de 25.01.2006, iar la Tribunalul Timiș în data de 15.03.2006.
Prin ordonanța dată de prim procurorul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș în dosarul nr. 81/II/2/2006 s-a dispus respingerea ca neîntemeiată a plângerii formulată de SC " - Petrol" SRL T și împotriva soluției dată în dosarul nr. 180/P/2005 al Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș, ordonanță comunicată petenților în data de 28.02.2006.
În raport cu data la care petenții SC " - Petrol" SRL și au formulat plângerea la prim procuror, data limită de depunere a plângerii conform art. 2781.C.P.P. la instanța de judecată, era 05.03.2006, respectiv 06.03.2006. Astfel, în art. 2781alin. 1.p Cod Penal se arată că plângerea poate fi formulată în termen de 20 zile de la data comunicării soluției date de procuror în temeiul art. 278.C.P.P.; dar în alin. 2 al aceluiași articol se menționează că "în cazul în care prim-procurorul parchetului sau, după caz, procurorul general al parchetului de pe lângă curtea de apel, procurorul șef de secție al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție ori procurorul ierarhic superior nu a soluționat plângerea în termenul prevăzut în art. 277, termenul prevăzut în alin. 1 curge de la data expirării termenului inițial de 20 de zile". Prin urmare, legiuitorul a stabilit și un termen obiectiv, maxim, în care poate fi formulată plângerea în fața judecătorului împotriva rezoluțiilor sau ordonanțelor procurorului de netrimitere în judecată, independent de momentul soluționării plângerii de prim procuror conform art. 278.C.P.P. și comunicării acesteia. Astfel, de la momentul depunerii plângerii la prim procuror, petentul are la dispoziție un număr de 40 zile (20 zile în care prim procurorul trebuie să soluționeze plângerea conform art. 277.C.P.P. la care se adaugă termenul de 20 zile prev. de art. 2781.C.P.P.) pentru a se adresa instanței de judecată; iar soluționarea sau comunicarea cu întârziere a soluției prim procurorului nu poate duce la prelungirea acestui termen.
Având în vedere că petenții SC " - Petrol" SRL și au depus plângerile la instanța de judecată în 17.03.2006, respectiv 15.03.2006, deși termenele limită se împlineau în 05.03.2006, respectiv 06.03.2006, plângerile trebuiau respinse ca fiind tardiv formulate.
Întrucât cauza urmează fi soluționată pe baza excepției de tardivitate a plângerilor, instanța nu mai procedează la analiza celorlalte aspecte invocate în motivele de recurs întrucât rămân fără obiect.
Prin urmare, în temeiul art.38515pct.2 lit.d p Cod Penal se vor admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și intimatul făptuitor împotriva sentinței penale nr.776/PI/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Se va casa sentința penală recurată și rejudecând cauza în temeiul art.2781lin.8 lit.a p Cod Penal se resping ca tardive plângerile formulate de petenții și SC -PETROL SRL T împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș în dosarul nr.180/P/2005, menținută prin ordonanța prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș dată în dosarul nr.81/II/2/2006.
În temeiul art.192 alin.3 p Cod Penal cheltuielile judiciare vor rămân în sarcina statului.
În temeiul art.193 alin.6 p Cod Penal va obliga petenții să plătească recurentului făptuitor suma de 1800,96 lei, cheltuieli de judecată.
PENTRU ACESTE MOTIVE,
ÎN NUMELE LEGII
DECIDE
În. art.38515pct.2 lit.d p Cod Penal admite recursurile declarate de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș și intimatul făptuitor împotriva sentinței penale nr.776/PI/17.12.2007 pronunțată de Tribunalul Timiș în dosarul nr-.
Casează sentința penală recurată și rejudecând cauza:
În temeiul art.2781lin.8 lit.a p Cod Penal respinge ca tardive plângerile formulate de petenții și SC -PETROL SRL T împotriva ordonanței de scoatere de sub urmărire penală dată de Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiș în dosarul nr.180/P/2005, menținută prin ordonanța prim procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiș dată în dosarul nr.81/II/2/2006.
În temeiul art.192 alin.3 p Cod Penal cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
În temeiul art.193 alin.6 p Cod Penal obligă petenții să plătească recurentului făptuitor suma de 1800,96 lei, cheltuieli de judecată.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din 22 Mai 2008.
Președinte, Judecător, Judecător,
Grefier
Red.LB/tehnored AJ
2 ex/3.06.2008
Prima instanță:Trib.T-
Președinte:Anca NacuJudecători:Anca Nacu, Laura Bogdan, Ion Dincă
