Plangere impotriva rezolutiei procurorului. Decizia 559/2008. Curtea de Apel Ploiesti
| Comentarii |
|
ROMÂNIA
CURTEA DE APEL PLOIEȘTI SECȚIA PENALĂ
Dosar nr-
DECIZIA NR. 559
Ședința publică din data de 18.06.2008
PREȘEDINTE: Gabriela Diaconu
JUDECĂTOR 2: Aida Liliana Stan
JUDECĂTOR 3: Cristina
Grefier -
*****
Ministerul Publica fost reprezentat de procuror, din cadrul Parchetului de pe lângă Curtea de APEL PLOIEȘTI.
Pe rol fiind soluționarea recursului declarat de petentul, domiciliat in M,-, -C4,.A,. 18, jud. C, împotriva sentinței penale nr. 60/17.04.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău, prin care in baza art. 278/1 s C.P.P.-a respins plângerea formulată de petent, împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr. 803/P/2005 din 1.02.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, privind pe făptuitorii si.
Dezbaterile și susținerile părților au avut loc în ședința publică din data de16.06.2008, fiind consemnate în încheierea de ședință de la aceea dată, ce face parte integrantă din prezenta când instanța având nevoie de timp pentru a studia actele și lucrările dosarului a amânat pronunțarea la data de 18.06.2008, când a dat următoarea decizie.
CURTEA,
Asupra recursului penal de față reține următoarele:
Prin sentința penală nr. 60/17.04.2008 Tribunalul Buzău în baza art.278/1 cod pr.penala a respins plângerea formulata de petentul domiciliat in or. M- -C 4 Sc A.18 jud Constanta,împotriva rezoluției de neîncepere a urmăririi penale nr.803/P/2005 din 1.02.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău,privind pe făptuitorii si.
A fost obligat petentul la plata sumei de 10 lei cu titlu de cheltuieli judiciare.
Pentru a pronunța astfel, prima instanță a reținut că prin Rezoluția 803/P/2005 din 1.02.2006 a Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzăus -a dispus neînceperea urmăririi penale față de făptuitorii și, lucrători de poliție în cadrul Postului de Poliție al com. județul B, pentru săvârșirea a infracțiunilor prev. de art.189, art.246, și art.205 p, deoarece nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunilor.
S-a reținut în cuprinsul rezoluției atacate, în esență că începând cu anul 2000,intre petentul si frații săi si au apărut neînțelegeri legate de modul in care s-a dezbătut succesiunea de pe urma defuncților lor părinți.
Urmare numeroaselor plângeri penale, petentul s-a adresat organelor de urmărire penala pentru a i se recunoaște si respecta drepturile asupra moștenirii din litigiu. Începând cu anul 2000 petentul a adresat mai multe plângeri Postului de Poliție al com.
Plângerile sale penale au fost instrumentate de lucrătorii de politie din cadrul Postului de Politie, jud B respectiv si.
S-a constata ca cei doi agenți de politie si-au exercitat atribuțiile de serviciu potrivit legii,neexistând nici o dovada ca ar fi fost părtinitori cu frații petentului.
Faptul ca agentul de politie a dispus efectuarea unei expertize neuropsihiatrice in cadrul instrumentării dosarului penal ce a avut ca obiect cercetarea petentului pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasă, nu poate fi considerat un act abuziv sau un act prin care sa se urmărească prejudicierea morala a petentului.
Împotriva rezoluției procurorului petentul s-a adresat cu plângere, conform art.278 p procurorului ierarhic superior, iar prin Rezoluția nr.181/II/2/2006 di 20.03.2006 a Prim Procurorului Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, această plângere a fost respinsă.
Ca atare, petentul s-a adresat cu plângere instanței de judecată conform art.278/1
C.P.P.Împotriva sentinței Tribunalului Buzăua declarat recurs petentul, criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie, susținând că în mod greșit a fost respinsă plângerea sa, solicitând antrenarea răspunderii penale a intimaților prin sancționarea lor administrativă, dar și obligarea la plata de despăgubiri civile, pentru cheltuielile făcute prin deplasările la organele de urmărire penală și instanțele de judecată, potrivit motivelor de recurs depuse în scris la dosar și susținute în ședință publică.
În motivele scrise de recurs, petentul a făcut referire la internarea sa în cadrul Spitalului de neuropsihiatrie, considerându-se prejudiciat prin aceasta și prin modul cum cei doi lucrători de poliție au instrumentat cauzele în ceea ce îl privește.
Curtea, examinând hotărârile recurate, în raport de criticile formulate, de actele și lucrările dosarului, dar și din oficiu, sub toate aspectele de fapt și de drept, conform art.385/9 aalin.3 p, constată că recursul este fondat, pentru următoarele considerente:
Așa cum s-a reținut în cuprinsul rezoluțiilor atacate, cât și de către instanța de fond, începând cu anul 2000 între petentul și frații săi și s-au declanșat conflicte legate de dezbaterea succesiuni ii de pe urma părinților acestora și ca urmare a imposibilității de rezolvare a acestor conflicte prin buna înțelegere, petentul s-a adresat cu plângeri lucrătorilor de poliție din cadrul Postului de Poliție, județ
Aceste plângeri penale formulate de către petentul au vizat săvârșirea de infracțiuni prevăzute de art.180, art.193, art.205 - 206, art.217, art.220 și art.271 cod penal, de către ceilalți doi frați ai petentului, iar în cauzele r4espective lucrătorii de poliție au dispus soluțiile ce s-au impus, mare parte din aceste cauze ajungând atât la Parchetul de pe lângă Judecătoria Buzău, cât și pe rolul Judecătoriei Buzău, la această instanță figurând înregistrate un număr de 5 dosare penale în care, cei doi frați ai petentului au fost achitați.
Urmare a soluțiilor dispuse de către instanțele de judecată, prin care frații petentului au fost achitați, unul dintre aceștia și anume s-a adresat cu plângere penală lucrătorilor de poliție din cadrul aceluiași post de poliție, solicitând tragerea la răspundere penală a petentului pentru săvârșirea infracțiunii de denunțare calomnioasă.
Efectuându-se cercetări asupra acestei fapte, s-a dispus scoaterea de sub urmărire penală a petentului și aplicarea unei sancțiuni cu caracter administrativ - amendă de 1240 lei - prin ordonanța din 27.12.2005 a Parchetului de pe lângă Judecătoria Buzău dată în dosarul 2798/P/2005 (fila 35 dosar urmărire penală).
S-a apreciat că deși începând cu anul 2000, petentul a formulat mai multe plângeri penale împotriva fratelui său ce au generat mai multe procese soluționate de fiecare dată cu achitarea acestuia din urmă, totuși fapta în conținutul ei concret prezintă un grad de pericol social redus nefiind produse urmări grave, iar raportat la vârsta petentului și lipsa antecedentelor penale s-a considerat că acesta poate fi îndreptat și fără aplicarea unei pedepse.
Pe parcursul efectuării cercetărilor vizând săvârșirea acestei fapte penale, s-a dispus de către agentul principal de poliție, prin Ordonanța dată la 7 septembrie 2005 (fila 39 dosar urmărire penală) efectuarea unei expertize medico legale neuropsihiatrice pentru a se stabili dacă la momentul comiterii infracțiunii prev. de art.289 petentul avea sau nu discernământul păstrat.
Prin aceeași ordonanță s-a dispus internarea petentului la spitalul de neuropsihiatrie din.
Din conținutul raportului de expertiză medico-legală neuropsihiatrice nr.701/8.11.2005 întocmit de B (fila 36 dosar urmărire penală) rezultă că expertiza a fost efectuată prin examinarea petentului în comisia medico-legală a acestui spital, unde a fost internat la data de 20.09.2005 potrivit de clinică nr.6637/1847, la momentul internării având diagnosticul "normal psihic la momentul examinării".
În urma examenelor efectuate, comisia a concluzionat că petentul a prezentat diagnosticul "normal psihic la data examinării" și prin coroborarea examinării clinice cu faptei nu a avut diminuată capacitatea psihică de apreciere, astfel că discernământul a fost păstrat.
Așa dar, se observă că pe parcursul efectuării cercetărilor penale în legătură cu săvârșirea infracțiunii prev. de art.259 p de către petentul s-a dispus internarea acestuia în cadrul unității spitalicești sus menționate, fără însă ca din actele și lucrările dosarului să rezulte cu claritate care au fost motivele pentru care s-a apreciat că o atare internare a fost absolut necesară în vederea efectuării expertizei, ori dacă petentul, prin comportamentul său (periculozitate sau alte caracteristici de acest gen) justifica în vreun fel internarea în cadrul secției de neuropsihiatrie a spitalului și din ce motive expertiza nu a putut fi efectuată fără internarea acestuia.
De asemenea, nu rezultă cu claritate dacă petentul a fost sau nu de acord cu internarea sa, din datele existente până în acest moment, stabilindu-se că acesta s-a opus unei atare internări.
În declarația dată în cursul efectuării actelor premergătoare din cauza de față (fila 48 dosar urmărire penală) intimatul a susținut că petentul a fost prezentat specialiștilor din cadrul spitalului, iar după prealabila examinare, medicul de serviciu a cerut personalului din subordine să-l conducă într-unul dintre saloane, fără a se preciza dacă expertizarea urma să se efectueze în cursul aceleiași zile sau ulterior.
Aceste aspecte sunt contrazise însă de însăși ordonanța acestui lucrător de poliție prin care s-a dispus efectuarea expertizei, ordonanță în care așa cum am arătat, s-a dispus internarea petentului.
În atare situație, Curtea observă că sub acest aspect, vizând modul și împrejurările în care s-a dispus internarea petentului în cadrul spitalului de neuropsihiatrie, plângerea petentului este fondată.
Așa dar, recursul va fi admis și în conformitate cu art.385/15 pct.2 lit.d p, se va casa hotărârea primei instanțe, urmând a se desființa în parte Rezoluțiile nr.803/P/2005 și 181/II/2/2006 ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău, numai cu privire la intimatul, acesta fiind cel care a dispus prin ordonanță internarea petentului în cadrul unității spitalicești.
Ca atare, se va trimite cauza la procuror pentru a se completa cercetările în sensul de a se elucida condițiile în care a avut loc internarea petentului la 20.09.2005 în cadrul acestui spital, urmând a se stabili dacă internarea era necesară pentru a se efectua expertiza ce fusese dispusă în cauză și dacă petentul a fost sau nu de acord cu internarea.
Pentru lămurirea acestor aspecte se va proceda la audierea petentului, la reaudierea lucrătorului de poliție, dar și la audierea personalului medical prezent la data internării iar în funcție de rezultatul acestor cercetări se va aprecia dacă este sau nu cazul să se înceapă urmărirea penală împotriva intimatului.
Se va menține restul dispozițiilor din sentința atacată cât și din rezoluțiile atacate, referitor la intimatul.
Văzând și disp. art.192
C.P.P.PENTRU ACESTE MOTIVE
IN NUMELE LEGII
DECIDE
Admite recursul petentului, domiciliat in M,-, -C4,.A,.18, jud. C, declarat împotriva sentinței penale nr.60/17.04.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău și în consecință:
Casează în parte sentința penală nr. 60 din 17.04.2008 pronunțată de Tribunalul Buzău și pe fond admite în parte plângerea formulată de petent.
Desființează în parte rezoluțiile nr. 803/P/2005 și nr. 181/II/2/2006, ambele ale Parchetului de pe lângă Tribunalul Buzău numai cu privire la intimatul în sensul trimiterii cauzei la procuror pentru completarea cercetărilor referitor la condițiile în care a avut loc internarea petentului la Spitalul de "" la 20.09.2005, dacă acesta a fost de acord cu internarea, dacă internarea era necesară pentru efectuarea expertizei, sens în care se va proceda la audierea petentului, reaudierea lucrătorului de poliție și a personalului medical prezent la data internării.
Menține restul sentinței și rezoluțiilor atacate cu privire la intimatul.
Cheltuielile judiciare rămân în sarcina statului.
Definitivă.
Pronunțată în ședința publică din data de 18 iunie 2008.
Președinte, Judecători,
- - - - - -
Grefier,
Red. GC/, MM
4 ex/24.06.2008
f- - Tb.
jud. fond
Operator de date cu caracter personal
Nr. Notificare 3113/2006
Președinte:Gabriela DiaconuJudecători:Gabriela Diaconu, Aida Liliana Stan, Cristina
